x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Romănii care nu există

0
Autor: Alex Nedea 11 Iun 2007 - 00:00
Romănii care nu există
Marin Raica/


Sunt oameni care nu au fost declaraţi la naştere şi nu au avut niciodată un cod numeric personal. Cetăţeni care nu există pentru statul romăn. Trăiesc ca şi cum nu ar fi. Fără a avea dreptul la alocaţie, la educaţie, fără să poată primi ""ngrijiri medicale, fără să poată obţine vreodată o slujbă cu carte de muncă sau o amărătă de pensie. Sunt PIN-uri. Oameni care, dacă devin infractori, nici măcar nu pot fi traşi la răspundere. De astăzi, Jurnalul Naţional vă dezvăluie, ""ntr-un serial, povestea oamenilor nimănui.

Pentru Romănia suntem cu toţii o sumă de coduri numerice personale. Dacă nu ai avut niciodată un certificat de naştere, pentru statul romăn nu exişti. In ţară sunt oameni care trăiesc ca şi cum nu ar fi. Fără dreptul la educaţie, fără dreptul la sănătate, fără să poată obţine vreo slujbă, fără dreptul la judecată.

Dacă un părinte nu işi declară copilul la naştere, riscă o amendă de maximum 6 lei. Cu 1.500 de lei sunt amendaţi proprietarii de vite care nu declară viţelul la fătare. In ţara unde şi animalele trebuie să ajungă in evidenţa autorităţilor, există oameni care pentru statul romăn nu figurează pe faţa pămăntului.

CETĂŢEANUL NIMĂNUI. Il ştie lumea in sat drept "Gorila". Flăcău bine clădit e Gigi ăsta, a lu’ Marcu, burtos, pieptos, musculos. De 26 de ani, de cănd umbreşte pămăntul, Gorila a trăit ca şi cum nu ar fi. Neavănd un cod numeric personal, Gigi nici nu a cerut vreodată ceva de la stat, dar nici el nu i-a dat statului niciodată nimic. Locuieşte in satul gălăţean Ghidigeni, dar s-a născut hăt, peste munţi, la Haţeg, iar maică-sa nu l-a declarat la naştere. Nu i-a făcut certificat, căci, zice omul, "e vai steaua ei!". S-ar fi ocupat el, Gigi, dacă nu ar fi fost aşa de departe locul de unde a venit. Pănă la 26 de ani nu a fost la şcoală şi nu a călcat niciodată pe la dispensar, tribunal, poliţie, la secţia de votare sau la Starea Civilă. Cum el nu există, nici carte de muncă nu există. Şi-a incercat norocul la Bucureşti, unde a lucrat la negru doar cinci zile. L-a dat afară patronul pe motiv că nu are cod numeric personal (CNP).

Aşa că Marcel se mulţumeşte momentan să muncească cu ziua. Acolo, la prăşit printre "păp’şoi" nu e nevoie nici de carte de muncă, şi nici nu trebuie să dea impozit la stat. Zice că e căsătorit. Bineinţeles, doar cu vorba. Are şi un copil. Bineinţeles, fiul nu are tată pentru statul romăn. O singură dată s-a apropiat ţara asta, pe nume Romănia, de el. Cum trăia el aşa ca neica Nimeni, deodată s-a trezit că cineva de la armată il caută. Să-l ia cu arcanul, nu alta! Nu ştie cum de a fost găsit. Trebuia să se prezinte la recrutare in ziua x. Dar chiar de şi-ar fi dorit, fără CNP nici "dreptul" la armată nu avea. Un prieten l-a ajutat să inceapă demersurile de inregistrare tardivă a naşterii la tribunal. Neincrezător, Gigi ne priveşte mai mult cu un ochi: "Dar dacă imi vine certificatul, mă luaţi in armată?". Istoria curge pe lăngă Gorila şi pentru romănii aflaţi in situaţia lui. Romănia a intrat fără el in UE. Gigi nu e cetăţean european. De fapt, e cetăţeanul nimănui.

PERSOANE IN AFARA EVIDENŢEI PERSOANELOR. Romănia nu are o bază de date cu persoanele care nu au o identitate, pentru că nici o instituţie centrală nu şi-a asumat rolul de a identifica aceste cazuri. In evidenţa Inspectoratului General al Poliţiei Romăne (IGPR) există 551 de persoane cu identitate necunoscută. 20% dintre acestea sunt minori. Dar numărul acesta nu reflectă numărul persoanelor fără CNP din ţară, ci doar al celor ajunşi in atenţia poliţiei şi care nu işi pot declina identitatea, in general din cauza unor afecţiuni psihice. "O bază de date cu cei neinregistraţi la naştere se găseşte la INEP (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor - n.r.)", ne indrumă şeful Serviciului Urmăriri din cadrul IGP, Adrian Dumitrescu. Spre INEP ne indrumă şi cei de la Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), o instituţie guvernamentală. Singura statistică pe care INEP o are e legată doar de numărul copiilor instituţionalizaţi care nu au o identitate. "Avem doar datele celor aflaţi in instituţiile de plasament din ţară. Pe cei care sunt pe acasă nu avem de unde să-i ştim", ne spune şeful Serviciului Stare Civilă din cadrul INEP, Doina Ţăpirlea.

