x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O farama de paradis - Comoara Bucovinei, un cerdac doldora de flori

0
Autor: Loreta Popa 25 Iun 2006 - 00:00
O farama de paradis - Comoara Bucovinei, un cerdac doldora de flori


In Bucovina nu stai la panda in cautarea catorva batrani imbracati in costume populare. Ii intalnesti la fiecare pas si au ce-ti povesti daca te opresti din goana nebuna a vietii de la oras.

Nu trebuie decat sa le acorzi o clipa de atentie si afli lucruri interesante. Bucovinenii au o motivatie profunda de a purta costumele pastrate cu sfintenie, anume ca respectand si ducand mai departe obiceiurile strabunilor vor avea parte de sanatate si putere. Dar si de nemurire. In inima Carpatilor, acolo unde padurile adanci si zburdalnicele paraie spun si acum povesti despre marele Stefan, ursii inca au barloguri, acolo Dumnezeu a lasat o farama de paradis. Un loc binecuvantat ce are puteri nebanuite si o stralucire secreta. Bucovina este un dar, o lume vrajita, cum nimeni nu ar crede ca mai exista, pe care o poti descoperi absolut la fiecare pas. Aici, oamenii au ales sa-si puna straie de sarbatoare, costumele populare atat de frumoase si apreciate in toata lumea, si sa vina la biserica. Oamenii de aici sunt altfel, mai buni, mai blanzi, ceva din sufletul lor curat te indeamna sa speri. Tinerii se imbraca in camasi de culoare alba, imaculata, sincera sau in ii animate de flori cusute de mame, de fiice, de bunici, de logodnice sau de viitoare neveste.

O EXPLOZIE DE BUCURIE. Costumele populare traditionale, bogat colorate, sunt purtate duminica, la nunti si in timpul sarbatorilor, deoarece sunt incarcate cu diferite semnificatii. Lada de zestre se afla la loc de cinste aici, pentru ca mamele si fiicele lor se pregatesc din timp pentru momentul casatoriei acestora din urma. Toate lucrurile din lada de zestre sunt lucrate in casa, cerge, stergare, cusaturi, fete de masa, mileuri, costume populare, cu motive specifice fiecarui sat. Fondul etnografic din Bucovina pune in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evidenta si aici se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic, lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, exprimata in alcatuirea modelelor si imbinarea culorilor. Nicaieri insa, obiceiurile populare nu sunt ridicate la acest nivel de arta ca in Bucovina. Motivele folclorice utilizate se gasesc in intreaga simbolistica romaneasca: spicul, soarele, frunza si, ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea. Intri intr-o lume de basm, cu case din barne mari de lemn, cu cerdacul doldora de flori. Exemple perfecte de conservare a traditiei populare romanesti.

BARBATIE. In lumea satului bucovinean, barbatii sunt intr-o continua demonstratie a puterii lor
OBICEI. Tinerii sunt de mici invatati sa aprecieze munca mainilor, iar cioplitul este la loc de cinste

BRODERII. Ia din Bucovina aduce acel aer de romantism si delicatete folosind cusaturi traditionale sub forma unor flori de camp ce imbina nuante de maro si bej alaturi de negru. Broderia manuala se realizeaza pe borangic, de un alb pur, sub forma unor coronite de flori frumos asezate pe maneci si pe piept. Pentru oamenii Bucovinei, ia imbina culori puternice de verde, rosu si albastru si are o broderie deosebita. Daca pe maneci se impletesc curpeni de trandafiri batuti lat, pe piept sunt brodate doua pasarele care parca iti incanta auzul cu ciripitul lor vesel de dimineata. In plus, manecile se termina cu o broderie alba care da o finete deosebita camasii, pe care sunt brodate cu maiestrie si indemanare flori mari. In nuante de negru, maro si auriu florile cusute manual impodobesc manecile bluzei, dar si partea din fata a acesteia. La gat ia este usor incretita, si are o bentita ingusta de dantela neagra, pentru a crea un contrast frumos cu pielea.

BUNDITA. Daca ia din Bucovina este atat de incarcata de simboluri, nu putem uita splendidele bundite tivite cu blanita de dihor, jder sau miel, mestesug pe care mesterii populari continua sa il transmita urmasilor. Bundita este cea mai importanta piesa a costumului popular specific Bucovinei si de la mic la mare este purtata cu drag la zi de sarbatoare. Parca nicaieri dorinta si dragostea pentru copii nu este atat de frumos exprimata prin cuvinte si melodii duioase ca in cantecele de leagan din Bucovina.

Profesorul Ion Ghinoiu ne-a impartasit din experienta sa in domeniul etnografiei: "In Bucovina, joia era sloboda pentru nunti si, in general, pentru dragoste. Si acum se fac nunti in unele zone numai joia, si nu duminica. Relatiile conjugale si casatoria erau interzise de Biserica in zilele de post ale saptamanii, in posturile de peste an si in perioada ospetelor cu mancare si bautura. Femeile si fetele coseau, torceau si brodau in special in perioada sezatorilor, motivele ornamentale, cromatica, imbinarea culorilor fiind tinute in mare taina, fiecare casa devenind un fel de laborator de creatie. Vrednicia, priceperea si bunul gust al fetelor de maritat vor fi apreciate de flacai si de mamele acestora la hora satului si la casatorie". Bucovina ramane vie prin oamenii ei si incrancenarea cu care acestia tin la traditii ne va ajuta si pe noi sa nu uitam unde ne sunt radacinile.
Citeşte mai multe despre:   lada de zestre,   flori,   bucovina

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie
Serviciul de email marketing furnizat de