x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Unchiul lui Pacepa inca-si asteapta nepotul in vizita

0
06 Ian 2005 - 00:00

EXCLUSIV / VIATA MEA E UN ROMAN
Jurnalul National l-a intalnit pe omul care a depus cererea de reabilitare a celui mai celebru spion al Estului, Ion Mihai Pacepa. Unchiul generalului de Securitate, Ion Lupan a fost taranist si arestat de... Securitate!

Unchi de frate prin alianta cu cel mai celebru dezertor din randurile Securitatii lui Ceausescu, avocatul Ion Lupan este cel care a solicitat justitiei romane reabilitarea lui Pacepa. In varsta de 92 de ani, Lupan asteapta inca ziua cand "Ionel" se va intoarce macar pentru un ceas pe strada unde isi are infipte adanc radacinile arborelui genealogic familia Pacepa.
DORU COBUZ

DOR. Avocatul Ion Lupan tot spera la ziua cand in casa ii va intra nepotul Pacepa
In vara lui 1936, Ion Lupan era somer si abia se intorsese in orasul natal, Alba-Iulia, dupa ce vreme de cateva luni lucrase in Capitala, la o fabrica de radiouri. Trebuia sa-si gaseasca cat mai repede ceva de munca, pentru ca statul ii reprosa o paguba de 60.000 de lei, dupa ce cu un an in urma i-a fost spart biroul de perceptor financiar din comuna Benic. Avea nevoie de slujba pentru a avea de unde da parte din suma pe care i-o imputase statul.

Terminase liceul in urma cu patru ani, dar parintii nu aveau posibilitatea sa-l intretina in facultate - ii placea foarte mult matematica. Asa ca slujba de perceptor era tot ce dorea, mai ales daca se gandea sa-si continue studiile. Dar, cum ajunsese sa datoreze statului roman salariile pe cinci ani, viata sa parea sa o fi luat pe o cale dintre cele mai impotmolite.

Intr-una din zile, insa, lucrurile au luat o cu totul alta turnura. Vestea ca este nevoie de un functionar la Tribunalul din Alba-Iulia va schimba radical viata tanarului de 24 de ani. Se inscrie la concursul pentru ocuparea locului vacant, il castiga si asa ajunge angajat al Ministerului Justitiei, cu un salariu bunicel, capata cunostinte juridice suficiente pentru a recurge la "tertipuri avocatesti" pentru a amana plata sumei catre stat pana nu a mai fost nici o problema sa achite datoria dintr-un singur salariu. Tot ca urmare a acestei intamplari, ia hotararea sa se inscrie la Facultatea de Drept din Cluj. Totodata, 15 iunie 1936, ziua in care a intrat pentru prima oara in biroul din cadrul Tribunalului in care va lucra timp de cinci ani, pana la terminarea studiilor, a adus-o in viata tanarului Lupan si pe cea mai draga dintre femeile din viata sa, pe care o va lua de sotie, Irina Pacepa.

STAGIAR. Din cauza cedarii Ardealului, Facultatea de Drept din Cluj era mutata la Sibiu in decembrie ’40, cand Ion Lupan a absolvit. Si-a dat licenta si, cand s-a intors acasa la Alba, i-a cerut mana Irinei Pacepa. S-a casatorit in ianuarie ’41, vremea revoltei legionare. Cei doi si-au jurat iubire in biserica, iar afara se tragea. In scurt timp, Ion Lupan a devenit stagiar al avocatului Nicolae Todoran, secretarul general al Baroului Alba si membru marcant al partidului taranist din localitate, presedinte al filialei intr-o vreme. In campania electorala din ’46 a fost un sustinator al maestrului sau, cu care a participat la mitinguri, el fiind invitat sa tina discursuri din partea aripii tinere a partidului.

"IONEL". Fratele Irinei, Mihai Pacepa, impreuna cu sotia sa, Sanda, locuiau la Bucuresti, unde s-au dus pentru a-si face un rost: "Miscu" s-a angajat ca mecanic auto la garajul auto Leonida. Dupa ce locuinta lor a fost distrusa in timpul bombardamentului american din 1941, sotii Pacepa s-au mutat intr-o vila de pe Magheru.

Pe nepot, Ion Mihai Pacepa, ajuns mare sef in Securitate peste ani, avocatul Lupan l-a cunoscut prea putin.

Ionel era un baiat cuminte, isi aminteste unchiul. Venea in vacante pe la bunici si se juca cu copiii de pe strada. Matusa lui preferata era Ana Gabudeanu, o sora de-a mamei, care a venit la Bucuresti si l-a ingrijit mai mult de un an, pe cand el era inca mic. Ionel a venit ultima oara la bunici la Alba pe vremea cand era licean. Pentru rudele sale, evolutia sa a fost un mister. Cu totii stiau ca a urmat cursurile Facultatii de Chimie Industriala si cu greu le-a venit sa creada cand s-a dus vestea ca Ionel ar fi devenit un om mare in stat, un om cu functii. Aflase el, unchiul ca Ionel s-a dat cu comunistii, dar niciodata nu a putut sa constientizeze rolul si importanta nepotului sau in structurile regimului. In vara lui ’52, avocatul avea sa cunoasca pe pielea lui metodele Directiei de Securitate a Statului.

