x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rascoala in literatura si arta

0
Autor: Cristina Diac 16 Feb 2007 - 00:00

"Singurul adevarat razboi civil din toata istoria noastra" - cum numes-te Rebreanu momentul 1907 - a fost tratat episodic in perioada interbe-lica. Tema a cunoscut insa o amploare nebanuita in timpul regimului comunist. Motivul este reevaluarea luptei de clasa de care regimul avea atat de mare nevoie.

"RECUNOASTEREA". Reprimarea rascoalei i-a impresionat pe pictorii contemporani evenimentelor

Mult dupa ce parjolul aprins de taranimea revoltata s-a stins, rascoala a devenit "tema angajata" a operelor de arta. "Singurul adevarat razboi civil din toata istoria noastra" - cum numeste Rebreanu momentul 1907 - a fost tratat episodic in perioada interbelica. Tema a cunoscut insa o amploare nebanuita in timpul regimului comunist.

Dupa ce ecourile din epoca s-au stins, rascoala de la 1907 i-a inspirat pe literati, pe pictori, pe sculptori, pe cineasti. Multe dintre episoadele rascoalei au ajuns cunoscute generatiilor de romani mai mult din filele de poveste tesute in romane sau din imaginile de film, decat din cartile de istorie. Imaginatia creatorilor a colorat petele albe, facand din taranii anonimi personaje. E greu de aflat ce-a fost in mintea taranilor la 1907 si ce vor fi simtit. Informatiile din epoca sunt cel mai adesea reci si insuficiente. Dar acolo unde gandirea rationala e neputincioasa, arta recompune o lume si o readuce la viata.

Asupra operelor avand ca subiect rascoala din 1907, luminile au cazut diferit, in functie de momentul istoric. S-a intamplat, de pilda, ca aceeasi opera artistica sau literara sa fie catalogata cand drept foarte buna, cand foarte proasta, sa fie intr-un timp blamata, iar in altul premiata.

IMAGINE-SIMBOL. Generatii de elevi asociaza rascoala de la 1907 cu tabloul pictorului Octav Bancila, prezent ani de-a randul in manuale

"CIULINII BARAGANULUI". In 1928, in Franta, lui Panait Istrati, scriitorul emigrat din Romania care si-a scris toata opera in limba lui Voltaire, ii aparea romanul "Ciulinii Baraganului". In ultimele capitole ale cartii este descris si momentul rascoalei intr-un sat valah. "Am citit «Ciulinii Baraganului», ii scria protectorul sau, scriitorul Romain Rolland. Este magnific. De la un capat la altul. Cel mai plin din tot ceea ce ai scris. Maretie absoluta. Si acum spune-mi: cine a revazut stilul dumitale, cine?" Pe parcursul scrisorii, Roland se referea la calitatile artistice ale romanului, si nu neaparat la tema tratata.

In tara, Istrati nu a trezit interesul cronicarilor. Perceput ca un scriitor roman de limba franceza si privit cu reticenta din cauza afisatelor simpatii de stanga (Istrati scrisese in tinerete in presa socialista), in timpul vietii scriitorului intreaga lui opera a avut parte de tratament nefavorabil. Pentru "Ciulinii Baraganului" nu s-a gasit nici un editor roman dispus sa o publice.

Prima editie romaneasca a aparut abia in 1942, la sapte ani dupa moartea romancierului. In prefata editiei romanesti, Alexandru Talex, gazetar apropiat de familia lui Istrati, facea urmatoarele precizari: "S-a spus, in treacat, ca «Ciulinii Baraganului» este romanul revolutiei agrare de la 1907. Insa Panait Istrati este cel mai strain cu putinta dintre scriitorii nostri de conceptia romanului social, asa cum l-au inteles si realizat, pe chiar aceasta tema a rascoalelor taranesti, Liviu Rebreanu si Cezar Petrescu. De altfel, nu numai ca rascoalele sunt tratate episodic in «Ciulinii Baraganului», dar ele sunt reduse la cea mai simpla expresie, singura ce se impaca si cu talentul scriitorului, si cu viziunea acestui roman, de atmosfera si nu de substanta epica. «Ciulinii Baraganului» este, de fapt, poemul pustietatilor, al zarilor necuprinse, al imparatiei scaietilor porniti in lume o data cu crivatul, care-i alunga, ca pe tot atatea suflete nelinistite." Dupa "revolutia proletara", isi va schimba parerea, el si multi altii...!

