Din flamanzi in toata tara. Rascoala a pornit din nordul Moldovei, dar s-a extins cu repeziciune si in restul tarii. In Muntenia si Oltenia, autoritatile au intervenit in forta, numarul mortilor ajungand la ordinul sutelor.
Din flamanzi in toata tara. Rascoala a pornit din nordul Moldovei, dar s-a extins cu repeziciune si in restul tarii. In Muntenia si Oltenia, autoritatile au intervenit in forta, numarul mortilor ajungand la ordinul sutelor. Doar in Dobrogea, prefectii au fost lipsiti de griji. Incidentele au fost minore in aceasta regiune a tarii.
Focul rascoalei s-a aprins la 8 februarie 1907, in nordul Moldovei, in satul Flamanzi. Unul dupa altul, judetele Botosani, Dorohoi si Iasi au devenit focare ale nemultumirii taranilor. Renuntara repede la tactica memoriilor, preferand sa ceara personal socoteala prefectilor si proprietarilor. Targuri si orase au fost asediate, iar bunurile arendasilor fura incendiate. La Vaslui, 300 de tarani, stransi la bariera Iasi a orasului, "s-au repezit asupra soldatilor, au rupt randurile si au intrat buluc in oras", relata ziarul Adevarul. Multi tarani au fost ucisi la Husi (judetul Falciu) si la Roman, in satul Bacesti. Au existat si judete in care evenimentele nu au luat o turnura violenta - Tecuci, Bacau, Putna si Tutova.
In Muntenia si Oltenia, evolutia rascoalei a fost mai sangeroasa decat in tinutul de peste Milcov. Istoricul Alex Mihai Stoenescu, bazandu-se pe documente aflate in posesia primului ministru liberal Dimitrie Sturdza, a mentionat numarul victimelor. 421 de rasculati ar fi fost ucisi intre 28 martie si 5 aprilie. Anumite judete se "evidentiau" prin dimensiunile masacrului: Vlasca, Dambovita, Olt, Dolj si Mehedinti. De multe ori, soldatii se razbunau pe tarani, executandu-i sumar pe cei arestati. In sudul tarii au folosit artileria. Sate intregi erau bombardate, mai ales in judetul Vlasca. In nordul Munteniei, taranii s-au limitat la "tatonarea" autoritatilor cu petitii, cereri si proteste. Agitatii minore au fost semnalate in Prahova, Braila si Ramnicu-Sarat. La fel si in cazul celor doua judete din Dobrogea - Tulcea si Constanta - unde nu existau mari mosii date in arenda.
Despre situatia rascoalei cititi
aici
|
Antisemitism
|
In Moldova, taranii si-au indreptat furia cu precadere impotriva populatiei evreiesti. Numerosi evrei detineau in arenda mosiile proprietarilor romani. Avuturile arendasilor erau primele pe "lista neagra" a rasculatilor. In sate, targuri si orase, casele lor fura incendiate. In localitatea Podul Iloaiei din judetul Iasi, situatia era tragica.
Ingroziti, evreii s-au adresat Regelui Carol I: "Cu cea mai adanca jale venim si imploram clementa Mariei Voastre pentru a ne asigura viata. O populatie linistita si pasnica a fost ieri redusa la sapa de lemn de catre hoarde de devastatori, organizate de instigatori. Avutul nostru a fost cu desavarsire distrus si viata noastra in pericol".
In celelalte provincii ale Romaniei - Muntenia si Oltenia - evreii nu au avut de suferit.
|
|
D-ale politicii...
|
|
La inceputul rascoalei, liberalii se aflau in opozitie. Politicienii lor recunosteau situatia grea a populatiei de la sate. Liderul Dimitrie A. Sturdza declara in presa vremii: "Acum cateva zile am vorbit in apropiere de Bucuresti cu un taran care plateste 80 de lei arenda de hectar. In 1899, anul secetei, el a facut datorii pentru nutretul vitelor. Pana la 1907 a tot platit aceste datorii. In acest an a intervenit recolta rea a porumbului. In loc de a obtine usurari, taranul a fost obligat sa plateasca biruri mai mari si statului datoria pentru porumbul ce i se daduse. Aceste au fost insa ultimele picaturi intr-un butoi ce de mult era plin". Ajuns in functia de prim-ministru, Sturdza a reprimat cu brutalitate rascoala, uitand tot ce declarase in urma cu cateva saptamani.
|
|
Incidente
|
|
"Aproape toate conacele din Teleorman si Olt fura distruse"
Radu Rosetti
|
 |
Harta. Judetele Romaniei la 1907, cu localitatile afectate de miscarea taraneasca |
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
