x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rascoala, alungata din muzee

0
Autor: Paula Mihailov Chiciuc 02 Mar 2007 - 00:00
Rascoala, alungata din muzee


In anii regimului comunist, rascoala taranilor din 1907 reprezenta un subiect pentru care propagandistii Partidului au cheltuit multa cerneala si "spirit inventiv". Statul comunist s-a straduit sa pastreze "vie" memoria lui 1907 prin manifestari grandioase, editii de monede si ordine aniversare. Mitul rasculatilor "asupriti de jugul burghezo-mosierimii" s-a risipit, ca si cum n-ar fi fost, in neguroasa "democratie originala".

Daca altadata, orice muzeu din tara avea obligatoriu "ceva semnificativ" pentru ilustrarea luptei "taranesti", a descoperi care dintre muzeele din capitala tarii mai pastreaza azi, chiar si impachetate si uitate in depozite si arhive, "vestigiile" rascoalei din 1907 s-a dovedit o adevarata aventura. Dupa 1990, muzeele si-au "revizuit" atitudinea si si-au restructurat spatiile. Au scos de pe peretii si vitrinele salilor de arta contemporana "revolutia din 23 august 1944" si "au bagat" "revolutia din decembrie 1989"; au sters cu buretele peste "lupta de clasa" si "suferintele poporului".

CU ARTA. Singura sursa edificatoare, atat cat ii permitea "politica de partid si de stat", menita a ne lamuri despre ce a insemnat "memoria lui 1907" inainte de caderea regimului s-a dovedit organul oficial de presa al Partidului Comunist Roman - "Scinteia". Editiile din februarie-martie 1957, anul cand s-a implinit o jumatate de secol de la "rascoalele taranesti impotriva jugului burghezo-mosierimii", au descris cu lux de amanunte cum "s-a pregatit conducerea Republicii Populare Romane si a Partidului Muncitoresc Roman", din motive evident propagandistice, intru conservarea "amintirii momentului 1907". Conform hotararii Comitetului Central al PCR si a Consiliului de Ministri, s-a constituit Comitetul National de organizare a celei de-a 50-a aniversari a rascoalelor taranesti din 1907. Din Comitet faceau parte: presedintele Mihail Gheorghe Bujor, pe atunci presedinte si al Asociatiei fostilor detinuti politici si deportati politici antifascisti, academicienii Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, Zaharia Stancu, pictorul Corneliu Baba, scriitorul Petru Dumitriu, istoricul Costantin Daicoviciu si politicienii Miron Constantinescu, Constantin Parvulescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Alexandru Moghioros.

A urmat aprobarea unui plan de organizare a unui intreg ciclu de manifestari cultural-artistice, care a cuprins intregul teritoriu al tarii, si cu precadere "locurile fierbinti". S-au "descoperit" fosti rasculati care au povestit despre lupta lor si despre suferintele indurate, au fost premiati cu medalia "50 de ani de la rascoala taranilor din 1907" (emisa in urma hotararii Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii) sau decorati cu Ordinul "Steaua RPR", clasa a II-a, a III-a si a IV-a, s-au montat placi comemorative in mai multe localitati, s-au scris poezii, cantece, s-au rostit discursuri "inaltatoare" de catre oamenii politici ai vremii. In plus, anunta pompos ziarul, studioul "Ion Creanga" urma sa termine diafilmul "1907", care "reda in imagini sugestive desfasurarea si inabusirea rascoalei, ajutorul spontan dat de clasa muncitoare, folosind materiale din documentele de partid, citate din Cosbuc, Vlahuta, Caragiale, reproduceri dupa tablouri ale lui Luchian, Aman, Bancila, ca si caricaturi din presa vremii si cateva figuri de tarani participanti la rascoala".

