x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Fiecare să-şi poarte numele, destinul, meritele şi blestemul”

2
Autor: Gabriela Antoniu 05 Dec 2010 - 21:03
“Fiecare să-şi poarte numele, destinul, meritele şi blestemul” Dragoş Savu/Jurnalul Naţional


141200-dragossavu-20090624102818237.jpgGuvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din “rom” în “ţigan”, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum şi pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale UE. Executivul şi-a exprimat poziţia în şedinţa de săptămâna trecută, după ce premierul Emil Boc ceruse anterior o informare suplimentară constatând că, din zece instituţii publice consultate, chiar Academia Română susţinea promovarea iniţiativei legislative a lui Silviu Prigoană prin care deputatul PDL a propus utilizarea termenului de “ţigan” în loc de “rom”.

În punctul de vedere trimis Guvernului, Academia Română arată că termenul “ţigan” reprezintă numele corect al acestei populaţii transnaţionale. “În multe ţări din spaţiul european este utilizat fără nici o restricţie un cuvânt având aceeaşi origine, respectiv aceeaşi evoluţie a semnificaţiei cu lexemul românesc: tsiganes în franceză, zingari în italiană, zigeuner în germană, tzigani în rusă şi polonă, cigany în maghiară, ciganin în bulgară şi sârbă, cigano în portugheză, zigenare în olandeză”, susţine Academia Română. În prezent, proiectul de lege iniţiat de deputatul PDL se află la Senat.

Iniţiativa legislativă a lui Silviu priogoană,acordul Guvernului şi punctul de vedere al Academiei Române vin să confirme argumentele prezentate de Jurnalul Naţional în campania din primăvara anului trecut prin care ziarul nostru a propus un proiect de lege care prevede folosirea termenului de “ţigan” în loc de “rom” pentru a evita confuzia rom/român. Pe parcursul a mai bine de trei săptămâni, Jurnalul Naţional a prezentat argumente istorice, literare, culturale şi lingvistice în favoarea utilizării termenului de ţigan, precum şi puncte de vedere ale românilor din ţară şi din străinătate. “De la rom la referendum”, “Cuza i-a dezrobit, Aman i-a pictat”, “Cuvântul rom este un neologism”, “De ce i-a vrut Meleşcanu «ţigani»“, “Ce fierbe-n tuciurile şatrei?”, “Noi ne-am schimbat numele ca Miliţia după Revoluţie!”, “Şi romii se ţigănesc între ei”, “De ce ţigani, şi nu romi?”, “Gipsy la Londra, rom la Bucureşti”, “Cum e românul «rom» în acte”, “Silviu Prigoană preia iniţiativa Jurnalului Naţional”, “Ţigan, nu rom (chiar şi cu dublu «r»)”, sunt câteva din titlurile apărute în Jurnalul Naţional în cadrul campaniei “Ţigan în loc de rom”.

Printre cei care au susţinut campania Jurnalului Naţional s-a aflat şi marele poet Adrian Păunescu. “Eu am pledat această cauză în mai multe rânduri, am pledat-o şi ca jurnalist, şi ca scriitor, şi ca om al cetăţii, şi ca senator, atâta vreme cât am avut o tribună de la care să o fac. Este o iniţiativă lăudabilă, este într-un anumit fel principiul construcţiei de la Curtea de Argeş – zid părăsit şi neisprăvit ar trebui să devină construcţie solidă. De ce trebuie să devină construcţie solidă? Pentru că este profund dăunător acest sistem de acaparare a rădăcinii numelui naţionalităţii româneşti, a rădăcinii numelui naţiunii române, a rădăcinii numelui ţării şi al cetăţenilor români de către nişte oameni care au prin istoria lor şi ceea ce îi caracterizează, bun şi rău, au un nume – numele de ţigan.

Dacă în limba spaniolă hitanii se numesc hitani, şi nu spani, dacă în Portugalia nu se numesc port sau portuc, dacă în Polonia nu se numesc poli, nu înţeleg ce este această obstinaţie a unor lideri români, pentru că despre asta este vorba, de a le împrumuta un nume care face un foarte grav deserviciu şi românilor, şi ţiganilor. În fond, nimeni nu trebuie să fie confundat cu alţii. Nimeni nu trebuie să suporte blestemul de a se lucra în numele lui şi de a se face erori în numele lui. Dacă un ţigan român, Ion Voicu, a cântat genial, asta nu înseamnă că noi trebuie să-l facem imediat vlah sau bucovinean. Am auzit argumente de felul acesta: că în România este deteriorat termenul şi că românii folosesc, de exemplu, «vai, ce ţigăneală», «vai, ce ţigănie» sau «ca la uşa cortului». Păi, şi ce să facem? Să schimbăm cortul? Să punem ca la uşa pânzei? Mai este o chestie. Românii mai au şi alte năravuri lexicale.

De exemplu, când te adresezi cuiva care nu înţelege: «măi, turcule». N-am auzit ca la Instanbul sau la Ankara să fi apărut iniţiativa ca turcii să nu se mai numească turci, pentru că intră într-o conotaţie negativă în limba română. Singura soluţie este ca fiecare să-şi poarte numele, destinul, meritele şi blestemul şi să încerce să rezolve problema în fond. Când un bărbat real prinde nevasta cu altul, nu-şi schimbă patul. Asta e o chestiune absurdă. Nu ţiganii sunt de vină. Unul dintre cei mai străluciţi colegi ai noştri, Voicu. Nu l-am auzit niciodată pe Mădălin să se simtă pătat de faptul că e ţigan.

Şi alţi oameni de calitate ai etniei ţigăneşti care au de lucrat asupra propriei etnii şi au de lucrat dificil, şi trebuie ajutaţi în această direcţie, asupra conotaţiei negative a numelui pe care-l poartă, dar nu la modul superficial şi nu intrând în grădina altuia. Avem drepturi şi noi ca români să ne iubim cu cei cu care împărţim destinul, dar avem dreptul să şi pretindem respectarea regulilor de circulaţie de natură morală. Nu se poate să se facă în numele ideii de români atâtea aiureli şi noi să le suportăm ca şi când despre noi ar fi vorba”, ne declara anul trecut, în martie, Adrian Păunescu.

Campania a fost susţinută nu numai editorial, ci şi prin strângerea de semnături din partea tuturor celor interesaţi să sprijine demersul nostru. Au fost strânse 3.970 de semnături de la românii din ţară şi din străinătate prin intermediul unui tabel special publicat în Jurnalul Naţional.

Citeşte mai multe despre:   ţigan în loc de rom

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de