TEMNITA. Pe 15 august 1952, securistii i-au intrat in casa si l-au arestat. La inchisoare avea sa se intalneasca cu mai multe zeci de albaiulieni care au fost luate din propriile case in aceleasi conditii. Vina lor era una imaginara sau absurda: calitatea de membri ai partidelor Liberal sau Taranist avuta cu ani in urma. Vreme de aproape doua luni, nimeni nu l-a interogat si nici nu i-a adus la cunostinta vreo acuzatie oficiala lui Ion Lupan. Dupa cateva zile a fost transferat la Penitenciarul din Deva, dar Ion Lupan nu s-a ingrijorat. Era convins ca nu va fi condamnat pentru simplul motiv ca a fost membru al PNT. Nu intelegea ce i s-ar fi putut reprosa. Ultimele zile de puscarie le-a petrecut in inchisoarea din Alba-Iulia. Fiecare caz era studiat in parte pentru a se decide continuarea sau nu a anchetei si de aceea a fost transferat inapoi. Arestul fiind in aceeasi cladire cu cea a Tribunalului, sotia sa, Irina, il urmarea in fiecare zi de la fereastra in timp ce era scos la plimbare in curte. Cu exact doua zile inainte de a se implini cele doua luni de cand era arestat si lipsea de la munca, Ion Lupan a fost eliberat. "Era atunci o lege care prevedea ca, in cazul in care lipseai doua luni de la munca, sa fii concediat", explica Ion Lupan.

DORUL NEPOTULUI

"Nu pot sa cred ca ai deja 87 de ani - timpul zboara cu adevarat. Nu ma mira insa ca lucrezi si acum in materie juridica. In mintea mea ai ramas asa cum te-am vazut ultima oara: distinsul avocat cu ochi sfredelitori, protejati de ochelari cu rama de aur, care si-a impus intotdeauna punctul de vedere fara a ridica tonul vocii sale melodioase. Din cate imi amintesc, pe vremea aceea cantai la vioara. Mai canti? Sau ai abandonat-o ca si mine? As fi recunoscator daca mi-ai povesti cate ceva din viata dumitale din acei ani, dupa aceea si de acum" - fragment de scrisoare trimisa prin e-mail de general in urma cu 5 ani.

FAMILIA GENERALULUI
FAMILIE. Lupan si sotia sa, Irina (stanga sus), alaturi de alte matusi ale generalului
Bunicii generalului Ion Mihai Pacepa, Ion si Ana, au decedat in ’38, respectiv ’55. Ei au avut opt copii: patru fete si patru baieti. Mihai, Ion, Stefan si Vasile au fost cei patru baieti, primul dintre ei fiind tatal generalului. Iuliana, Ana, Rozalia si Irina sunt cele patru fete ale sotilor Pacepa, ultima dintre ele fiind raposata sotie a avocatului Ion Lupan. In casa in care au crescut cei opt copii locuieste acum Ana Gabudeanu (91 ani), sora cu mama lui Ion Mihai Pacepa. Ana Gabudeanu a avut, la randul ei, o fata si este acum strabunica. Cand aude de numele generalului tresare insa emotionata la gandul ca acesta ar dori sa-i treaca pragul.

A aflat de la radio de fuga generalului

VIGOARE. In ciuda varstei sale, batranul avocat este un om sanatos, secretul sau fiind ascuns in paharul cu lapte
DE COLECTIE. Sotii Mihai si Sanda Pacepa, impreuna cu fiul lor, devenit spion celebru, la Slanic Moldova, fotografie datand din 1933
Ion Lupan locuieste in casa de langa cea a socrilor sai din 1945. Pentru nepotul sau nu ar fi nici o dificultate sa isi aminteasca casa, pentru ca aceasta a ramas aproape la fel cum a cunoscut-o in adolescenta. Curtea este pazita de un catel demn de toata mila. A fost lovit de o masina si acum aproape ca-si taraie picioarele, dar asta nu-l opreste sa se repeada spre musafirii care dau ocol gardului. Poarta o deschide batranul avocat, cu ochelarii pe nas si un baston in mana. Are 92 de ani si parul alb ca spuma laptelui, ingalbenit doar pe la spate de ani. Avocatul se tine bine pe picioare, in ciuda varstei si a inselatorului baston care te-ar putea face sa crezi ca abia mai iese pana la poarta. Usor garbovit, batranul iti intinde o mana calda si inca puternica. Explicatia sa pentru rezistenta de care a dat dovada la trecerea timpului este una simpla: "Cina mea si micul dejun sunt laptele".

In casa domneste o oarecare dezordine. Pentru a castiga un ban in plus, Ion Lupan tine in gazda cate un elev si de aceea a preferat sa-si puna in dulap din sculele pe care le tinea de obicei prin camari. Asa le are la indemana si la vedere. Pe undeva se vede o cutie a unei viori. Una mica, pe care invata copiii. Este ultima ramasita a pasiunii sale pentru muzica. In tinerete a cantat intr-un ansamblu din localitate, dar, cu timpul, membrii lui s-au imprastiat, iar Ion Lupan si-a vandut viorile pe rand.

