x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tanti Veronica vrea iar rascoala

0
Autor: Anca Scarlat 27 Feb 2007 - 00:00

O batrana de la Pufesti, judetul Vrancea, este vedeta presei locale de cand s-a transformat in instigator. Ea incearca sa ridice oamenii la lupta, ca la 1907. Strange semnaturi impotriva primarului si vrea sa ajunga la presedintele Basescu. Islazul de la Pufesti, pentru care vrea ea sa faca o noua rascoala, i-a inspirat pe jurnalistii vranceni, care au anuntat ca istoria se repeta!

IZLAZUL, FARA IARBA. Terenul pentru care Veronica Ignat acuza autoritatile locale a fost distrus la inundatii si trebuie reabilitat
La 15 februarie anul acesta, Ziarul de Vrancea a publicat un material din care reiesea miselia autoritatilor locale de la Pufesti. Au arendat izlazul sarmanilor oameni din sat. Se spunea tot acolo ca satenii sunt hotarati sa faca rascoala ca la 1907. Si se facea o paralela intre situatia actuala si inceputul secolului.

Presa locala a amintit ca in Vrancea, cam in aceeasi perioada a anului, taranii si-au aratat furia cu un secol in urma.

Ne-am dus si noi la Pufesti, sa vedem care este realitatea. La o saptamana de la publicarea respectivului articol in ziarul local, nu stiau prea multi despre ce e vorba. Doua dintre femeile pe care le-am abordat si-au amintit cu destul de mare greutate ca o batrana a strans semnaturi de la lume pentru izlazul pe care Primaria l-ar fi luat abuziv. Una dintre ele ne-a dat mai multe detalii: "E o batrana, Veronica. Ea are ce are cu toata lumea. E si barbat, si femeie. Nu-i convine niciodata nimic. Cred ca, daca ar muri, ar chiui toata lumea. Intr-un cuvant, ea vrea sa fie vedeta", spunea aceasta, zambind cu satisfactie.

PASNICI. Oamenii de la Pufesti nu au rascoala pe lista de prioritati

ASUPRITORUL COMUNEI. Tot de la oameni am aflat ca Veronica Ignat, capul rascoalei de anul acesta, are 76 de ani si a fost bucatareasa la partid pe vremea comunistilor. Pufesti este o localitate linistita din Vrancea, situata nu departe de Focsani. Oamenii de la Pufesti se ocupa in principal cu munca pamantului. Unii lucreaza la fabrica de mobila. Primarul, Marcel Nitu, conducea o Dacie alba de prin anii ’90 cand l-am intalnit. El este principalul asupritor. "Au fost doar 14 persoane mari si late. Doamna Ignat Veronica, de fapt, Elena, pe numele ei adevarat, strange semnaturi ca le stric izlazu’", ne-a spus Marcel Nitu, deja obisnuit cu explicatiile pe care trebuie sa le dea presei. "Problema este alta. Chiar aicea, langa Primarie, jos in vale e o pasune de 56 de hectare. La 11 august 2006, pasunea a fost inundata de paraul Caregna. La apa care-o fost, a adus toate aluviunile si le-o-mpanzit pe terenu’ asta, din fata, de aici."

Arata, ce-i drept, cam jalnic. Izlazul din poveste - din povestea cu o noua rascoala, spusa de tanti Veronica si scrisa de presa locala - e de fapt o intindere de stuf cu nisip si cateva balti in care se balacesc ratele satului. Povestea pe care ne-a spus-o primarul, cu dosarele de documente in fata, despre acelasi izlaz, este putin altfel. "In anii 2004 am initiat un proiect pentru ameliorarea izlazului de la Pufesti. A acestei suprafete de 56 de hectare. Si pentru inca o suprafata de 40 de hectare la Domnesti. Fondurile s-au aprobat de Ministerul Agriculturii in toamna anului 2006, iar din luna octombrie au inceput lucrarile. Se fac podete, canale de evacuare noi si drenari", a zis el in timp ce ne-a aratat si dosarele Primariei, cu toate actele si istoria recenta a acelor terenuri. "Cat despre tanti Veronica, nu-i convini acuma ca’ nu-si mai poati pasti gastili si ratili acolo."

