x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Zoia, dresoarea de spectatori

0
Autor: Dana Andronie 21 Aug 2006 - 00:00
Zoia, dresoarea de spectatori


Chiar daca abia pe la a treia spita este turcoaica, si acum, cand aude o geampara, mama Alecu ia patru linguri si "canta" la ele de parca ar fi castaniete. De la ea a mostenit Zoia ritmul, iar de la tata, glasul generos.

Chiar daca abia pe la a treia spita este turcoaica, si acum, cand aude o geampara, mama Alecu ia patru linguri si "canta" la ele de parca ar fi castaniete. De la ea a mostenit Zoia ritmul, iar de la tata, glasul generos.

Zoia Alecu, piticania cu volumul de trei ori cat ea (ne referim la voce, bineinteles), ne-a adus-o la "Folk you!" pe Maria Tanase. S-a asezat in fund pe scena si a cantat "Frica mi-e ca mor ca maine". Daca inchideai ochii, ai fi jurat ca acea Marie s-a coborat sa ne mangaie sufletele. "Sunt un canal de emisie extraordinar pentru Maria Tanase", mi-a spus Zoia Alecu, imediat dupa ce a terminat de transmis ceea ce i se soptise...

"Mama, a intrat o isterica!"

Jurnalul National: Spune-mi povestea imblanzirii scorpiei tale, publicul!
Zoia Alecu: Am fost chemata sa cant la Iasi, pe la 19 ani, cand eram in Cenaclul Amfiteatrul Artelor si Viata Studenteasca. La vremea respectiva era condus de Nicolae Dan Fruntelata si prezentat de Mihai Tatulici. Fusese un mega concert, greu de ingurgitat. Incepuse pe la ora 18:00 si se facuse 21:30, iar studentii isi pierdusera rabdarea si fluierau. Mihai Tatulici ma pastra ca pe o piesa de rezistenta. Vezi Doamne, vine fata si intinde tot caimacul prin sala, curg rauri de miere, aplauze nemasurate. Eu eram mai mult moarta decat vie, adormita pe o banca din sala de sport. Cand am intrat in scena, s-a spart conducta cu mitocani. "Du-te acasa, nu mai vrem!", ma incuraja publicul care astepta sa vina formatia FFN. Mihai Tatulici tot incerca sa ma prezinte: "E o cantareata realmente extraordinara, o descoperire epocala, extrasenzoriala, subacvatica, stratosferica etc"... Dar fluieraturile nu incetau! Atunci am luat scaunul de pe scena, pe care trebuia sa cant, si l-am aruncat dincolo de trei metri de mine. Chestia asta i-a pus un pic de ganduri. Mama, a intrat o isterica!... Apoi am luat microfonul in brate si-am dat drumul la piesa "Bocet", care le-a amintit foarte bine despre doamna Maria Tanase. Cand am inceput sa rag, s-a facut o liniste de mormant. Probabil, lumea ramasese uimita cum iese din piticania de mine nenorocirea aia de voce. Dupa ce-am terminat piesa, au urmat alte cateva secunde de liniste, apoi ropote de aplauze. Eu am facut stanga-nprejur, la vestiar. M-am intins pe banca... Fusesem huiduita cinci minute, fara ca publicul sa stie ce-mi poate pielea, astfel ca l-am tratat si eu cu sictir si nu m-am dus la bis, decat dupa ce a aplaudat cinci minure in sir. Am aparut pe scena si am cantat doar o strofa si-un refren din "Oua de roua". Atat a meritat!

