x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Viata mea e un roman Urmasul celtilor si zeii

Urmasul celtilor si zeii

27 Aug 2004   •   00:00

Profesorul Ovidiu I. Bojor a fost de-a lungul vietii sale stapanul plantelor si unul dintre expertii recunoscuti in intreaga lume in domeniul medicinii naturiste. Pentru el natura este cel mai bun doctor al oamenilor, oamenii sa stie ce sa-i ceara. Iubirea l-a calauzit mereu in viata.

COSTIN ANGHEL

In "De bello galico", al lui Iulius Cezar, Tomul XIII, se vorbeste de tribul Boiorum, "celti cu coif, cu doua coarne de bou pe el", niste buni luptatori. Din acest trib celtic, nascut undeva intre anii 100 si 45 inainte de Hristos, se trage profesorul Bojor. Originile celtice ale lui dom’ profesor au fost demonstrate de inaintasii sai atat prin intermediul unor indelungi cercetari, cat si pe baza documentelor existente, ce fac referire la tribul "Boiorum". De la ei a mostenit puterea de lupta si darzenia. La optzeci de ani, pe chipul "celtului" observi imediat taria de caracter a unui luptator. Pentru stiinta, pentru promovarea culturii romanesti, pentru arta si credinta lupta Ovidiu Bojor.

DIN VIATA. Destinul profesorului este calauzit de trei elemente hotaratoare: natura, inaltimile, iubirea. Nu poti inlatura nici unul din ele, caci acestea reprezinta chiar viata lui Ovidiu Bojor. De natura s-a legat de mic, pe cand cutreiera padurile alaturi de tatal sau, profesor de Stiintele naturii. A inceput scoala la Targu-Mures, studiile preuniversitare si le-a incheiat la Caransebes. Pentru Lucrarea de diploma a stat doi ani prin zona Muntilor Calimani-Harghita-Gurghiu, o zona foarte bogata in vegetatie. "Am intrat in legatura si cu medicina traditionala din acele locuri, vazand ce bine se pricepeau oamenii simpli din zonele montane si pana la stane - toti stiau plantele si utilizarea lor. Acestea au fost primele caramizi in ceea ce am facut o viata intreaga, cunoasterea, ocrotirea si valorificarea plantelor in slujba sanatatii oamenilor", afirma profesorul. "Muntii ne cuceresc, noi doar traim cu impresia unor cuceritori. Urci, urci mereu, pe verticala, dar urci pana unde vrea Domnul si muntele, altfel... pierzi." Marea pasiune a lui Ovidiu Bojor a fost sa ajunga pe unele din cele mai inalte varfuri din lume, incepand din Pirinei, Andorra, Alpi, in Caucaz, Pamir, Koh-I-Baba, la 5.200 de metri si Hinducus, care se inalta pana la 7.600 de metri, amandoua in Afganistan. Alte piscuri cucerite au fost in Himalaya. Vorbind de aceasta din urma, ajungi la capitolul Nepal. Ovidiu Bojor a organizat prima expeditie romano-nepaleza in Himalaya Inalta, cucerind un varf de 7.193 de metri, Gurja Himal.

BOJOR CUCERITORUL. Lantang-Himal, Shisni-Himal, Ganesh-Himal si Gurja-Himal - toate in Nepal - se numara printre cuceririle de rasunet ale lui Ovidiu Bojor. Pe crestele muntilor romanul cauta bataile de inima ale plantelor. Ce si-a propus a gasit la 5.500 metri altitudine, unde viata inca exista: "Plante, cu perioada scurta de vegetatie. Am fost foarte fericit cand am gasit plante care rezista la furtuni, la descarcari de gheata, zapada, la avalanse. Dar cu cat urci mai mult cu atat se largeste si orizontul in stiinte, in arta, in iubire, in absolut toate", spune dom’ profesor.

FUGARIREA ZEILOR. Intr-un loc magic, pe Ganesh-Himal, in Nepal, Bojor a avut o revelatie, data poate chiar de Ganesh, familia de zei, protectorii muntelui. Era la tabara de baza, la 5.000 de metri altitudine, versantul se mai inalta pe vreo 2.500 de metri. Era ora 22:00. Muntii erau luminati de ultimele raze ale soarelui. "Numai in Himalaya poti vedea asta!" La ora doua noaptea s-a trezit. Era luna plina. Se vedeau ghetarii luminati de luna, bolta instelata... "Mi-a venit ideea aceasta: ce inseamna, de fapt, fuga dupa zei? Inseamna, de fapt, fuga dupa cunoastere. Ne-am inarmat la ora actuala cu tehnica moderna, navete spatiale, rachete cosmice s.a.m.d. si fugim dupa acesti zei, care, atunci cand suntem foarte aproape de ei, mai fac un pas inainte, iar noi ii urmarim. Mi-am explicat pentru mine aceasta fuga, e fuga dupa cunoastere, perfectionare, dupa iubire adevarata... Nu stiu daca ii vom ajunge vreodata, ei pleaca putin mai departe de punctul in care am ajuns noi si ne indeamna spre o evolutie superioara."