"RASCOALA"... In 20 de ani. Romanul "Rascoala" al lui Rebreanu a aparut in 1932. Din propriile declaratii ale scriitorului reiese ca opera despre revolta taranilor era un proiect vechi, inceput in tinerete. Primele insemnari dateaza din 1908-1909, din cate au identificat istoricii literari care s-au ocupat de scrisul lui Rebreanu. Intr-o conferinta sustinuta la Ateneu in 1943, autorul a explicat "istoria" romanului "Rascoala", imprejurarile in care s-a decis sa il scrie, motivatiile, dificultatile intampinate pe parcurs.

Din spusele lui reiese ca opera avand ca tema dezastrul de la 1907 a fost "proiectul vietii" - o carte la care a lucrat peste 20 de ani, abandonata si reluata de mai multe ori.

INDIFERENTA
"Scriitorii cu reputatie din anii aceia aproape ca nici n-au luat act de zguduirea recenta prin care trecuse tara. Parca oamenii nici nu-si dau seama in ce primejdie ne aflasem. Doar ici-colo cateva insemnari anecdotice, cu glume nesarate. Scriitorii, glasul neamului, n-au simtit marea cutremurare a poporului nostru, singurul adevarat razboi civil din toata istoria noastra"
Liviu Rebreanu

SEMNALARI POLITICOASE. La aparitie, romanul a fost apreciat favorabil de critica, fara sa starneasca un entuziasm deosebit. Intr-o ancheta realizata de o revista literara din epoca, avand ca tema "Ce ramane din scrisul lui Rebreanu", opiniile celor care au raspuns erau impartite: Petru Comarnescu, Cicerone Teodorescu si Felix Aderca credeau ca "Rascoala" va trece proba timpului; Eugen Lovinescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade si Al. Philippide, dimpotriva. Cam in aceeasi perioada aparuse "Patul lui Procust" al lui Camil Petrescu. Si in epoca s-a speculat ca acesta din urma "a luat fata" romanului despre tarani, criticii fiind mai incantati de cartea lui Camil Petrescu. In perioada interbelica, tirajele "Rascoalei" au totalizat circa 25.000 de exemplare.

"POLILOGHIE". In deceniul al IV-lea al secolului trecut, tema rascoalei a fost tratata si de Cezar Petrescu in trilogia intitulata chiar "1907". Cezar Petrescu, unul dintre cei mai prolifici scriitori romani, s-a ambitionat chiar sa scrie o cronica a secolului XX romanesc in mai multe romane. Despre cele dedicate lui 1907, in "Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent", criticul George Calinescu scria in 1941: "Daca ar fi avut un bun instinct literar, s-ar fi ferit, dupa «Rascoala» lui Liviu Rebreanu, sa se apropie de aceasta tema. «Rascoala» e un roman exceptional. Asta inseamna ca Cezar Petrescu are despre sine o inalta conceptiune, si si-a inchipuit ca putea face un roman mai bun decat acela al lui Rebreanu. Fatala eroare! «1907» e o poliloghie lipsita de orice valoare de creatie, si de altfel romancierul copiaza planul lui Rebreanu".

REEVALUARILE "LUPTEI DE CLASA". Dupa 1944, rascoala de la 1907 s-a metamorfozat intr-un moment-emblema al istoriei. Conform ideologiei marxiste, "motorul istoriei este lupta de clasa" dintre tarani si proprietarii de pamant, dintre muncitori si patroni, in general dintre "exploatatori" si "exploatati". Numai ca... in istoria romanilor nu prea erau evenimente potrivite ca exemplu de "lupta de clasa". Rascoala din 1907 devine astfel evenimentul exceptional care suporta interpretarea "ridicarii exploatatilor impotriva exploatatorilor", "a saracilor impotriva bogatilor". Operele literare in care se pomenea ceva despre revolta taranilor au capatat noi interpretari, in acord deplin cu ideologia. Ceea ce inainte fusese doar sugerat acum era afirmat cu tarie.

