x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Ţigan în loc de rom REACŢII LA PROPUNEREA JURNALULUI NAŢIONAL/De la rom la referendum

REACŢII LA PROPUNEREA JURNALULUI NAŢIONAL/De la rom la referendum

de Gabriela Antoniu    |    03 Mar 2009   •   00:00
REACŢII LA PROPUNEREA JURNALULUI NAŢIONAL/De la rom la referendum

Propunerea Jurnalului Naţional ca în loc de "rom" să se folosească termenul de "ţigan" a fost foarte bine primită de politicieni şi cititorii noştri. Din cele peste 250 de comentarii postate ieri la articolul "Ţigan în loc de rom", majoritatea au lăudat iniţiativa noastră.



Fostul senator PSD Adrian Păunescu susţine propunerea Jurnalului Naţional care vine la 15 ani după o iniţiativă a sa în această direcţie. "Eu am pledat această cauză în mai multe rânduri, am pledat-o şi ca jurnalist, şi ca scriitor, şi ca om al cetăţii, şi ca senator, atâta vreme cât am avut o tribună de la care să o fac. Este o iniţiativă lăudabilă, este într-un anumit fel principiul construcţiei de la Curtea de Argeş - zid părăsit şi neisprăvit ar trebui să devină construcţie solidă. De ce trebuie să devină construcţie solidă? Pentru că este profund dăunător acest sistem de acaparare a rădăcinii numelui naţionalităţii româneşti, a rădăcinii numelui naţiunii române, a rădăcinii numelui ţării şi al cetăţenilor români de către nişte oameni care au prin istoria lor şi ceea ce îi caracterizează, bun şi rău, au un nume - numele de ţigan. Dacă în limba spaniolă hitanii se numesc hitani, şi nu spani, dacă în Portugalia nu se numesc port sau portuc, dacă în Polonia nu se numesc poli, nu înţeleg ce este această obstinaţie a unor lideri români, pentru că despre asta este vorba, de a le împrumuta un nume care face un foarte grav deserviciu şi românilor, şi ţiganilor. În fond, nimeni nu trebuie să fie confundat cu alţii. Nimeni nu trebuie să suporte blestemul de a se lucra în numele lui şi de a se face erori în numele lui. Dacă un ţigan român, Ion Voicu, a cântat genial, asta nu înseamnă că noi trebuie să-l facem imediat vlah sau bucovinean. Am auzit argumente de felul acesta: că în România este deteriorat termenul şi că românii folosesc, de exemplu, "vai, ce ţigăneală», «vai, ce ţigănie» sau «ca la uşa cortului». Păi, şi ce să facem? Să schimbăm cortul? Să punem ca la uşa pânzei? Mai esteo chestie. Românii mai au şi alte năravuri lexicale. De exemplu, când te adresezi cuiva care nu înţelege: «Măi, turcule». N-am auzit ca la Instanbul sau la Ankara să fi apărut iniţiativa ca turcii să nu se mai numească turci pentru că intră într-o conotaţie negativă în limba română. Singura soluţie este ca fiecare să-şi poarte numele, destinul, meritele şi blestemul şi să încerce să rezolve problema în fond. Când un bărbat real prinde nevasta cu altul nu-şi schimbă patul. Asta e o chestiune absurdă.

Nu ţiganii sunt de vină. Unul dintre cei mai străluciţi colegi ai noştri, Voicu. Nu l-am auzit niciodată pe Mădălin să se simtă pătat de faptul că e ţigan. Şi alţi oameni de calitate ai etniei ţigăneşti care au de lucrat asupra propriei etnii, şi au de lucrat dificil, şi trebuie ajutaţi în această direcţie, asupra conotaţiei negative a numelui pe care-l poartă, dar nu la modul superficial şi nu intrând în grădina altuia. Avem drepturi şi noi ca români să ne iubim cu cei cu care împărţim destinul, dar avem dreptul să şi pretindem respectarea regulilor de circulaţie de natură morală. Nu se poate să facă în numele ideii de români atâtea aiureli şi noi să le suportăm ca şi când despre noi ar fi vorba", ne-a declarat Adrian Păunescu. "Susţin categoric această iniţiativă. Asocierea dintre cuvântul «rom» şi «român» duce la o confuzie care ne face o imensă defavoare. Chiar eu, când am mers în delegaţii oficiale în străinătate, în calitate de viceprimar al Capitalei, am fost întrebat:

«Are you a typical Romanian?» (Sunteţi român cu adevărat? - n.n). Am replicat şi eu mirat de ce mă întreabă asta şi mi s-a răspuns că despre români se ştie că sunt mai coloraţi. N-are rost să fim ipocriţi, e mai importantă imaginea României în lume", ne-a declarat la rândul său vicepreşedintele PNL Ludovic Orban.