ELENA SI CALUL. Dar tanti Veronica pare a nu sti nimic despre pasarile cu pricina. Am gasit-o in fata casei, cu mana pe capastrul unui cal. De la caruta. "Vai, ce rate frumoase, tanti Veronica", i-am spus in timp ce imi povestea care e treaba cu izlazul. "Ale cui sunt?" "Nu stiu, maica", a spus ea, facand o pauza si uitandu-se cu coada ochiului la ratele care se balaceau atat de frumos in asa-zisul izlaz. S-a grabit sa continue povestea, cu lacrimi in ochi si vocea sugrumata de durere, crezand ca o filmam. "Astia-s toti niste prosti! O sa-l aduc aici pe Basescu! Las’ ca vad ei cine-s io. Ca pilili pi cari li am io nu li ari niminea. Ma duc si fac scrisoari la Basescu si aduc toati tiliviziunili. Si facim rascoali aici ca la 1907! Sa vada tot poporu’."

Izlazul este al Primariei, "logic si normal", asa cum spunea primarul. "Tot pentru cetatenii comunei a fost aceasta pasune din mosi-stramosi. E un teren de balta care se pierde. Oricum se facea lucrarea asta de amenajare, cu sau fara inundatii. Cu izlazul comunei e treaba simpla si usoara. Noi in 2004 am obtinut o suprafata de teren agricol de la Agentia Domeniilor Statului. 55 de hectare de lunca la Domnesti. Fiecare sat are izlazul lui. Acolo s-o luat pentru Domnesti", ne-a mai explicat el. Au gasit si sprijin la oamenii care s-au oferit sa are cu utilajele lor, conditia fiind sa li se asigure motorina. Aici a intervenit o problema de mare actualitate: combustibilul este prea scump. Asa ca autoritatile s-au gandit la o solutie de compromis: sa arendeze terenul pe cativa ani. Iar banii obtinuti sa-i investeasca in amenajarea lui dupa ce va reveni in administrarea comunei. Zis si facut! Doar ca tanti Veronica a mirosit intentiile criminale ale autoritatilor locale care ii asupresc bietii oameni. Si vor sa-i lase fara "izlaz la viti", ca la 1907.

RASCULATA. Dupa ce si-a schimbat hainele a plans in fata camerei foto

VERONICA N-ARE FRICA DE NIMIC! La Pufesti nu a fost rascoala cu un secol in urma. Probabil, daca tanti Veronica s-ar fi nascut mai devreme, am fi avut o istorie mai bogata... Oricum, a demonstrat ca are stofa de instigator. Stie sa dea telefon la ziare si la televiziuni, cand mai vrea sa faca o razmerita in sat. Nu-i e frica de nimeni si nimic, iar jurnalistii ii sunt foarte dragi. "Duceti-va pana in capat, ca iese singura sa vorbeasca. Asta abia asteapta sa vada vreun strain sau ceva presa ca sa faca scandal", ne-a indrumat un satean, cand am intrebat cum dam de tanti Veronica. Si ne-am convins ca avea dreptate. Cum ne-a vazut si si-a dat seama ca e rost de ceva senzatii tari, s-a repezit sa ne povesteasca. Nici macar n-a stat la poza cu hainele de casa. Nu se preteaza o asemenea vestimentatie pentru televizor... s-o vada oamenii in asa hal... Si in satele de langa Focsani a existat atunci un instigator. Ceva mai bun decat tanti Veronica. Sandu Banita il chema si a reusit sa-i ridice la lupta. Dar s-a chinuit cateva zile la rand... Poate, daca n-ar fi fost el, nici taranii nu s-ar fi ridicat la lupta. Cel putin asa reiese din documentele aflate in arhivele statului. Taranii din satele invecinate au vrut sa ajunga la prefect, sa le faca dreptate. Dupa un secol, Veronica Ignat, de la Pufesti, a preluat rolul lui Banita si vrea sa ajunga la presedintele Traian Basescu.