ISTRATI, PRECURSORUL LUI REBREANU. "Nici o opera despre rascoala din 1907, scrisa inainte de 1944, opina Alexandru Oprea in monografia dedicata lui Istrati, care aparea la Bucuresti in 1964, nu formuleaza atat de deschis si in termeni atat de violenti actul de acuzare al regimului burghezo-mosieresc. (...) Fiind depasita prin profunzimea observatiei sociale si psihologice, prin forta cu care sunt descrise miscarile maselor, creatia lui Istrati, de o alta factura - datorita, desigur, activitatii autorului ei in cadrul presei socialiste - , este scutita in acelasi timp de limitele ideologice existente in «Rascoala», cum ar fi atitudinea intelegatoare fata de unele initiative reformise, de conciliere a conflictelor de clasa, apartinand noii generatii de boieri, sau accentele idilice in prezentarea lui Miron Iuga." "Ciulinii Baraganului" depasea "Rascoala" lui Rebreanu si chiar a influentat romanele scrise ulterior, opina Oprea in 1964. Ceea ce la Alexandru Talex era marginal pentru celalalt exeget era esential. In antologia de texte avand ca subiect rascoala din 1907, aparuta o data cu celebrarea a 70 de ani de la evenimente, autorii mentin incadrarea operei istratiene in categoria romanelor sociale dedicate rascoalei. "Murise intre timp si Istrati, spre confortul criticilor, care puteau sa-i atribuie ganduri si intentii adecvate noilor directii ale «realismului socialist»".
1907. Pana la sfarsitul lui martie, edilii de la "2" vor sa repuna opera sculptorului Naum Corcescu in Parcul Florilor din cartierul Pantelimon

DESTINUL "RASCOALEI". In primii ani ai regimului comunist, scrisul lui Rebreanu a avut de suferit de pe urma optiunilor politice si a "pacatelor" omenesti ale autorului. Acesta fusese un apropiat al regimului "fascist" antonescian si, o vreme, asupra operei sale s-a asternut tacerea. Abia la mijlocul deceniului al VI-lea i-a venit si lui Rebreanu randul sa-i fie valorificata "mostenirea", dupa cum suna o declaratie a epocii. Conform ideologiei, din opera unui scriitor din trecut trebuiau "valorificate" doar acele parti care nu intrau in contradictie cu "linia" trasata de documentele de partid. Lui Rebreanu i se reproseaza anumite "confuzii ideologice" in tratarea "luptei de clasa" duse de tarani la 1907. "De multa vreme, scria criticul Ovid S. Crohmalniceanu in monografia dedicata autorului «Rascoalei» din 1954, in jurul amintirii lui Rebreanu staruie o tacere nedorita de nimeni, explicabila insa in felul ei. Ultimii ani ai vietii romancierului au ramas legati de perioada cea mai neagra a literaturii noastre si, din pacate, numele lui n-a strabatut-o fara pata." Cu timpul, optica asupra romanului se schimba. "O adevarata fresca istorica, de proportii monumentale, a realizat Liviu Rebreanu in cel mai reusit roman al sau, «Rascoala», scria bombastic Ion Popescu Puturi intr-un studiu despre 1907 in literatura si arta aparut in 1967. (...) Aparitia lui a reprezentat cel mai important eveniment literar al acelor ani zbuciumati. Reactualizand amintirea sangerosului an 1907, scriitorul raspundea marilor probleme sociale - in primul rand problemei taranesti - care-i solicitau constiinta cu o intensitate sporita." Zece ani mai tarziu, in culegerea de texte literare dedicate rascoalei, cartea lui Rebreanu era caracterizata ca fiind "cea mai vasta si mai valoroasa sinteza epica a rascoalei din 1907".

"«DESCULT» CU SANDALE DE AUR". La comemorarea a sapte decenii de la rascoala, batalia era castigata definitiv de Rebreanu. Fragmente din trilogia lui Cezar Petrescu sunt incluse in antologia dedicata rascoalei, desi lipsurile romanului sunt din nou amintite. "Fresca a suferintelor taranului roman", "Descult" este romanul-vedeta din timpul regimului comunist, aparut in 1948. Zaharia Stancu, autorul sau, a fost la randul lui un vip al mediilor scriitoricesti. Presedinte al Uniunii Scriitorilor in mai multe randuri, personaj cu influenta in sferele puterii, lui Zaharia Stancu ii placea sa spuna despre "Descult" ca "a parcurs globul cu sandale de aur", referindu-se la faptul ca romanul a fost tradus in 24 de limbi, printre care si japoneza, fiind astfel cel mai talmacit roman al unui scriitor roman. De altfel, in epoca, traducerile se faceau la propunerile sectiei de presa si tiparituri, astfel ca prestigiul politic si functiile scriitorului au pus aripi cartii in drumul ei pe mapamond. "Descult" a fost introdus in bibliografia scolara obligatorie, fragmentele sale fiind reproduse chiar si in cartile de citire din ciclul primar. Rascoala si reprimarea ei sunt povestite de autor cu vorbele copilului Darie, eroul romanului.

