x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Micii arheologi de la Păuleni Ciuc

0
Autor: Carmen Anghel Luminita Ciobanu 13 Iun 2010 - 00:00
Micii arheologi de la Păuleni Ciuc Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni/
Vezi galeria foto


Au trăit ca acum cinci milenii. Au zdrobit grâul între pietre, au ţesut, au copt pâine, au făcut mâncare, au modelat vase din lut aşa cum făceau cucutenienii. Arheologia este o ştiinţă captivantă care dezvăluie poveşti tăinuite de mii de ani. Cercetătorii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au iniţiat, în luna august a anului trecut, 36 de elevi de gimnaziu şi liceu, din judeţele Harghita şi Covasna, în misterele civilizaţiei cucuteniene. Până la 15 iunie, muzeul găzduieşte o inedită expoziţie tematică: „Tabăra de Arheologie Experimentală Păuleni Ciuc-Ciomortan, Harghita".

În mileniile V- V î. Hr., Europa Răsăriteană cunoaşte o deosebită înflorire a civilizaţiei eneolitice (epoca cuprului). Cei mai străluciţi au fost cucutenienii. Este de remarcat Cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie, ale cărei urme s-au descoperit şi în Covasna şi Harghita, la Ariuşd şi Păuleni Ciuc-Ciomortan.

În vara anului trecut Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a organizat tabăra de arheologie experimentală desfăşurată în apropierea sit-ului arheolo­gic de la Păuleni Ciuc-Ciomortan - „Dâmbul Cetăţii". Tabăra s-a defăşurat în trei perioade consecutive, în luna august, elevii au ajuns să cunoască aici tainele arheologiei ca ştiinţă, şi ale civilizaţiei eneolitice într-un mod accesibil şi interactiv. Expoziţia amintită prezintă tabăra sub toate aspectele, cu activităţile organizate şi rezultatele experimentelor arheolo­gice, obiectele create de elevi, în diverse stadii de lucru.

În tabăra de arhelogie experimentală, micii cercetători au aflat de la specialişti ce înseamnă un sit arheologic, cum trăiau cucutenienii, cum îşi organizau locuinţele, cum realizau uneltele, vasele sau cum îşi preparau hrana şi multe lucruri captivante. Au putut chiar să-şi etaleze măiestria în modelarea vaselor de lut pe care le-au ars pentru a fi cât mai rezistente. „Înainte, lutul era ţinut în gropi. Noi Noi l-am ţinut în recipiente din plastic pentru a nu afecta situl. Copiii au învăţat la ateliere cum să mo­deleze vase. Dacă este luat şi pus la soare, lutul crapă. Cu­cutenienii foloseau un liant, un amestec provenit de la alte vase care se spărgeau, nisip, cenuşă, paie. Pictura se aplica în perioada preistorică înainte de ardere. Nivelul la care au ajuns cucutenienii nu a fost încă atins. Sunt multe tehnici de realizare a vaselor. I-am lăsat să modeleze, bineînţeles, fără roată. Nu toţi au avut curajul să le şi ardă, pentru că există două tehnici: arderea pe vatră şi ardere în groapă. Se obţin astfel vase de calitate superioară", spune Dan Buzea, arheolog, unul dintre coordonatorii taberei. De asemenea, în cadrul taberei a fost reconstituit războiul de ţesut al cucutenienilor. „Este vorba de un război de ţesut vertical. Ştim că se foloseau astfel de războaie, pentru că în majoritatea locuinţelor am descoperit greutăţi din piatră perforată, prove­nite de la aceste războaie."


Drumul sării
Anul acesta muzeul din Sfântu Gheorghe do­reşte să organizeze în luna august, cu ajutorul a 20 de voluntari, elevi şi studenţi, o tabără de arheologie experimentală pentru exploatarea preindustrială a sării de la Beclean - Băile Figa, judeţul Bistriţa Năsăud. În România, sarea se gă­seşte atât în formă solidă (roci de sare la su­pr­afaţă şi la adâncimi accesibile), cât şi în formă lichidă (izvoare, lacuri şi pâraie cu apă sărată).

Proiectul oferă şansa tinerilor de a se implica activ în acţiunile de cercetare arheologică şi de a asimila cunoştinţe despre patrimoniul mobil şi imobil pe care le oferă zona Bazinului So­me­şu­lui Mare, prin activităţi interactive şi experimente de reconstituire a metodelor de ex­ploa­ta­re preindustrială a sării geme şi a apei sărate. Voluntarii vor realiza vase din ceramică pentru fierberea apei sărate şi obţinerea calupurilor de sare, vor amenaja „instalaţii de foc" pentru fierberea apei sărate, vor ciopli din lemn o „troacă" şi mai multe ustensile necesare exploatării sării geme, dar şi alte activităţi specifice.l-am ţinut în recipiente din plastic pentru a nu afecta situl. Copiii au învăţat la ateliere cum să mo­deleze vase. Dacă este luat şi pus la soare, lutul crapă. Cu­cutenienii foloseau un liant, un amestec provenit de la alte vase care se spărgeau, nisip, cenuşă, paie.

Pictura se aplica în perioada preistorică înainte de ardere. Nivelul la care au ajuns cucutenienii nu a fost încă atins. Sunt multe tehnici de realizare a vaselor. I-am lăsat să modeleze, bineînţeles, fără roată. Nu toţi au avut curajul să le şi ardă, pentru că există două tehnici: arderea pe vatră şi ardere în groapă. Se obţin astfel vase de calitate superioară", spune Dan Buzea, arheolog, unul dintre coordonatorii taberei. De asemenea, în cadrul taberei a fost reconstituit războiul de ţesut al cucutenienilor. „Este vorba de un război de ţesut vertical. Ştim că se foloseau astfel de războaie, pentru că în majoritatea locuinţelor am descoperit greutăţi din piatră perforată, prove­nite de la aceste războaie."
Citeşte mai multe despre:   lada de zestre

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie
Serviciul de email marketing furnizat de