"OPERE DE ARTA SI DE LUPTA". Printre manifestarile omagiale s-a numarat si expozitia de la Sala Dalles, patronata de Muzeul de Arta al Republicii Populare Romane (actualul Muzeu National de Arta) si Muzeul de Istorie al PMR, a carei tema a fost, evident, rascoala de la inceputul secolului. Importanta de care s-a bucurat "valtoarea asupritilor" in istoriografia comunista s-a datorat parerii impuse de "specialistii" in rescrierea istoriei nationale ca lupta dusa de taranii rasculati a fost sprijinita nici mai mult nici mai putin decat de catre... comunisti. Astfel, pentru mai multe decenii, propaganda a pastrat in paginile manualelor si a lucrarilor "de specialitate" pasaje largi despre colaborarea dintre cele doua "forte sociale": taranii si muncitorii.

La deschiderea expozitiei de la Dalles au participat academicianul Constantinn I. Parhon, Ion Pas, Paul Niculescu-Mizil, Pavel Tugui, Camil Ressu (in calitate de presedinte de onoare al Uniunii Artistilor Plastici), pictorii Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu, M.H. Maxy. Cuvantul de deschidere a fost rostit de catre scriitorul Zaharia Stancu, care declara printre altele: "Expozitia pe care o deschidem astazi, in afara de impresionantele documente adunate si expuse aici prin grija Institutului de Istorie al Partidului, ne arata ca dintre intelectuali, dintre creatorii de arta, nu numai cei mai buni scriitori ai timpului ca I.L. Caragiale, Vlahuta, Cosbuc si altii au fost alaturi de taranimea rasculata, ci si cei mai de seama pictori ai nostri. In aceasta expozitie se poate vedea cum Grigorescu si Luchian, Tonitza si Ressu zugraveau pe panze care vor ramane nepieritoare mizeria cumplita in care se zbatea pe atunci poporul nostru muncitor. In aceasta expozitie pot fi vazute panzele in care Octav Bancila a infatisat contemporanilor sai zguduitoarele scene ale rascoalei, tarani ucisi, victime ale represiunii burghezo-mosieresti. Un intreg panou este rezervat maestrului Iser, alaturi de care, printre multele opere de arta si de lupta sunt lucrari valoroase desenate si publicate acum 50 de ani de pretuitul Ary Murnu. Aceasta expozitie nu este numai una retrospectiva. Cei mai buni pictori, desenatori, sculptori de azi ai nostri expun aici numeroase si valoroase lucrari care intregesc lucrarile ilustrilor lor inaintasi, infatisandu-ne chipuri si scene din rascoalele taranesti din primavara tragica a lui 1907".

Conform comunicatului din Scinteia, expozitia numara 200 de exponate. Bani pentru "consultanTA". Pornind de la aceasta informatie, chiar afectata de propaganda si cerintele ideologice ale epocii, am incercat sa aflam daca "mostenitorii" de azi ai celor doua muzee - in speta Muzeul National de Arta al Romaniei si Muzeul National de Istorie - mai pastreaza ceva din exponatele atat de valoroase la 1957. De la Muzeul National de Arta al Romaniei am obtinut o lista cuprinzand lucrarile de pictura si sculptura, reprezentative pentru tematica 1907. Muzeul adaposteste astazi lucrari semnate de pictori celebri, ca Alexandru Ciucurencu ("Epilogul rascoalei"), Corneliu Baba ("Schita 1907", "Odihna pe camp"), Stefan Luchian ("La impartitul porumbului"), Constantin Piliuta ("Din ciclul 1907", "In tintirimul de la Flamanzi"), dar si alte tablouri ilustrative pentru subiectul rascoalei, insumand 23 de picturi. Alte cincisprezece lucrari de sculptura (printre care se numara lucrarile maestrului Ion Irimescu - "Macheta monument 1907", ale lui Gheza Vida - "Rascoala", Mac Constantinescu - "Rascoala din 1907", Naum Corcescu - "1907", Ina Popescu - "Taranca rasculata") vin sa completeze patrimoniul muzeului gazduit de Palatul Regal.

Nu la fel de cooperanti s-au dovedit reprezentantii muzeului si cand am solicitat informatii referitoare la expozitiile in care aceste lucrari au fost prezentate publicului. Din simplul motiv, ni s-a spus, ca o astfel de informatie se incadra la categoria "consultanta", iar consultanta se plateste. N-am reusit sa ne lamurim asupra sensurilor pe care distinsii manageri ai unei institutii de cultura finantata din bani publici o dau cuvantului "consultanta". Nici cand si unde s-au pregatit acestia pentru asemenea "subtile" afaceri ori ce beneficii poti avea pe plaiurile mioritice cu asemenea dubioase practici in relatiile publice.