In numai cinci luni, doar in judeţul Galaţi au fost găsite 1.400 de persoane care nu au avut niciodată certificate de naştere. Identificarea acestora a fost posibilă datorită unei angajate a Prefecturii de acolo, care s-a pus pe treabă şi i-a căutat pe cei fără certificat. Mai apoi a demarat un program susţinut de fonduri PHARE. "După ce s-a terminat programul am continuat să consiliez persoane care aveau nevoie de inregistrare tardivă a naşterii. Cred că am ajuns la 3.000 de persoane din judeţul Galaţi care, pănă să ii ajutăm noi, nu aveau CNP", spune Viorica Gotu, angajata Prefecturii Galaţi care a coordonat programului. Prefectura din Prahova a avut şi ea un program asemănător. Comparativ cu cel de la Galaţi pare o machetă. Cei de acolo au accesat fonduri doar pentru 100 de inregistrări la tribunal. De ce o cifră aşa de mică? Să fie doar atătea persoane fără cod numeric intr-un judeţ cu aproape aceeaşi dimensiune ca Galaţiul? "Probabil cei de la Galaţi s-au concentrat mai mult pe aspectul acesta al inregistrărilor tardive şi de aceea au avut un număr aşa de mare. Pe noi ne-au interesat mai mult cei fără buletine", găseşte o justificare consilierul pe problemele romilor din cadrul prefecturii Prahova, Lucian Glăman. In 1998, raportul "Progresul naţiunilor" al organizaţiei internaţionale Unicef face referire pentru prima dată la situaţia copiilor neinregistraţi din Romănia, fără a reuşi insă să găsească o cifră exactă a persoanelor care nu au un CNP. Unicef menţionează doar că 14% din totalul copiilor instituţionalizaţi din ţara noastră nu au o identitate.

AUTORITĂŢI OBLIGATE. Convenţia Drepturilor Copilului stipulează la articolul 7 că "Orice copil trebuie inregistrat imediat după naştere". In calitate de semnatară al Convenţiei Drepturilor Copilului, Romănia s-a pregătit la partea de legislaţie, dar mai puţin la proba practică. Există o serie de legi care obligă autorităţile să inregistreze copilul la naştere. Conform art. 8 din Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, "dacă un copil este lipsit, in mod ilegal, de elemente constitutive ale identităţii sale sau de unele din acestea, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare in vederea restabilirii identităţii copilului". Dar legea asta nu le-a folosit nicăieri pănă acum Verginicăi Feraru din Iveşti, lui Zorilă, lui Marcel a’ lui Marcu din Ghidigeni sau Adinei Neculai, Narcisei a lui Boian, Mirabelei şi Biancăi Filişan, toţi de prin satele din Prahova. Verginica Feraru e mama unui copil de 4 ani, pe care nu l-a inregistrat nici acum. Recunoaşte chiar in faţa reprezentantului primăriei din localitate, venit cu noi la poarta ei, că nu a făcut nimic pănă acum pentru a-i obţine copilului certificat şi nici nu are de gănd să mişte un deget. Străngăndu-şi in pumn ca pe o hărtie oarecare propriul certificat de naştere rupt, mama zice că nici măcar nu ştie ce trebuie să facă pentru a-i obţine o identitate copilului. Conform Legii 119/1996, Verginica, pentru că nu şi-a inregistrat copilul la naştere, riscă o amendă intre 30.000 şi 40.000 de lei vechi. Conform HG 984/2005, dacă ar avea in bătătură un bou care nu a fost declarat la fătare, sancţiunea ar fi de 375 de ori mai mare.

BIROCRAŢIE

Conform Legii 119/1996, după trecerea unui an de la naşterea copilului, intocmirea actului de naştere se mai poate face doar pe baza unei hotărări judecătoreşti de inregistrare tardivă a naşterii, părinţii trebuind să suporte o adevărată birocraţie. Procesul pentru dobăndirea hotărării judecătoreşti poate dura intre trei luni şi un an. Instanţa cere iniţial poliţiei efectuarea cercetărilor pentru stabilirea identităţii copilului, precum şi avizul medicului legist pentru stabilirea vărstei şi sexului solicitantului. In mod normal, expertiza costă in jur de 300.000 de lei pentru persoanele care au depăşit 18 ani. In cazul in care persoana a fost născută la domiciliu, in instanţă trebuie să prezinţi şi mărturiile unor rude ale persoanei fără identitate.

Notă: Documentarea serialului s-a realizat in perioada mai-iunie 2007

Citeşte mai multe despre:   copilului,   românii care nu există,   nastere

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de