x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jocuri de copii de acum 80 de ani

0
Autor: Carmen Anghel-Dobre 22 Mar 2009 - 00:00
Jocuri de copii de acum 80 de ani
Vezi galeria foto


În vara anului 1928, profesorul Dimitrie Gusti organiza una dintre cele mai importante campanii de cercetări monografice, aceea din localitatea Fundu Moldovei, udeţul Suceava.



Prin lucrarea "Fundu Moldovei - 80 de ani de la prima campanie monografică 1928-2008", dr Paula Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti, a valorificat moştenirea lăsată de entuziaştii cercetători, publicând, în premieră după 80 de ani, documentele care s-au păstrat la muzeu.

Descrieri amănunţite ale gospodăriilor, ale vieţii de zi cu zi din comuna suceveană, preocupările pentru şcoală, pentru carte... Noi am ales să prezentăm aici, pe scurt, unele jocuri ale copiilor.

"«De-a vânătorii»: - Joc cu mingea - Se aşază în colţurile unui pătrat patru băieţi. Înăuntrul pătratului, alţi patru, aşezaţi la întâmplare. Cei din colţurile pătratului îşi azvârlă mingea unul altuia. Ultimul, când o prinde, lovieşte cu ea în cei din mijloc. Cel lovit părăseşte jocul. Dacă toţi din mijloc sunt loviţi rând pe rând, trec tot ei din nou la centru şi jocul continuă. Dacă cel care poartă mingea nu izbuteşte să lovească pe nimeni din mijloc, iesă din joc. Dacă nici unul din cei care stau la colţuri nu isbuteşte să loviască pe mijlocaşi, atunci rolurile sunt schimbate. Mijlocaşii ocupă colţurile pătratului, ceilalţi trecând în centru ca ţintă a loviturilor şi jocul continuă". (Informator Gheorghe Ţăranu, 15 ani, 7 clase)

Alt joc, de data aceasta specific fetelor. "«Ţanc-şanc, Cucu!» Se formează un cerc de fete. În mijloc o fată; în afara cercului - alta. Fiecărei fete i se dă numele unei flori. Cea din mijloc e Dumnezeu; cea din afara cercului: Dracu. Vine Dracu şi-l întreabă pe D-zeu: «Ţanc-ţanc. Cucu?», şi Dumnezeu răspunde: «Ce vrei?». Dracul zice: «Fete» - flori; D-zeu: «Ce fel de fete?»; Dracul spune un nume de floare; Dacă nu ghiceşte (floarea invocată de el nu fusese aleasă de nimeni ca nume), fetele rămân la Dumnezeu, adică în cerc. Dacă ghiceşte, trece la Dracu fata căreia i s'a invocat numele de floare. Şi aşa, până se duc toate fetele la... Dracu". Informator: Minodora Bârsan, 13 ani, (5 clase). Alt joc, "«Foarfeca», cunoscut în regat sub numele de şotron, e jucat de băeţi până la 10 ani sau «Joc în ţară».

Dar cum se distrau cei mai mari? Flăcăii la horă şi la cârciumă, fetele la horă. Apoi de sărbători   pe la rude, pe la clăci, pe la biserică, pe la nunţi şi botezuri, şi... pe la priveghi".

Fotografiile care apar în volum au fost realizate de marele fotograf Iosif Berman.

"Ştefan Liţu din Benea, proprietarul «uneia dintre cele mai frumoase gospodării din Fundu Moldovei», precizează: «La feciori li se face casă, li se dă vite şi pământ. Fetei i se face ladă de zestre de cu vreme. Această ladă se dă cu cămăşi, catrinţe, tulpane (de cap), brâie, brâneţe, pânze, ştergare»"
Dr Paulina Popoiu

"Fişele consemnează şi supravieţuirea judecăţii de către bătrâni sau prin «giuruială». Oamenii jură să respecte o anumită hotărâre a sfatului bătrânilor, adică recurg la «giuruială», fără intervenţia tribunalului. Jurământul avea putere de lege şi nimeni nu încerca să îl conteste"
Dr Paulina Popoiu
Citeşte mai multe despre:   lada de zestre

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie
Serviciul de email marketing furnizat de