x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Viata mea e un roman Dirijorul de explozii

Dirijorul de explozii

de Cristinel C. Popa    |    11 Aug 2005   •   00:00
Dirijorul de explozii

In doar trei ani de cand lucreaza la Inspectoratul pentru Protectie Civila Iasi, Doru Catana a dezactivat tone de explozibil si a salvat vietile a zeci de tarani. A avut pana acum circa 700 de misiuni pirotehnice, in care a dezamorsat sute de proiectile de artilerie si zeci de mine antitanc.

In doar cativa ani de activitate la Inspectoratul pentru Protectie Civila Iasi, Doru Catana a dezactivat tone de explozibil si a salvat astfel vietile a zeci de tarani (din judetul cel mai calamitat din acest punct de vedere). Interventii facute pe dealuri abrupte, in grote, beciuri sau tot felul de spatii stramte, chiar si in apa adanca, legat la brau cu o funie, noaptea tarziu sau atunci cand, de Sarbatori, oamenii obisnuiti petrec si se distreaza.

Are doar 36 de ani si o miscare gresita il poate transforma instantaneu intr-o "ploaie" cu bucatele de carne din propriul trup, asa cum a vazut de nenumarate ori ca s-a intamplat in cazul unor copii care s-au jucat cu munitie neexplodata. O clipa de neatentie si poate ajunge "leguma" - paralizat pentru toata viata, ca in cazul atator tarani care au avut ghinionul sa "ceara", ca tot omul, prinos de hrana unui pamant blestemat: ogoarele Iasiului, un teren impanat cu "bombe" ramase din timpul razboaielor, cel mai "prolific" in "mecanisme" ale mortii din Romania, mecanisme ce rasar din tarana o data cu granele.

INAMIC NEPREVAZUT. Plutonierul major Doru Catana este din 2001 singurul specialist pirotehnician din cadrul Inspectoratului de Protectie Civila Iasi, iar in judet el este cel mai in masura sa intervina de fiecare data cand se gaseste un corp suspect, potential explozibil. Barbatul se numara printre cei 11 tehnicieni in domeniu repartizati in zonele "minate" ale tarii si, pentru ca este cel mai competent (a luat cea mai mare nota la verificarea cunostintelor practice din bransa), a fost detasat in cea mai grea regiune. O zi de lucru din viata sa decurge tumultuos, cu incercari deosebite, caracterizate de un stres maxim in fiecare clipa, in special cand se afla pe teren. Si se afla mai mult pe teren, in misiune, avand in vedere faptul ca trebuie sa faca fata zilnic la cateva solicitari, in afara lucrarilor periodice de distrugere a munitiei ridicate in poligoanele speciale. "Este o munca extrem de solicitanta, pentru ca trebuie sa fii tot timpul foarte atent; uneori intalnim si alte obstacole in afara munitiei propriu-zise, si aici este vorba de oameni care nu respecta recomandarile noastre. Greu ne este si cu utilajele invechite, ce ne mai dau din cand in cand de furca si, de multe ori, ne incurca si conditiile de pe teren - vremea urata, locul dificil in care actionam, momentul interventiei etc.", a spus Catana. Barbatul subliniaza ca nici macar in cazul unei firi precaute frica nu trebuie sa-si gaseasca locul intr-o astfel de meserie. "Nu mi-a fost niciodata teama, pentru ca am sangele un pic mai rece si mai ales pentru ca sunt foarte bine pregatit. Asa ca nu-mi este frica, pentru ca, dupa cum se spune, emotiile vin intotdeauna din nestiinta", precizeaza el.

"SCAFANDRU" IN CAUTARE DE "TORPILE". Barbatul soseste la serviciu de obicei dimineata, la 8:00, insa raspunde in caz de urgenta la orice apel venit din teritoriu, fie ca e zi, fie ca e noapte. In ziua in care am ajuns la Inspectorat, efectuase deja patru interventii si trecusera abia primele ore ale diminetii. Dupa-amiaza a trebuit sa ridice munitia gasita pe fundul unui rau, devenind astfel protagonistul unei cascadorii demne de cauza nobila pentru care isi risca viata. Era ca un scafandru in cautare de torpile. "M-am legat cu o franghie, m-am bagat in apa rece ca gheata la adancime si am scos cu mare greutate munitia prinsa in mal", povesteste el. Referindu-se la pericolul ce planeaza permanent, asupra sa Catana a marturisit cu modestie: "In acele momente, viata ta conteaza prea putin. Importanta este viata celor pe care trebuie sa-i salvezi - e greu, e foarte greu, dar la sfarsit ai satisfactia ca ai inlaturat pericolul si treci mai departe, la urmatoarea misiune", completeaza el.

