x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Henri Coanda de Ciurea

0
Autor: Cristinel C. Popa 12 Sep 2005 - 00:00
Henri Coanda de Ciurea


Poate fi dulgher, pictor, stupar, desenator, fierar, sculptor, lutier (si interpret) si inventator. Are 50 de inventii din care peste 30 inregistrate la OSIM, 13 brevete obtinute. Este singurul taran pe care savantul Henri Coanda l-a incurajat, printr-o scrisoare.

Ilarion Valcu din comuna Ciurea, Iasi. Un taran savant care-si iubeste deopotriva atat "schemele" fanteziste de cucerire a spatiului si inventiile "casnice" deosebit de utile, cat si pamantul rodnic din dosul casei. Un singur regret are. Daca ar fi facut mai multa scoala, poate ar fi ajuns departe. Poate ar fi lucrat, "in regim de colaborare", glumeste el, chiar la NASA, asemenea profesorului iesean Mangeron, cu care a fost prieten, in preajma caruia s-a aflat si care l-a incurajat.

EDISON DE ROMANIA. Un profesor l-a botezat chiar Edison de Romania. Cert este ca savantul roman Henri Coanda, dupa ce i-a batut in poarta, fara sa-l gaseasca acasa, l-a dezmierdat intr-o scrisoare cu apelativul "Draga prietene roman". Se intreaba si astazi de ce n-a reusit sa ajunga mai departe. Poate si pentru ca n-a avut posibilitatea sa-si completeze studiile. S-a straduit, dar din cauza nevoilor, a ajuns sa lucreze toata viata doar ca tamplar la Universitatea "Al.I. Cuza". Poate si pentru ca nimeni nu l-a ajutat sa se ridice. "Rautatea si indiferenta falsilor oameni de stiinta si inventatori m-au doborat. Lipsa studiilor adecvate a fost doar un pretext, pentru ca am demonstrat de ce sunt in stare si am fost premiat pentru multe dintre realizarile mele. Dar nu m-au incurajat pentru mai departe, in mod premeditat", spune cu naduf Ilarion Valcu.

Cum arata o zi din viata lui Ilarion Valcu, inventatorul de 80 de ani din Ciurea? Noaptea viseaza ca a cucerit spatiul cu masinariile lui zburatoare. Dimineata isi propteste mainile crapate in sapa si pleaca la prasit in gradina. Dupa cateva ore se intoarce si se apleaca deasupra planselor sale adaugand o noua formula la traiectoria de cucerire a universului. Apoi, satisfacut, isi pune coasa pe spinare si merge la camp: e foarte important si fanul pentru animale. Trece putin si se intoarce, picteaza, iar apoi da mancare la pasari. Doar daca e suparat canta putin la vioara sau construieste cu propriile maini o alta. Daca i se pare ca lemnul suna bine se apuca si "toarna" un Stradivarius autohton, ca un mester lutier adevarat ce este. Niciodata insa nu uita sa aiba grija de albine si de stupii sai, pretiosi cat o diploma placata cu aur.

GRADUL DE FOMIST. S-a nascut in 1925 si nu a mostenit talentul pentru creatie de la vreo ruda, a invatat in schimb cate putin din toate de la bunicul si de la tatal sau. "Nu eram la scoala, abia implinisem 6 ani si tata avea un dulap in casa. Imi imaginam si vopseam pe el, o faceam pe Maica Domnului de pe icoana. Cumatrul tatei i-a sugerat sa puna sub sticla creatia, «sa vada cand o fi mare ce minune a facut». Si a prezis ca voi ajunge mare pictor... Faceam capre pentru umblat de Anul Nou. Prima vioara conceputa am dus-o la o expozitie, eram in clasa a IV-a, aveam numai 12 ani. Apoi am facut un avion, i-am pus o masinarie de ceas si am prelungit o axa, i-am adaugat o elice, intorceam coarda si, cand dadeam drumul, mergea pe jos. Cum inca nu cunosteam motoarele, ma gandeam cum sa fac sa se ridice macar cu un metru de la pamant. Acesta a fost primul neajuns caruia a trebuit sa-i fac fata", povesteste batranul Ilarion. In vremea scolii, cand era vorba de zugravit ceva, toti ai clasei tabarau pe el.

Era asa de sarac, ca nu avea ce manca, dar pasiunea pentru tehnica l-a facut sa invete fizica cu sapa si chiar cu arma in mana. "Din cauza saraciei m-a invatat cineva sa ma inscriu pentru armata. Am fost pus servant la tun cu inaltul «grad» de... fomist. De-abia implinisem 16 ani. In razboi am facut scoala de aparate centrale la Bucuresti. Ne-au trimis la Bucov, unde, pentru ca eram pasionat si ma pricepeam, toti ziceau: «Ia te uita motanul dracului, e un geniu!». Am invatat in armata toate plansele acelea tehnice, intelegeam totul perfect." Dupa armata a inaltat primele 3 case, dar a venit foametea si a trebuit sa plece in Oltenia, unde, in schimbul alimentelor, a mai construit alte cateva zeci. Dupa 8 ani petrecuti in sudul Romaniei, in 1953 s-a intors in Moldova si s-a casatorit.