Este vaduv de 20 de ani si are un baiat, Horia Lupan (60 de ani), inginer constructor de profesie, acum pensionat. Dintre cei doi nepoti, Voicu este student la Informatica, iar Doru a plecat in Canada cu tot cu familie.

REABILITAREA. Batranul nu si-a mai vazut de zeci de ani nepotul. Pe celebrul Ion Mihai Pacepa. Ultima oara l-a vizitat la Bucuresti, in locuinta de pe Bulevardul Magheru, dar Ionel era ocupat cu treaba si nu a venit sa se intalneasca cu unchiul. L-a primit in casa sotia generalului. El nu a stiut niciodata cu ce se ocupa exact nepotul sau, dar acum, cand citeste prin ziare ca Ionel ar fi facut politie politica, se enerveaza. Repeta rasunator si scandalizat ca generalul s-a ocupat cu "informatica", nu cu arestarea nevinovatilor, a facut spionaj economic si nu oprimarea nealiniatilor.

In ’78 a aflat de la radio Europa Libera ca Ionel a fugit din tara, tradand regimul. Din fericire nu a venit nimeni pe la usa lui sa-l intrebe ce stie, daca stie ceva. Fuga acestuia nu i-a pricinuit necazuri.

In 1999 a crezut ca este momentul potrivit pentru reabilitarea generalului. Ion Lupan era convins ca societatea romaneasca s-a schimbat suficient si era dispusa sa-si trateze ranile. A conceput o hartie oficiala, o cerere pentru reabilitarea lui Ion Mihai Pacepa si a expediat-o prin posta catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Nu a primit nici un raspuns. Nimic nu i-a dat de inteles ca ar fi reusit sa miste ceva prin demersul sau. In plus, a pierdut si copia documentului.

Abia anul trecut, cand presa a facut valva in jurul cererii pentru reabilitarea acestuia si restituirea bunurilor proprietate personala, a aflat si Ion Lupan ca hartia lui a ajuns la destinatie. L-a sunat un nepot din Timisoara si i-a spus ca numele lui a fost pomenit la televizor.

SEMNE. De la televizor sau din ziare a aflat de avocatul care il reprezinta pe general, neavand nici o explicatie cum a devenit acesta reprezentantul generalului. Tot din ziare a aflat si despre opiniile contrare intentiilor de reabilitare a generalului. Tot poceste numele lui Horia Roman Patapievici, care pare sa-i fi devenit dusman pentru ca a facut o afirmatie cum ca, in mod sigur, generalul a facut politie politica, prin prisma functiilor pe care le-a avut.

Batranul are o singura fotografie a nepotului de pe vremea cand acesta avea cativa anisori! A primit putine informatii despre el in ultimii ani, prin intermediul altor persoane care i-au inmanat mesaje transmise pe Internet si l-a vizitat cineva care i-a spus ca este prieten cu Ion Mihai Pacepa. Vizitatorul i-a trimis de Craciun o felicitare pe peste Ocean, dar batranul spera ca intr-o zi ii va scrie sau ii va trece pragul chiar nepotul, Ionel.

PROCES
Desi a iesit la pensie inca din 1972, batranul avocat este un om activ in continuare. Umbla prin instante cu niste dosare de restituiri de imobile, iar concluzia sa este una cat se poate de dura: "Justitia este corupta pana in maduva oaselor". Pentru pensie a dat in judecata statul roman in urma cu mai bine de un an. "In ’90 aveam pensie 2.800 de lei, adica 318 dolari la cursul de 8 lei si 80 de bani." Acum abia primeste o treime din acea suma. A ajuns deja la Curtea de Apel pentru a-si face dreptate. Vrea aceeasi pensie pe care o primea la Revolutie, plus 300 de milioane, despagubiri pentru trei ani.

FURATI
La Alba-Iulia a aparut in urma cu cativa ani "Franzela Pacepa". Societatea Pacepa SRL (in cadrul careia functionau o macelarie si o brutarie) a fost infiintata de urmasii lui Stefan, unul dintre fratii tatalui generalului. Macelaria a fost vizitata de curand de hoti, chiar daca este amplasata peste drum de unul dintre cele mai aparate obiective din Alba, sediul SRI din localitate. Inscriptia mica de pe firma cu denumirea societatii nu atrage atentia nimanui, poate cineva mai inzestrat cu umor sa faca asocierea cu institutia aparata cu arma de dincolo de drum. La adresa brutariei, unde a luat nastere franzela cu numele generalului, nu se gaseste nici o firma. In curte se vad printr-un geam spart cativa saci cu faina alba. La usa raspunde, speriata de vizitele "pocaitilor", o femeie in varsta, poate fiica lui Stefan Pacepa, verisoara. "Ce sa va spun? Ca ce bine merge, desi nu-i asa? Acu’ si cu hotii astia...", ne inchide usa femeia.
Citeşte mai multe despre:   casa,   mihai,   pacepa,   generalului,   bătrănul,   viata mea e un roman,   lupan,   nepotul

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de