"BOMBE INTELIGENTE". Cu toate ca ar trebui sa poarte un echipament adecvat, Catana, ca si ceilalti lucratori ai IPC nu beneficiaza de mijloace de munca asa cum ar trebui. El nu poarta vesta speciala de protectie, iar singurul detector de explozibil este vechi si sesizeaza munitia la cel mult 80 de centimetri distanta, si nu la 1,2-1,5 metri, dupa cum ar trebui. La locul interventiei merge cu un ARO, care deseori se impotmoleste si pe care trebuie sa-l impinga. De tehnica de comunicare eficienta nici nu poate fi vorba: foloseste o statie de emisie-receptie de pe timpul lui Ceausescu. "In ceea ce priveste salariul, sporurile pe care trebuie sa le primesc nu prea se dau... Intelegem ca nu sunt fonduri, insa lipsa incheierii unei asigurari de viata pentru familia mea este un lucru foarte grav." Chiar si asa, Catana face minuni pe teren. Prin munca sa, el a reusit in cei 3 ani, de cand este la Iasi, sa evite zeci de accidente in care ar fi putut sa cada victime multi oameni. A avut pana acum circa 700 de misiuni pirotehnice, a asanat impreuna cu echipa pirotehnica a IPC aproape 300 de hectare de teren si a dezamorsat si distrus vagoane intregi cu munitie: mii de cartuse de infanterie, sute de proiectile de artilerie si zeci de mine antitanc. "Am gasit odata o bomba de aviatie de 250 de kilograme, un proiectil «inteligent», pe care foarte greu l-am neutralizat. Avea o cursa de demontare pentru a impiedica transformarea ei in una inofensiva. In unele locuri aceasta munitie trebuie ridicata cu mijloace adecvate, pe niste chingi speciale, apoi transportata cu o coloana de protectie - antemergatori, cu evacuarea populatiei din zona, si abia apoi neutralizata incarcatura. Au fost situatii cand un om si-a pus bomba drept cumpana la fantana, in timp ce altul si-a construit un perete de casa din proiectile. In alt caz, un obuz urias servea drept stalp de sustinere, si mai era si cu detonatorul presat in pamant. Fiind in oras, o catastrofa umana putea avea loc in orice moment", isi aminteste tanarul pirotehnist.

PERICOL. Iasiul este judetul in care se descopera cele mai multe bombe ramase neexplodate din timpul razboaielor

DEGETE RETEZATE. De la astfel de initiative, unele nevinovate, altele de rea-credinta, s-a ajuns in numeroase randuri la grave accidente. In cariera sa a avut parte, din pacate, si de "morti violente, in grup", asemeni tragediei de la Mihailesti, ca sa dam doar exemplul cel mai grav de explozie din istoria Romaniei. Acum cativa ani, o bomba de aruncator de 82 de milimetri a curmat viata a cinci tineri doar pentru ca a fost atinsa din curiozitate. Un minor de 16 ani a ramas fara degete in urma detonarii unui proiectil de 22 de milimetri. "Pentru ca s-a intamplat in curte, degetele retezate si spulberate au ajuns sa fie inghitite de animalele infometate, dar au fost cazuri si mai grave", precizeaza Catana, care prefera sa nu-si mai aminteasca de situatiile nefericite, in care el fie nu a fost anuntat, fie a fost chemat prea tarziu.

MESERIE
"Este o munca extrem de solicitanta, pentru ca trebuie sa fii tot timpul foarte atent; uneori intalnim si alte obstacole in afara munitiei propriu-zise, si aici este vorba de oameni care nu respecta recomandarile noastre. Greu ne este si cu utilajele invechite, ce ne mai dau din cand in cand de furca" - Doru Catana, plutonier major

DIN INTAMPLARE
Cum a ajuns Doru Catana sa practice meseria sa, aceasta este o alta lunga poveste. Catana presupune ca un incident din tinerete in care doi colegi de scoala au pierit in urma unei astfel de explozii i-a intrat in subconstient si probabil l-a determinat sa aleaga aceasta profesie, desi a dorit inca de mic sa urmeze Teologia. Insa nu a fost sa fie - canta acum prohodul "ucigasilor" de oameni, "bombele" dezamorsate cu propriile maini… "Eram saraci, tata ne parasise, si a trebuit sa aleg o meserie sigura care sa ofere cele necesare traiului. Am ajuns insa la scoala militara si am ales din intamplare arma Geniu. Mama a avut si are si acum o anume retinere, insa s-a impacat cu gandul. Sotia mea, care banuieste zi de zi pericolul care ma paste, a stiut de la inceput cu cine se casatoreste. Are grija, dar stie ca ma pricep foarte bine, ca fac fata cu brio misiunilor si ca reusesc sa trec peste momentele dificile", mai precizeaza Doru Catana. Doru Catana a absolvit Scoala Militara de Maistri si Subofiteri Geniu Bucuresti. Apoi a facut cateva cursuri si specializari specifice, dupa care a fost detasat in 1997 la Inspectoratul de Protectie Civila Cluj. La Iasi, pe cel mai dificil teren, lucreaza din 2002, iar cei care-i cunosc activitatea il considera un adevarat erou.
×
Subiecte în articol: teren viata viata mea e un roman catana