x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Viata mea e un roman Plansul viorii unui lautar

Plansul viorii unui lautar

07 Oct 2004   •   00:00

Nea Petre Ion este baiatul lui Marian Ciupitu, Elvisul tagmei lautarilor de pe Soseaua Iancului. A avut o vioara, la care canta de copil, si o nevasta care-l spala pe picioare in fiecare seara. Ramas fara nimic, asteapta sa treaca cei cinci ani, cati crede el ca mai traieste. "Lautarii nu trec de 50 de ani", decreteaza el si mai ia o gura de bere...

IOANA MOLDOVEANU

Nea Petre nu era acasa la orele amiezii, cand am ajuns la el. Statea la coltul strazii, in fata unui butic si bea bere cu cativa prieteni. "Asa suntem noi lautarii: bem de la prima ora a diminetii. Dupa ce ne lasam de cantat nu ne mai ramane decat sa bem si sa murim", explica el.

Toata viata, pana acum zece ani, a fost lautar. Umbla cu vioara din oras in oras si canta pe la tigani, pe unde era chemat. A fost o data si in Italia... S-a intors cu atata banet ca l-a dat Nina, nevasta, afara din casa. A crezut ca i-a furat. "Daca nu ma lasam de cantat nu aveam acum femeie si copii. Lautarii sunt vagabonti rau, beau banii."

PURADEL. Nea Petre Ion s-a nascut si a copilarit pe soseaua Iancului, alaturi de Mitica Tuciu si Costel Trompetistul, care acum canta in "Gipsy Orient". Pe toata strada numai case darapanate, toate locuite de lautari, fiecare cu o droaie de puradei si fiecare copil talentat la muzica. Stateau tacanii (n.r. - pustanii) cu picioarele goale in tarana si cantau la instrumente. "Era ceva deosebit", povesteste lautarul. El fura vioara tatalui, care era prea beat sa-l invete lautarie, si zdranganea alaturi de ceilalti puradei. Pe la 14 ani a inceput sa se duca la restaurantul "La minor", "unul misto, cu fantana arteziana, cu macelari angajati si clienti din lumea buna". De aici a furat arta cantatului, ca meseria se fura, nu se invata. Opt ani "a facut vrajeala" si a inteles ca la vioara nu trebuie sa canti, ci pe vioara trebuie sa plangi, sa-i mangai corzile.

LA "BUCEGI". Pe la 17 ani, tatal l-a dus la "Bucegi", un restaurant unde veneau sa petreaca tiganii si sa asculte noi talente lautaresti. Aveau platouri cu branza, cu masline, cu salam si cascaval pe degeaba. Le bazaia musca toata ziua, nu le manca nimeni, iar seara le aruncau. "Acum n-ai 5.000 sa-ti cumperi o paine. Pacat de tara asta!", se plange nea Petre.

Restaurantul se deschidea la sase dimineata, dar Petre se ducea pe la opt seara. Nu canta petrecaretilor, era prea mic si fara experienta, dar canta lautarilor, sa se distreze si ei dupa o zi de munca. Formatia putea sa aiba si 16 membri, cati se adunau in ziua respectiva. Canta pana ragusea la fiecare masa in parte, pentru ca pe atunci nu exista statie de amplificare a sunetului sa se auda in tot localul.

Nea Mitica Tuciu, tambalagiul, ii dadea zilnic 40-50 de lei, rasplata ca l-a veselit. A murit tanar nea Mitica, pe la 50 de ani, de prea multe nunti, nopti pierdute si bautura.

LAUTARII TARII. Au venit demolarile, au disparut si restaurantul "Bucegi", si casele lautarilor de pe soseaua Iancului. Si-au cam pierdut urma muzicantii, s-au mutat care cum au putut prin diferite cartiere bucurestene. Aveau insa un loc de intalnire, o crasma, la pod la Dudesti, in Pantelimon. Se numea "Bursa". De aici veneau oamenii sa-i ia cand aveau nevoie de ei pe la vreo nunta.

A trecut si Ceausescu odata pe acolo, spune Petre. S-au speriat multi, pentru ca atunci, daca nu aveai loc de munca, faceai trei luni de puscarie, iar lautarii erau, cei mai multi, someri. Cica l-ar fi intrebat nea Nicu pe sofer: "Ce-i cu astia aici?", iar soferul a spus: "Sunt lautarii tarii, tovarasu’ presedinte", iar atunci, Ceausescu le-a facut lautarilor loc de intalnire ca lumea, la o terasa in Cismigiu, unde se vad si in ziua de azi. "La terasa asta s-a format spuma tarii; si Obedisan, tiganul care a nascut muzica cu manele, tot aici a inceput", povesteste nea Petre.