FARA NOROC. Ilarion Valcu nu se chinuieste prea mult sa nascoceasca vreo creatura. Fiecare idee ii vine in functie de necesitati, dupa ce se loveste de cate o nevoie.

Traiul material insa si-l duce mai mult cu bogatiile din gradina. Ce-i mai trebuie prin gospodarie cumpara din oras din mica pensie de 1,7 milioane de lei, de fost angajat al Universitatii. E necajit ca sotia sa este bolnava de arteroscleroza. Singura lui multumire sunt copiii, acum oameni la casele lor, oameni de afaceri prosperi.

Cu palaria pe varful nasului si degetele-i boante pipaind arcusul viorii, pare un magician. E nefericit ca nu si-a valorificat macar ultima inventie, dar si ca nu poate sa-si vanda zecile de kilograme de miere de albine aflate pe stoc. "Sunt un om fara noroc", spune el, afirmatie cat se poate de adevarata o data ce a trecut-o si pe crucea din tintirimul satului. Ilarion Valcu a pictat, desenat si sculptat zeci de troite. A cioplit usi, a bocanit dulapuri si a inaltat zeci de case in satul natal si in tara. Fiecare obiect din lemn al casei cladite in intregime cu eforturi proprii poarta amprenta talentului sau creator. Pana si pe contorul electric are agatat un capac pirogravat.

DEMONSTRATIE
"M-au chemat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Venise unul din Bucuresti si ma intreba cine imi face mie desenele. Dar i-am demonstrat ca stiu sa desenez, ca stiu fizica, mecanica, dar mai ales ca am un deosebit spirit creator" - Ilarion Valcu

SUBMARINUL AERIAN
DEGEABA. Pentru punerea in practica a acestor inventii cu brevet s-a adresat si lui Ion Iliescu, dar n-a primit raspuns
Prima "mare idee" din domeniul tehnicii pe care a materializat-o a avut-o in 1964. Este vorba despre inventia "schela mobila actionata electric si manual pentru utilizarea in constructii". Ajuta la ridicarea oamenilor si a materialelor la inaltime fara un consum mare de energie. Pe atunci nu lucra ca dulgher la universitate. A urmat la scurt timp marele sau proiect: submarinul aerian. Macheta din lemn a acestuia zace din 1968 intr-o magazie. "Aparatul are un motor de constructie speciala prevazut cu o elice care asigura inaintarea si o coada care functioneaza dupa principiul cozii de peste. Pasarea subacvatica se ridica deasupra apei, i se deschid aripile si se inalta cu viteza. Pana la cer." Simtind neincrederea interlocutorului, Ilarion Valcu face precizarea ca totul este calculat la perfectie, nimic nu este trecut la intamplare. Totul pe baza cunostintelor sale de fizica si mecanica, pe care, autodidact, le stapaneste la perfectie. Submarinul zburator a luat medalia de bronz la un salon de inventica de la Iasi. Macheta aparatului a fost fotografiata si trimisa cu detaliile de rigoare, la Paris, savantului roman Henri Coanda. Cand a ajuns in Romania, creatorul avionului cu reactie si-a amintit de Ilarion si l-a cautat. Batranul, fiind in concediu, era plecat cu stupii cu albine. Reintors in Franta, savantul nu l-a uitat si i-a trimis o epistola. Au fost si dintre cei care au spus ca altfel ar fi fost soarta lui Ilarion Valcu daca ar fi avut norocul sa se intalneasca cu marele Coanda.

INOVATII
Proiectul cel mai important il constituie "bolovanul de aur", asa numeste el dispozitivul pentru imbunatatirea cu 25% a randamentelor calorice ale CET-urilor. "Dispozitivul face sa creasca temperatura apei fara sa fie nevoie de suplimentarea consumului de combustibil." Insa nimeni nu a fost impresionat de creatia cu pricina. Singura inventie bagata cat de cat in seama este alifia pentru cateractopacitatea cristalinului si a corneei. A fost singura inovatie probata cu succes si produsa, dar dupa aceea abandonata din motive necunoscute. Tot mos Valcu a inventat instalatia de spargere a ghetii de pe trotuare, locomotiva Diesel cu functiune autonoma sau liftul (scara) pentru constructii. Pentru punerea in practica a acestor inventii cu brevet s-a adresat si lui Ion Iliescu, dar n-a primit nici un raspuns.
Citeşte mai multe despre:   henri coandă,   ilarion,   viata mea e un roman,   valcu,   ilarion valcu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de