LUCHIAN, BANCILA, JIQUIDI. Artele plastice au contribuit si ele la intretinerea memoriei rascoalei. In manualele de istorie de dinainte de 1989, lectia dedicata evenimentelor era ilustrata cu un tablou din seria "1907", semnat de pictorul iesean Octav Bancila. Aurel Jiquidi a realizat 22 de litografii reprezentand diverse momente din revolta taranilor. Stefan Luchian si Nicolae Tonitza, cunoscuti pentru subiecte mai "pasnice" precum portretele de copii sau naturile moarte, au pictat la randul lor tablouri inspirate din revolta taranilor.

Dupa 1944, curentul realismului socialist, cu inclinarea sa catre artele monumentale, a favorizat tema. In mai multe orase ale tarii s-au ridicat monumente intru cinstirea memoriei taranilor ucisi la 1907.

Tema a fost preluata si de cinematografie. In 1958, dupa "Ciulinii Baraganului" s-a turnat coproductia romano-franceza cu acelasi nume. Filmul, regizat de Louis Daquin si George Vitanidis, cu Florin Piersic intr-unul din rolurile principale, a fost nominalizat de festivalul de fim de la Cannes. In 1965 s-a turnat filmul "Rascoala", dupa romanul cu acelasi nume al lui Liviu Rebreanu. Pelicula premiata la Cannes a fost regizata de Mircea Muresan si a avut ca protagonisti mari actori, precum Florin Piersic, Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Colea Rautu.

REBREANU SI ONOAREA SCRIITORILOR
Onest, Rebreanu recunoaste peste ani ca la originea "Rascoalei" stau motive dintre cele mai omenesti: "In atmosfera aceea de indiferenta fata de un eveniment atat de grav, m-am crezut eu chemat sa repar onoarea scriitorilor romani. Eram mai necunoscut decat isi poate inchipui cineva. Publicasem vreo doua nuvele in Luceafarul, destul de mediocre, si alta, mai reusita, in Convorbiri critice. Cu atata bagaj literar in spinare, m-am hotarat totusi sa devin cantaretul rascoalei taranilor, nu insa de dragul taranilor sau din pricina durerii pentru nenorocirea tarii, ci pentru ca, trebuie sa marturisesc, scontam sa dobandesc un succes grabnic tratand un subiect atat de fierbinte. Voiam sa incerc ceea ce mai toti scriitorii si artistii tineri incearca mereu: sa cucereasca notorietatea de azi pe maine prin orice mijloace".

"RASCOALA DE LA 1907", REPUSA PE SOCLU
Edilii Sectorului 2 intentioneaza sa reamplaseze statuia "Rascoala din 1907", opera din 1972 a sculptorului Naum Corcescu. Monumentul a fost scos cu trei ani in urma de la locul sau (in zona Oborului - n.n.), deoarece urmau sa se desfasoare lucrari de reabilitare a zonei. Primariei Sectorului 2, in custodia careia se afla statuia, i-a revenit obligatia de a-i gasi un alt loc si de a o repune pe soclu. Astfel, monumentul va fi amplasat in Parcul Florilor din cartierul Pantelimon. "Locul a fost ales in conformitate cu studiul de amplasament, ne-a declarat domnul Cristian Lemnaru, director la Administratia Domeniului Public Sector 2. In prezent se lucreaza la fundatie si speram sa terminam cam in zece zile, astfel ca pana la sfarsitul lunii martie statuia sa fie la locul ei. In acest timp, ea se afla intr-un atelier, unde e restaurata si reasamblata." Pe site-ul Primariei Sectorului 2 a fost postat un film in care se prezinta amplasamentul propus de primarie. De asemenea, a fost solicitata opinia cetatenilor din zona. "Prin fluturasi pusi in cutiile postale ale blocurilor din jurul parcului am solicitat parerea locuitorilor, ne spune in continuare Cristian Lemnaru. N-au existat impotriviri, in fond orice monument creste valoarea zonei." Cum anul acesta se implinesc 100 de ani de la evenimente, edilii Sectorului 2 considera ca reamplasarea statuii este cum nu se poate mai potrivita.
Citeşte mai multe despre:   un secol de flamanzi,   roman,   istrati,   petrescu,   opera,   ţăranilor,   tema,   rebreanu,   rascoala,   rascoalei,   ciulinii,   romanului

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de