UE ii aduce inapoi, la sapa de lemn

La 100 de ani de la razvratirea tara-nilor din nordul Moldovei, normele UE ii revolta pe gospodari. Au investit in agricultura, s-au ridicat cu greu. Dar acum, dupa 1 ianuarie 2007, se asteapta la faliment. Pamantul cultivat le aduce doar paguba. Iar unii se gandesc deja la proteste de strada.

La Dumbraveni, la numai 17 kilometri distanta de orasul Suceava sunt case mari, gospodarii curate si oameni muncitori. Cei mai multi sunt batrani si copii. Pentru ca tinerii au plecat sa castige bani prin Europa. Dar se intorc si cumpara pamant. Isi construiesc alte case. Si-si ajuta familiile.

Din cei 8.000 de locuitori ai comunei Dumbraveni, aproape 2.000 sunt plecati prin Italia, Spania, Portugalia, Grecia si Marea Britanie. "Unii au plecat impreuna cu familia. Dar cei mai multi se intorc si isi fac aici case. Isi deschid mici afaceri", ne-a marturisit primarul Dumbravenilor.

NOII PROPRIETARI. Daca unii au apucat sa faca ceva dupa ’90, acum nu prea mai stiu ce sa faca in continuare. "Am vreo 20 de hectare in proprietate si 20 in arenda. Da’ la o parte din arenda am renuntat, pentru ca, nefiind subventionata agricultura, n-am mai avut ce sa fac", ne-a spus Costel Gafitescu, unul dintre cei care au reusit sa se imbogateasca din agricultura la Dumbraveni. "Abatoarele nu mai au voie sa primeasca de la particulari acum, cu normele UE." El a inceput prin a cumpara pamant. Un microb mostenit de la tatal sau, de care radea la inceput. Dar, dupa ce a cumparat primele parcele, nu s-a mai oprit. Afacerile i-au mers bine o perioada. "La inceput eram singurul din Suceava care strangeam samanta de floarea-soarelui. Aveam presa de ulei si mergeam si-l duceam la rafinat. Acum, cu integrarea asta, nu se mai poate. Am inchis masinile si o sa le iau sa le duc la fiare vechi. Tot ce-i acolo", spune Costel, dezamagit de legislatia care i-a distrus afacerea.

SA OMORAM AGRICULTURA! Tot el a fost si primul din sat care s-a gandit sa investeasca intr-o moara. Dar si afacerea asta e acum in pericol. "Cu moara, o chestie care... Acum cateva zile eram asa de amarat. Colac peste pupaza, vin si organele de control, si ei vad in oricine un evazionist. La moara deocamdata inca ne da voie. Lumea la noi, la tara, mai tine un porc, mai tine animale si oamenii vin la moara sa macine porumbul si ce mai au, sa faca mancare pentru animale. Nu stii de ce sa te mai apuci, ce sa mai faci. Am incercat pe la Directia Agricola. Fiind crescator de animale, o fost Legea 280, prin care fostele CAP-uri se atribuiau in folosinta gratuita. Urmand ca in zece ani sa se poata cumpara la valoarea de inventar. Eu intruneam punctajul si ma duc si zic: «Dom’le, grajdu’ ala-l vreau», si-mi zice: «Fa cerere. Grajdu’ ala e inventariat cu numaru’ 6». Dupa o saptamana ma cheama, ca mi-a aprobat cererea si am primit grajdu’ pe care l-am cerut. Si mi s-o parut prea simplu. Cand colo, ala de-l cerusem eu era 7. In bataie de joc s-a facut totu’."

JOS CU CLASA DE MIJLOC! Oamenii au incercat sa se supuna regulilor. Dar au ajuns la concluzia ca totul este impotriva lor. "Am incercat si cu proiectele astea SAPARD", ne-a mai spus Costel cu amaraciune. "Da’ proiectele la noi sunt foarte stufoase. I-am spus primarului ca, daca ma apuc sa citesc io 168 de pagini, atunci cand le termin imbatranesc. Is doua cosuri impletite de-astea de nuiele numai cu documentatie. Io cred ca aia de-au facut legile pentru agricultura nu stiu nici cate cinci picioare are porcu’. Sau cum zboara vaca. Proiectu’ asta, 168 de pagini, il abandonez din start. Nu ma mai complic." Si el, si alti oameni intreprinzatori din comuna spun ca s-ar apuca de altceva, dar nu stiu in ce parte sa se mai indrepte, pentru ca legile se schimba peste noapte.