CE SPUN CITITORII
Am spicuit de pe site-ul nostru câteva dintre opiniile postate de cititori la articolul de ieri "Ţigan în loc de rom": "Ţigani! De acord. Indiferent ce cred ceilalţi (Europa, vezi bine), trebuie făcut primul pas: în România nu există ROMI sau RROMI, ci ŢIGANI. Apoi, putem să încercăm să-i persuadăm şi pe ceilalţi în legătură cu subiectul. În timp sunt sigur că vom avea succes, însă nu trebuie să ne descurajeze în a face primul pas în ţară".

"Să se promoveze un proiect de lege cu privire la schimbarea denumirii din rom în ţigan, precum şi modificarea actelor de stare civilă pentru toţi cetăţenii români astfel: - cetăţenia - român - naţionalitatea - român, ungur, ţigan, rus, sârb etc. - etnia - român, ungur, ţigan, rus etc."

"Termenul ROM e o băutură, ŢIGANI s-au numit de sute de ani, prostia asta cu romi e doar o încercare nereuşită a politicienilor români să-i «integreze»! Foarte bună iniţiativa, sigur veţi avea foarte multă susţinere!"

"Subscriu acestei idei, care nu este nici pe departe şovină! S-ar restaura pe de o parte adevărul istoric (ţiganii nu se trag de la Rim, adică Roma, deci din Romani) şi pe de altă parte adevărul etimologic (rom înseamnă într-adevăr bărbat). Mădălin Voicu spunea că este mândru că este ţigan. Cuvântul are chiar un parfum aparte, când spui muzică ţigănească, mâncare ţigănească, obiceiuri tigăneşti... cum sună muzica «rromă», mâncare «rromă»"

"Propun Consiliului Europei să introducă o nouă naţionalitate «itinerantă», o naţionalitate sui generis, fără teritoriu, numită «ţigani»,«romi» sau cum vreţi sau vor, cu o structură de organizare similară celorlalte naţiuni (parlament, miniştri şi ce mai vor ei). În acest fel, nu vom mai vorbi de «un cetăţean român de origine rromă», ci de «un cetăţean rrrrom de cetăţenie română sau engleză, sau...»"

"Deşi articolul poate nu pune în totalitate punctul pe i, trebuie să admitem, fără nici o intenţie de a-i discrimina pe ţigani/romi, că termenul de ţigan este cel «politically correct». Şi să fim sinceri, noi între noi, adică în limba «vorbită», nu îi numim niciodată ROMI, ci ţigani. Mai mult, ei între ei tot ţigani îşi spun. Nu văd pe cine ar deranja această delimitare. Chiar şi numai din motive lingvistice şi semantice susţin propunerea dvs. şi vă urez mult succes. Sper să o vedem pusă în practică!!"

"Sunt de acord. Ar trebui făcut un referendum naţional pentru reglementarea acestei «denumiri» care lasă loc de interpretări."

"Am avut ocazia să lucrez în Anglia timp de 5 luni, iar confuzia dintre rom şi român am întâlnit-o des şi de cele mai multe ori în situaţii negative. Chiar mi-aş dori să se revină la «ţigan» sau la o altă denumire, încât să nu se mai creeze confuzii. De ce să aibă ţiganii (o etnie) avantaje necuvenite?"

"Slavă Domnului că a luat cineva atitudine. Mă bucur că propunerea se bucură de sprijin, cel puţin din câte văd din comentarii. Chiar dacă este o schimbare formală, de adresare, e un început prin care se poate face diferenţa, un început care nu trebuie luat ca formulă a discriminării. Oricum, în conştientul colectiv, termenul «ţigan» e aproape unanim acceptat şi din nefericire asociat mai ales cu fapte negative, pe care românii nu merită să şi le asume."


Invitaţie pentru organizaţiile interesate

Jurnalul Naţional propune folosirea termenului de "ţigan" în loc de "rom", iar pentru ca propunerea noastră să ia forma unui proiect de lege este nevoie, potrivit Constituţiei şi legislaţiei în vigoare, de strângerea a 100.000 de semnături. Ca urmare, Jurnalul Naţional lansează public invitaţia ca organizaţiile interesate să sprijine iniţiativa noastră şi să ne ajute în strângerea de semnături şi realizarea tuturor paşilor legali pentru depunerea proiectului de lege în Parlament.

Astfel, potrivit articolului 74 din Constituţie, "iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea". Organizaţiile interesatene pot contacta la telefon: 021/318.20.37, 031/405.69.90 (RDS) fax: 318.20.35 sau pe adresa gabriela.antoniu@jurnalul.ro.

Toţi cei interesaţi să susţină initiaţiva Jurnalului Naţional pot completa lista de susţinători de mai jos.
Tabelul poate fi printat, completat şi trimis pe adresa: Piaţa Presei libere nr.1, Corp D, etaj 8, Jurnalul Naţional Bucureşti, Sectorul 1 Redactia Jurnalul Naţional

×