BALTA RATEI, ASALTATA. La 8 martie a inceput agitatia taranilor si in satele din jurul orasului Focsani. In dimineata acelei zile, oamenii de la Mircesti si din Radulesti s-au adunat la Primarie, cerand sa trateze cu arendasul mosiei Balta Ratei. La documentele din Fondul Tribunalului Judetean Putna am avut acces cu ajutorul istoricului Gheorghe Miron, de la Muzeul Vrancei. "Fostul secretar comunal de la Mircesti, Ion Vasilescu, arata in declaratiile din acele zile ca taranii au cerut registrele de invoieli agricole si le-au rupt. Mai mult, rasculatii au cerut sa vorbeasca si cu prefectul judetului Putna. Sa-i ceara pamant", explica Gheorghe Miron. "Contactat telefonic, prefectul a vorbit aproape o ora cu unul dintre fruntasii taranilor de la Mircesti, Ion Stefan, un veteran al razboiului de independenta. I-a promis acestuia ca ii va trimite in comuna, pana la ora 18:00, pe arendasi si proprietari, pentru a discuta toate problemele cu taranii. Iar pentru rezolvarea celorlalte probleme, inclusiv cea a pamantului, l-a sfatuit sa intocmeasca o petitie care urma sa fie prezentata a doua zi la Prefectura."

Pentru asta trebuia sa se aleaga o delegatie a taranilor. Sandu Banita i-a ajutat sa se organizeze si i-a indrumat pas cu pas. S-au rasculat ei ce s-au rasculat, au ajuns la bariera orasului Focsani, insa au renuntat in cele din urma... Poate si pentru ca revolta a fost acolo artificiala. Rezultatul demersurilor unui om hotarat sa faca rascoala, asa cum e tanti Veronica azi.

Primarul a demisionat

In acele zile ale lunii martie, 1907, rasculatii lui Sandu Banita au fost destul de pasnici. Au asteptat zadarnic sosirea proprietarilor si a arendasilor, pentru ca acestora le-a fost frica sa se intalneasca fata in fata cu rasculatii. Comandantul companiei de jandarmi rurali din judetul Putna, Grigorie Margarit, a ajuns la Mircesti in aceeasi zi, 8 martie, la ora 16:00. A gasit oamenii stransi in grupuri, linistiti. Erau bine organizati si instruiti de instigatorul lor. Ei au declarat ca nu vor face nimic, dar se plangeau de invoielile agricole pe care le aveau cu proprietarii. Capitanul i-a sfatuit, la randul sau, sa faca o plangere scrisa pe care sa o duca a doua zi o delegatie la prefect. S-a format acea delegatie din opt tarani, patru de la Mircesti si patru de la Radulesti, asa cum reiese din documentele aflate in Fondul Tribunalului Judetului Putna.

CU BATA IN PRIMARIE. In aceleasi documente, Dosar 2/1907, exista si o declaratie completa a primarului de la Mircesti, Dimitrie Constantinescu. Din aceasta reiese ca a doua zi, marti, 9 martie, se intorsese in localitate. Fusese plecat de la 6 martie, impreuna cu invatatorul, la Bucuresti, pentru a aduce un preot. A ajuns la primarie la ora 7:00 dimineata si acolo a fost inconjurat de tarani care i-au cerut si de aceasta data actele de munca, pentru a le distruge. "Intre capii rasculatilor s-a remarcat Ion Necula din Radulesti. El avea in mana un ciomag si lovea nervos in dulapul primariei. Mai era Neagu Grigorita, tot din Radulesti, care cerea pamant si distrugerea tuturor actelor de invoieli agricole", explica istoricul Gheorghe Miron, care a studiat acest subiect pentru realizarea urmatorului volum din Cronica Vrancei. "La 8 martie li se daduse doar o parte dintre contracte, cele cu Freifeld, arendasul mosiei Balta Ratei."