DIN VREMEA LUI 1907. Obiecte "marturisitoare" despre evul tulbure de la inceputul secolului XX detine in patrimoniul sau si Muzeul National de Istorie (MNIR). Infiintat in 1970, muzeul a preluat multe dintre exponate si de la fostul Institut de Stiinte Istorice si Social Politice (ISISP) de pe langa Comitetul Central al PCR. Lista completa a acestora din urma ne-a fost prezentata de domnul Serban Constantinescu, seful Sectiei Patrimoniu din cadrul MNIR. Ea contine un numar de unsprezece documente (sub forma de facsimile, mulaje tipografice, telegrame, memorii) referitoare la diferite momente de desfasurare a rascoalei, trei tiparituri - lucrarile lui Ion Luca Caragiale ("1907. Din primavara pana-n toamna"), a lui Radu Rosetti ("Pentru ce s-au rasculat taranii") si revista Neamul romanesc din 8 martie 1907. La capitolul "arta plastica", muzeul detine si trei picturi semnate de Octav Bancila - "Taran pribeag", "1907", "Inainte de 1907" si ele "mostenire" de la ISISP, motiv pentru care, probabil, nu se afla in administrarea fireasca, am zice noi, a Muzeului de Arta al Romaniei.

Depozitul celui mai important muzeu de istorie din intreaga tara pastreaza si cateva obiecte identificate ca fiind din vremea lui 1907 si descrise astfel: "cingatoare, brau, stergar, care au apartinut taranului Alexe Costache, participant la rascoala din 1907", "lampa cu gaz pentru iluminat si cutit cu teaca, care au apartinut lui Florea Dan, participant la rascoala din anul 1907", "furca din fier folosita de participantii la rascoala din anul 1907". Conform spuselor domnului Constantinescu, exponatele au fost prezentate publicului in vechea expozitie de baza a muzeului, din sala care reprezenta "Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea". Cat despre veridicitatea obiectelor ce ar fi apartinut unor rasculati, interlocutorul nostru este sceptic, recunoscand ca ele nu au fost niciodata supuse unor "verificari" si analize specifice pentru evaluarea vechimii lor. La infiintarea muzeului in 1970, unele au venit din partea Institutului de Stiinte Istorice si Social Politice, altele de la muzeele din provincie, cum ar fi Muzeul Rascoalei din Rosiorii de Vede, si le-au prezentat publicului ca atare. Cum ar fi putut oare sa puna la indoiala veridicitatea unor obiecte cu o astfel de origine "corecta si curata" din punct de vedere politic? Dupa 1990, restructurarea si modernizarea la care a fost supus muzeul au impus inchiderea in depozit a lucrarilor - "martor" al lui 1907 care nu au mai vazut lumina expozitiei, subiectul fiind declarat lipsit de interes pentru public.

Cat despre celebrarea implinirii a 100 de ani de la rascoala, Muzeul National de Istorie a inclus in programul sau de activitati din acest an organizarea, in luna martie, a unui simpozion la care vor fi invitati specialisti in istorie moderna a Romaniei, "din afara muzeului".

"S-A REZOLVAT! NU SE POATE!" O ultima incercare de depistare a semnelor si "vestigiilor" legate de rascoala din 1907 pastrate cu ajutorul muzeelor in memoria colectiva a fost vizita la Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti. La Palatul Sutu, cladire ce gazduieste Muzeul Bucurestiului, referentii de la Relatii cu Publicul m-au sfatuit sa trimit o solicitare scrisa conducerii institutiei. Numai ca…, surpriza! Cu toate ca primise solicitarea oficiala, domnul director dr. Ionita a fost mirat ca-l mai intreb de o chestiune despre care angajatii sai i-au spus ca: "S-a rezolvat!". Cu toate poticnelile, am reusit sa aflam de la domnul director ca Muzeul Bucurestiului nu are in depozitele sale obiecte legate de evenimentele din 1907. Rascoala se "consumase" in capitala doar prin paginile ziarelor, de la tribuna Parlamentului si in salile Palatului Regal.