O NOUA RASCOALA? Normele sunt din ce in ce mai drastice si aproape imposibil de respectat. Taxele, mari. Garda, din ce in ce mai "vigilenta", si atunci cand nu e cazul. Iar unii se gandesc la revolte de strada. "As face o ferma de vaci, da’ n-ai garantia ca guvernantii astia, cu legile astea, nu dau iar totu’ peste cap", a mai spus el. "Si cand m-a pus sa-mi inchid productia de ulei, intai mi-au spus ca la 1 decembrie e gata. Zic: «Dom’le, esti nebun? Am 40 de tone de samanta-n stoc». M-a lasat pana la 1 ianuarie. Io pe 20 am terminat-o, ca veneau Sarbatorile si nu stateam cu samanta. Si acum vine si-mi spune ca puteam sa o tin pana-n martie. Zic: «Fratilor, voi stiti ce vreti?». Anu’ trecut o venit si mi-o confiscat venitu’ brut pe un an de zile. Era o ordonanta care s-o eliberat pentru licenta de productie, pentru a nu pune in pericol sanatatea oamenilor. Si vine un tip de la Garda financiara in control si 580 de milioane se confisca! Pana la urma am castigat procesu’, da’ avocati, nervi, drumuri, pentru alea nu mi-a mai dat nimeni banii inapoi."

ULTIMA SOLUTIE. "Am si io 10 de porci", ne-a mai spus un satean care deja se gandea la proteste de strada. "Da’ ce sa mai fac cu ei? Ii duc la garla si-i inec. Ca nu mai pot sa-i vand. Cica mai pot sa vand doar pe raza comunei. Da’ aici orice om are porc in gospodarie. Cui sa vand? Si porumbu’ si ce mai cultiva omu’ vine aici, sa faca de mancare la animale. Ia uite cum vin oamenii la moara sa macine pentru porci! Mai ramane sa-i dai o cafea la porc si o suti di mii, sa-l trimiti sa-si ia el ce vrea."

Eram la moara. Iar satenii veneau cu sacii de porumb in caruta. Toata munca lor: hrana la animale! "Daca vreau sa vand porcii, vine un milion pe porc. Pai, mai bine-l tai si-l dau la caine. Nu stiu care-s perspectivele la noi, dar deocamdata-s sumbre."

RENUNTARE "Am si io 100 de porci. Da’ ce sa mai fac cu ei? Ii duc la garla si-i inec. Ca nu mai pot sa-i vand. Cica mai pot sa vand doar pe raza comunei. Cui sa vand? Si porumbu’ si ce mai cultiva omu’ vine aici, sa faca de mancare la animale. Ia uite cum vin oamenii la moara sa macine pentru porci! Mai ramane sa-i dai o cafea la porc si o suti di mii, sa-l trimiti sa-si ia el ce vrea" agricultor de la Dumbraveni

OAMENI PASNICI, IAR DESPRE BOIERI, NUMAI DE BINE

Marin Raica/JURNALUL NATIONAL MUNCA. O familie simpla, care asteapta falimentul in UE Costel Gafitescu si-a facut casa mare. A decorat-o asa cum a vazut in reviste. Am simtit acolo ca sunt in mijlocul unei familii care se respecta. Oameni simpli, ca multi altii din toata tara. Isi inteleg foarte bine situatia. Isi educa sanatos copiii. Dar se lovesc de toate piedicile care se pot pune unei clase de mijloc abia formate. Si ei, ca multi altii, pun porumbul stiuleti pe foc, in centrala, pentru ca a ajuns atat de ieftin, incat e mai avantajos decat lemnul. Din munca pamantului ies in fiecare an in pierdere. Produsul final ajunge hrana pentru animale. Si toate astea ii revolta din ce in ce mai mult. Oamenii de la Dumbraveni au numai cuvinte de lauda pentru inaintasii lor. Inclusiv pentru boieri. Nu se vorbeste aici despre rascoala. In schimb, Eminescu este omniprezent. Ei spun ca poetul s-a nascut de fapt la Dumbraveni, unde tatal lui lucra atunci. Si unde sunt inmormantate doua dintre surorile sale. Iar bunica lui, la cateva sate mai incolo. Ceva asemanator am auzit si in satul Fantanele, localitate care si-a luat numele de la activitatea de baza a oamenilor. Chiar Primaria Dumbraveni tocmise un fantanar din satul cu numele breslei. Nici la Fantanele nu-si mai aminteste nimeni de rascoala. Doar preotul din sat spune ca el ii pomeneste pe fostii boieri din familia Kananau. Intemeietori ai bisericii si fosti proprietari ai conacului care acum este scoala satului. Nu l-a revendicat nimeni. Nu exista mostenitori.

GHICULESTII

Dumbravenii vorbesc despre "familia boiereasca aparte", care a adus faima comunei lor. "Leon Ghica asta, cel care o-ntemeiat conacu’ asta, avea el un fix", ne explica secretarul Primariei Dumbraveni, Mihai Chiriac. "I-o fi placand si-un sprit, ca organiza chiolhanuri la el. Exista in curtea conacului un fel de sat de vacanta care se numea «La Cucurigu». Ulterior, conacul a devenit spital dupa ce a fost nationalizat. Inca mai este. Dar nu se stie pana cand. L-a revendicat Vladimir Ghica. El a murit in ’94, iar mostenitorii lui sunt Geraldin si Gregory Douglas, Viorica Ghica, si primul fiu legitim, Alexandru Ghica. Actele de retrocedare s-au semnat cu noi de fata. De atunci, Dumbraveni are cu un spital mai putin. Pentru ca nu-si vor permite sa plateasca taxele de 250 de milioane de lei vechi anual.