S-a mai intamplat sa fii primita cu ropote de huiduieli?
Da, la 18 ani, cand am mers prima oara in turneu cu Savoy. Am ajuns la Caracal, intr-o sala vai de mama ei! N-am sa uit cate zile oi avea. Sala era plina de oameni beti. Publicul mi se parea ca este un monstru cu sapte capete. Am incercat sa ma produc intr-un fel, dar n-am avut curajul sa merg pana la capat. Am iesit din scena. Toata trupa era in chiloti, nu apucase sa se imbrace. "Bai, imbracati-va, a iesit proasta din scena", striga cineva in culise. Dupa ce Savoy a terminat concertul, solistul vocal, George Mitrea, a venit si mi-a spus: "Auzi papusa, tu te-ai gandit ce vrei sa faci in viata? Daca vrei cu adevarat sa canti, trebuie sa ramai pe scena si sa mori cu publicul de gat. Poti sa te... bip pe vocea ta! In acea seara am luat decizia ca, moarta, coapta, sa nu mai ies din scena. Atunci am inteles ca publicul este ca o fiara salbatica. Daca il privesti cu curaj si indraznesti sa te simti stapana, el iti vine alaturi. Daca te simte timorat, te haleste!

In pasi de voie

TINERETE FARA BATRANETE. Zoia Alecu, un boboc de folkist

Ti-ai hranit bine publicul. I-ai dat si "Oua de roua"...
(Rade). "Oua de roua" este slagarelul meu. Aceasta piesa am compus-o pe la 20 de ani. Imi placea sa ma duc la Groapa Leilor, cu un carnetel si un pix.

Ce faceai cu "armele", speriai leii?
Eram o poeta desavarsita si scriam poezii in Parcul Groapa Leilor, de pe Kiseleff... Stateam intinsa pe o piatra si ma uitam la copaci, la frunze. Era vara spre toamna... Eu am un cult pentru Maria Tanase... Dupa doua ore de contemplare, am inceput sa stau de vorba cu Maria Tanase: "Stiai tu Marie, ca roua e vie...". Si uite asa s-au nascut versurile la "Oua de roua". Cand am ajuns acasa, am facut muzica.

Ai folosit de multe ori schimbatorul de viteze. Ba ai circulat cu folkul, ba cu rockul, iar acum iarasi cu folkul!
Asa e! Am inceput sa cant folk din toamna anului 1973. In 1986 am intrat in Sfinx. Zece ani am existat prin concerte in strainatate, fara sa avem un album. Cand am avut recital la Brasov, am fost prezentati astfel: cunoscuta formatie Sfinx din Olanda. Au trecut doi ani ca sa devenim o trupa cunoscuta in Romania. M-am intors din nou la folk si vreau sa am un album de autor. Pana acum nu m-am priceput sa-l scot...

Ai falsat vreodata in viata?
Da. Nu sunt o fire complicata. Intotdeauna am avut o doza de optimism. Sunt foarte activa, nu-mi place sa stau locului pentru multa vreme. Sunt romantica, am tinut atat de mult la cantat incat viata personala a cazut pe locul doi. Cu toate acestea, fiul meu a fost - si asa va ramane - number one pentru mine. Are 25 de ani si-l cheama Ioan. Am doua divorturi la activ. Imi displace profund ca partenerul meu de viata sa-mi faca program. Intotdeauna eu l-am lasat in pasi de voie. Niciodata un barbat n-o sa ia locul profesiei mele. Am primit un har de la Doamne-Doamne, nu pot fi incuiata in pivnita si sa-mi cant mie insami. Trebuie sa impart cu lumea ceea ce mi s-a dat.

PUI DE STROPI
"Stiai tu Marie/ Ca roua e vie/ Ca-n zori face oua/ Si ies pui de roua/ Si stropi de pui/ Ce umbla hai-hui/ Prin iarba lor mama/ De soare li-i teama,/ De ziua fierbinte/ Cand puiul o simte/ Aluneca-n moarte/ Ca maine-i departe/ De-ar fi dimineata, / Zicea pui de strop/ Ar fi alta viata,/ Acum ma ingrop/ S-asa ud si mic/ Si-mi vine sa tip/ Caci sunt incolor, / Ca nu cresc un pic/ Si trebuie, trebuie sa mor" - Zoia Alecu, "Oua de roua"

INREGISTRĂRI VIDEO - FOLK YOU 2
Citeşte mai multe despre:   mircea,   maria ,   scenă,   august,   zoia,   dinu,   publicul,   folk you!,   olarasu,   dinu olarasu,   alecu,   magdalena danaila,   roua,   zoia alecu,   magdalena d

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de