PE-UN PICIOR DE RAI... In ceea ce priveste muzeele pastratoare ale traditiei populare si folclorice romanesti, si anume Muzeul Taranului Roman (situat in cladirea fostului Muzeu al Partidului Comunist Roman) si Muzeul Satului, am aflat ca nu detin lucrari sau marturii despre cea mai mare rascoala taraneasca de pe batranul continent. Conserva si afiseaza exclusiv imaginea idilica a vietii rurale dusa de blandul si harnicul taran roman, locuind in pitoresti casute de lemn sau pamant unde se tes comori de ii in borangic si se sculpteaza... coloane spre infinit.

La 100 de ani de la ultima mare rascoala taraneasca din Europa s-a trecut dintr-o extrema intr-alta: de la elogierea lor de catre comunisti ca "eroi ai luptei de clasa" la ignorarea unui eveniment insemnat care particularizeaza istoria moderna a Romaniei. Pentru ca... nu se mai vinde intr-o actualitate a Internetului, talk-show-urilor si shopping-ului, ale carei personaje se inchipuie fie descendenti de aristocrati, fie de disidenti comunisti.

Muzeul National de Arta al Romaniei Pagina de Internet a Muzeului National de Arta al Romaniei il prezinta ca "o institutie fundamentala pentru viata artistica din Romania". Odata cu nationalizarea Palatului Regal si a celorlalte domenii apartinand Casei Regale, in 1948 cladirii fostului Palat i se gaseste o alta folosinta: adapostirea Muzeului National de Arta. In patrimoniul institutiei se afla peste 100.000 de piese, provenind din colectii publice sau particulare. In ceea ce priveste tema lui 1907, Muzeul nu are celebrele tablouri ale lui Octav Bancila, despre care muzeograful Alina Sculteti a declarat ca "se pare ca s-ar afla la Muzeul National de Istorie". Nici lucrarile lui Iser nu se regasesc in patrimoniul Muzeului. Si ne intrebam, firesc, unde sunt cele 200 de exponate de care vorbea presa comunista in 1957? Un posibil raspuns ni l-a dat profesorul Pavel Tugui, unul dintre participantii la expozitia de la Dalles. Domnia sa ne-a declarat ca unele dintre exponate, in special tablourile valoroase, au fost aduse din provincie, cu act de imprumut vizat de autoritatile locale, iar la inchiderea expozitiei au fost returnate muzeelor de arta.

Circulara lui Bratianu

Unul dintre documentele pastrate de Muzeul National de Istorie consemneaza pozitia ministrului de Interne Ion I.C. Bratianu in legatura cu evenimentele din 1907. Iata ce scria ministrul, adresandu-se prefectilor din judetele cuprinse de rascoala: "Va rog ca de indata ce veti avea timpul sa trimiteti o situatie generala a revoltelor ce au avut loc in judetul ce administrati, aratand caracterul lor, distrugerile sau omorurile ce s-au comis, precum si represiunile ce s-au facut. Veti indica in mod special locurile in care mai sunt tulburari, cele in care sunt temeri de razvratiri si cele ce par complet pacificate. Va atrag inca o data atentiunea asupra absolutei necesitati de a se reprima chiar din primul moment in modul cel mai energic orice banda care ar comite acte de violenta sau incendiu.

Veti atrage atentiunea asupra reprimarilor energice ce se fac in judetele Vlasca, Teleorman si Dolj, invitand populatia rurala sa fie calma si sa nu ne impuna grava sarcina de a executa represiuni de aceeasi natura. Ministrul Bratianu".
Citeşte mai multe despre:   national,   un secol de flamanzi,   istorie,   româniei,   artă,   s-au,   muzeului,   naţional artă,   muzeul,   arta romaniei,   muzeul national,   rascoala,   rascoalei,   national istorie

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de