Gheorghe Zaharia, de la Mircesti, s-a remarcat la randul sau ca unul dintre capi. El cerea toate actele pentru a fi distruse. Peste putin timp, Ion Necula a inceput sa strige sa se dea foc primariei si sa se rupa firul telefonic, pentru a nu putea fi chemata armata de la Focsani. Neacsu Gheorghita spunea: "Sa mergem la Focsani sa dam foc tribunalului, caci acolo sunt toate hotiile". Tot primarul a declarat referitor la acest moment in care agitatia crescuse: "Atunci nu le-am dat nici un act, ci le-am dat demisia mea, numai sa nu ma bage in bucluc".

LA CARCIUMA LU’ IORDACHE. Mai tarziu, aflati la carciuma la Iordache Sava, unde se certau pentru compunerea delegatiei ce urma sa ajunga la prefect, a sosit in mijlocul lor taranul Sandu Banita. Functia lui: agitator! El detinea cele mai multe informatii, le explica taranilor ce si, mai ales, cum ar trebui sa faca. Si la ce trebuie sa se astepte. I-a sfatuit sa mearga toti la Focsani, unde, din informatiile sale foarte exacte, ii asteptau si bahnasii (locuitorii de la Bahna) rasculati. Li s-au alaturat si cei de la Ciuslea, indrumati de acelasi Sandu Banita. Si au pornit spre Focsani, avand in fruntea lor veterani din razboiul de independenta cu decoratiile in piept. Ei stiau ca nu se pot astepta la foarte mult de la aceasta descindere. Spusesera ca vor merge pana acolo unde vor fi opriti. Asa cum s-a si intamplat.

La 500 de metri de bariera orasului au fost intampinati de o sectie a Regimentului 1 Cetate, condusa de comandantul trupelor de aparare a orasului Focsani, Gheorghe Palade. Taranii nu s-au lasat intimidati. Stiau foarte bine, de la Sandu Banita, ca dotarea soldatilor este foarte putin periculoasa: gloante oarbe, de manevra! Asa ca si-au continuat marsul spre oras si nu s-au oprit pana la bariera. Acolo au fost intampinati cu salve de avertizare.

PREFECTUL SALVEAZA TURMA. A venit si prefectul. Si le-a promis ca va face tot ce va putea pentru a le imbunatati situatia. Drept pentru care oamenii s-au retras linistiti la casele lor. In Fondul Tribunalului exista si declaratiile lui Gheorghe Palade. El a spus ca "din multime s-au auzit, pe langa vocile care cereau pamant, si cele care cereau votul universal", de unde reiese ca taranii nu erau chiar necunoscatori intr-ale politicii si evenimentelor de ultima ora din Europa. Chiar erau desul de bine informati.

La 10 martie, agitatiile continuau la Mircesti. A fost trimisa o delegatie la prefectura. La 11 martie, dimineata, rasculatii s-au adunat la primarie. De aceasta data au luat cu forta registrele de invoieli agricole si le-au dat foc. S-au racorit dupa ce si-au atins telul. Si s-au intors la casele lor.

CU SURLE SI TRAMBITE. Pentru o rascoala era nevoie, in primul rand, de cateva unelte care sa dea de veste ca se pleaca la lupta. Cei care s-au hotarat sa inceapa razmelita la Suraia, in dimineata zilei de 9 martie, l-au batut bine intai pe seful garnizoanei, pentru ca a refuzat sa le dea cornul si toba (necesare pentru chemarea oamenilor la lupta). Apoi s-au rafuit cu autoritatile locale - l-au batut bine pe preceptor, cel care strangea taxele. Cei 1.000 de rasculati au plecat incolonati spre casa proprietarului, N. Chirila Saveanu. Aveau in frunte doi cornisti, iar la mijloc drapelul primariei, incadrat de primar in persoana si trei consilieri comunali. Acestia au fost obligati sa participe la rascoala. Fara putin circ nici nu se putea face o rascoala in toata regula... Daca tot nu s-a lasat cu varsare de sange.

  • Foto: Christian Silva/JURNALUL NATIONAL
  • Citeşte mai multe despre:   un secol de flamanzi,   ne-a,   s-au,   martie,   facă,   oamenii,   tanti,   focşani,   ţăranii,   veronica,   mircesti,   rascoala,   banita,   pufesti,   izlazul,   sandu banita

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de