DRAGOSTE DE TIGAN. La 16 ani, Petre a intalnit-o pe Simona. El arata bine, era "dezvoltat". Ea, fata lui nea Ion Namol, era o gagica misto, o frumusete de femeie. Au trait impreuna sase luni, a lasat-o gravida si n-a avut ce face, s-a insurat. Nu ca la romani, cu acte, ci ca la tigani, s-au inteles cu vorba. "Simona era respectoasa, ma spala mereu pe picioare cand ajungeam acasa. Asa se face la tigani". Dar fericirea nu le-a fost lunga. Petre a fost arestat pentru complicitate la furt. "Beam cu unul pe strazi banii pe care asta ii facuse din infractiune, din vanzarea unui casetofon furat. Dar de unde era sa stiu eu cum facuse ala banii!", se disculpa nea Petre. "Am fost trist primele cinci zile in puscarie. N-am mancat nimic. Era urat de tot. Sa traiesti in puf si sa te trezesti in mizerie... sa te bata gaborii din nimic...", povesteste lautarul si privirea-i incremeneste in asfalt de parca ar vedea acolo totul din nou.

Petre a iesit din inchisoare la 19 ani. Tatal Simonei murise, iar ea se maritase cu altul. Pe fetita lor a dat-o soacra la orfelinat. Nici in ziua de astazi nu stie de ea. "S-o vad eu maritata pe Simona, care tineam la ea! O iubeam si asta m-a zapacit la cap. N-am cantat un an, de suparare!", spune lautarul si plange. "A fost amaraciune viata mea. De aici mi s-a tras tot. N-am mai iubit nici o femeie".

SPERANTA. Dupa armata insa, Petre a cunoscut-o pe Nina. A lasat-o si pe ea insarcinata si i-a zis ca, daca nu-i face baiat, o paraseste. Nina i-a facut un baiat, pe Romeo, iar apoi o fata, pe Iuliana, care s-a maritat si a plecat. Romeo este ospatar, are 24 de ani, din care sase de puscarie, ca a sarit la bataie in apararea unui prieten si l-a amenintat pe unul cu cutitul. Nea Petre si-a vandut casa sa salveze baiatul, dar nu a reusit sa-l ajute. "La un moment dat nu mai aveam putere, am baut si am cazut pe strada", isi aduce aminte lautarul. Apoi s-a lasat de cantat. S-a angajat la Cooperativa de Invalizi "Metalica", si-a gasit post bun, ca era bagat in UTC. Un prieten doctor l-a pensionat pe caz de boala si acum primeste 1.500.000 de lei pensie. Mai zugraveste pe la unul, pe la altul, mai cara niste mobila, mai face un ban. Isi doreste foarte mult sa se mute la tara, singur, sa nu mai vada pe nimeni, decat un caine si o gaina. Dar i se pare un vis imposibil de realizat...

Si mai are o speranta, ca in urma acestui articol sa-si aduca lumea aminte de muzica lautarilor, sa i se faca mila si sa-si plateasca si el restanta de 11 milioane la intretinere. "Am un var care are sase copii. Ca sa-i hraneasca se duce si canta in fata bisericii", plange nea Petre soarta lautarilor si ne cere sa-i dam o bere, sa-i mai treaca.

VERSURI

"De la bautura iti vine sa canti. Faci versuri atunci, pe moment, iei banii si a doua zi inventezi alte versuri. Eu nu cant, plang pe vioara"

MANELE

"La televizor se mediatizeaza numai manelele si aia iau bani multi. Daca s-ar da si muzica noastra... e urat sa dispara aceasta muzica veche, de sprit"

INCHISOARE

"Am fost trist primele cinci zile in puscarie. N-am mancat nimic. Era urat de tot. Sa traiesti in puf si sa te trezesti in mizerie... sa te bata gaborii din nimic..." - Petre Ion, lautar

TATAL, MARIN CIUPITU

Marian Ciupitu a fost cel mai mare lautar de pe soseaua Iancului, spune Petre despre tatal sau. "L-am copiat putin la cantare, dar el era pericol, asa de misto canta. Bocea cu vioara pe umar!". Pe cand avea Petre 21 de ani, tatal sau l-a dus la o nunta la Bobesti. Erau acolo angajati sa cante Costel cu tambalu’, Costel trompetistul si Costica al Profirii, care avea dintii din aur. "Nu exista asa frumusete" precum cantau cei trei. La un moment dat, Costica al Profirii s-a dus la microfon si a spus "E aici un prieten de-al meu, care a facut razboiul. Vreau sa-l aud cantand pe Ciupitu". Dar Ciupitu era... ciupit, dormea beat mort pe o canapea. Si-a spalat Petre tatal cu apa, sa-l trezeasca, si acesta le-a zis din gura si vioara celor 200 de nuntasi de s-au ridicat toti in picioare si l-au aplaudat. "Si-a povestit tata viata intr-o cantare. Numai Iulio Higlesias si Elvis Presley au mai facut asta. Si doar atunci poti fi numit mare lautar", spune nea Petre si deschide a patra bere.
×
Subiecte în articol: petre vioară cănta viata mea e un roman