MARAMURESENII. Aflat in Himalaya, "celtul" a avut parte de o experienta... Oamenii din zonele montane ale acelor munti parca venisera din Maramures! "Au obiceiuri foarte frumoase, sunt corecti, sunt foarte onesti, nativ sunt cinstiti. Te primesc cu bratele deschise", rememoreaza celtul. Intr-o seara era la Sertung-Sati, un sat la 4.000 m altitudine. La "maramuresenii nepalezi" este sarbatoare de cate ori e luna plina. Exact in mijlocul unei asemenea sarbatori a nimerit Ovidiu Bojor. Au mers intr-o poienita la marginea satului, unde se adunau toti locuitorii sa sarbatoreasca luna plina. "Au inceput o hora, m-am prins si eu, mai aveam doi colegi biologi de la Institutul de Cercetari, nepalezi, s-au mirat foarte mult de unde cunosc eu pasii? Le-am spus ca si la noi "Batraneasca" tot asa se danseaza (rade). Un pas inainte, un pas inapoi, doi inainte, doi inapoi, si incet, incet se rotea in jurul focului!", povesteste incantat dom’ profesor. Sunt ei oameni care au plecat de mult din Romania? "Sunt niste teorii mai noi, care spun ca da!", raspunde Ovidiu Bojor.

PACTUL CU BACTERIILE. Ovidiu Bojor iubeste viata sub orice forma, chiar si de bacterie. Prin anii ’50, la o sesiune stiintifica s-a ridicat impotriva antibioticelor, din doua puncte de vedere: Antibios inseamna impotriva vietii, si atunci, din moment ce a fost creat, s-a creat sau a fost nascut de la virus si pana la Homo Sapiens, toti au dreptul la viata. Profesorul a fost intrebat... de sanatate, "pai, daca lasam bacteriile sa ne invadeze organismul...?", "Un pact de neagresiune: cat nu-mi faci rau, te las sa traiesti, cand ma ataci te opresc, cu probiotice, nu antibiotice, imi intaresc organismul", a raspuns dom’ Bojor. Teoria de acum cincizeci de ani a "celtului a fost confirmata abia in zilele noastre; parca nu le mai vine "cercetatorilor" sa rada de roman.

DUPA CARNET SI RASPLATA. Mai mult de jumatate de secol, Ovidiu Bojor a cautat sa ajute omenirea cu ajutorul plantelor, dar sa si apere plantele de oameni, caci este nevoie! Treizeci si cinci de brevete stau marturie asupra calitatilor acestui om. Cu toate acestea, cand a trebuit sa ajunga profesor universitar la Cluj, pe comunisti i-a interesat o "calitate", aceea de membru de partid. Cum "calitatea" aceasta nu o avea dom’ profesor... Oricum ar fi fost de neacceptat. Tatal sau l-a invatat trei lucruri: "Sa nu faci politica, invatamant si sa faci in viata ce-ti place, caci asa vei da randament maxim". In politica nu a intrat "celtul", dar la cateva universitati tot a predat, ce-i drept, putin timp, dupa 1990.

DESPRE PACE. Prin anii ’80, Ovidiu Bojor a fost invitat sa-si publice gandurile despre pace, alaturi de oameni din treizeci si noua de tari, in cartea "Man - The World Peace". Dupa ce a trimis o pagina si jumatate - cat trebuia - a primit o scrisoare de la editorul cartii: "Domnule Bojor, ideile dvs. mi se par foarte interesante in ceea ce priveste conceptia dumneavoastra asupra pacii. Te rog sa le dezvolti nelimitat". Totusi, "celtul" s-a limitat la douasprezece pagini, la fel si Papa Paul al XII-lea, ei erau singurii care puteau sa scrie ce si cat doreau.

OPINIE

"Evolutia spirituala si morala a individului consta in a face din iubire, abnegatie si daruire, ceea ce ar trebui sa facem in fiecare zi din obligatie" - Ovidiu Bojor, doctor in farmacie

GANDURI

"Imi doresc sa reusesc, in cati ani imi va darui Domnul, ideile nefinalizate. Sa las catorva persoane un testament stiintific, tot ce n-am reusit eu sa fac sa le transmit sa continue ei. Asta imi doresc" - Ovidiu Bojor, doctor in farmacie

CV

  • Nascut la 1 noiembrie 1924
  • Absolvent al Institutului de Medicina si Farmacie Bucuresti, Facultatea de Farmacie
  • Doctor in Farmacie din 1968
  • A publicat 25 de tratate de specialitate, peste 200 de lucrari stiintifice
  • Cartarea florei medicinale din Carpati timp de 25 de ani. Metodologia elaborata a fost adoptata de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala pentru tarile in curs de dezvoltare
  • A condus patru expeditii stiintifice pentru exploatarea florei medicinale din Himalaya
  • Misiuni exploratorii in Afganistan si Africa: Ruanda, U-ganda, Burundi si Botswana
  • Presedinte, din 2002, al Patronatului "Planta Romanica", din cadrul UGIR-1903
  • ×
    Subiecte în articol: viata ovidiu bojor viata mea e un roman