x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Străjer al comorilor istorice

0
Autor: Luminita Ciobanu Carmen Anghel-Dobre 19 Iun 2010 - 00:00
Străjer al comorilor istorice Victor Stroe/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Complexul Muzeal Bucovina va găzdui timp de două zile, 26 şi 27 iunie, cea de-a patra ediţie a Festivalului "Tarafuri şi fanfare". În acest colţ de rai al României, Jurnalul Naţional şi Complexul Muzeal Bucovina vă invită la Muzeul Satului Bucovinean să ascultaţi muzica de fanfară, la ea acasă, acolo unde tot satul avea odinioară fanfară ce cânta la nunţi, înmormântări, la bal şi la război, la joc şi la hramul bisericii. Şi astăzi, indiferent de greutăţile cărora vom fi nevoiţi să le facem faţă, nu trebuie să uităm că românul, şi la bucurie, şi la necaz, şi-a pus dorurile în vers şi în cânt. Veniţi să ascultaţi cântece din zestrea românilor şi să descoperiţi comorile de la Suceava.

Instituţie culturală cu o veche tradiţie în cultura suceveană, de care şi-au legat numele numeroase personalităţi, muzeul sucevean a traversat 110 ani, timp în care şi-a depăşit de mult condiţia de simplu muzeu orăşenesc.

Cum a fost creat acest aşezământ cultural? În încercarea de a opri degradarea continuă a ruinelor Cetăţii de Scaun, de unde se lua piatră pentru construcţiile din oraş, în anul 1887 primăria a interzis distrugerea zidurilor şi păşunatul în apropierea monumentului, prin introducerea unor amenzi severe. Cu un an înainte de a se lua aceste măsuri, în apropierea Cetăţii fusese descoperit şi un tezaur cu 75 monede de argint pe care autorităţile locale, în lipsa unui muzeu local la Suceava, le-a donat muzeului din Cernăuţi.
De asemenea, în 1895, la 28 iulie, într-o chilie de la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava sunt expuse primele obiecte descoperite la Cetatea de Scaun.

Câţiva oameni inimoşi au înfiinţat o societate care să urmărească îndeaproape valorificarea şi păstrarea vestigiilor istorice ale oraşului, până în momentul în care sucevenii au realizat importanţa păstrării identităţii lor culturale, dar şi a vestigiilor găsite în oraş.

A fost astfel creată "Societatea arheologică română din Bucovina" avându-l preşedinte pe Dionisie Olinescu: "Înfiinţând o societate arheologică şi un muzeu naţional în ţară, ne facem păzitori şi străjeri ai comorilor noastre artistice şi istorice, ca să nu se piardă mai mult după cum se întâmpla până acum". După îndelungate stăruinţe, autoritatea centrală de la Viena a aprobat proiectul de înfiinţare a unui muzeu în Bucovina, care s-a deschis în anul 1893. În ianuarie 1900 a fost semnat un protocol prin care era înfiinţată Societatea "Muzeul" din Suceava.

După ani de muncă, în 1928 a fost inaugurat muzeul închinat lui Ciprian Porumbescu. Deşi s-a dorit ca acesta să aibă sediul la Cernăuţi, diverse impedimente l-au "trimis" la Suceava, devenind secţie a Muzeului orăşenesc. Au fost aduse aici portrete, fotografii, partituri, scrisori, violoncelul lui Ciprian, obiecte personale ale compozitorului şi ale familiei sale. Leca Morariu, profesor la Universitatea din Chişinău a fost unul dintre cei mai mari susţinători al proiectului.
Au urmat vremuri grele, de încercări, pentru muzeul din Suceava. În lipsa unui loc adecvat şi a fondurilor, exponatele muzeului erau foarte des mutate de colo-colo. "Muzeul nomad", cum l-a numit pe bună dreptate profesorul Leca Morariu, şi-a găsit oarecum liniştea în perioada 1932-1968, când a fost găzduit într-un imobil din centrul Sucevei.

După cel de-al doilea război mondial au urmat ani de pionierat în muzeografie, fiindcă nimeni nu avea o pregătire de specialitate. Au apărut astfel cursurile de perfecţionare.
În anul 1953 a fost redeschisă şi îmbogăţită treptat cu noi donaţii, expoziţia organizată în amintirea marelui compozitor bucovinean Ciprian Porumbescu. Pe de altă parte, a fost deschisă şi casa memorială a compozitorului, de la Stupca, localitate care astăzi îi poartă numele. Aici au fost expuse toate partiturile compozitorului în original, numeroase scrisori şi obiecte personale, însă piesa de rezistenţă este pianul aflat în sala principală. Alături de importantele donaţii făcute de Mărioara Raţiu-Porumbescu şi Constantin Morariu în folosul muzeului închinat lui Ciprian Porumbescu, secţia de memoriale mai primeşte în decursul anilor alte numeroase donaţii.

Deosebit de interesantă este şi colecţia de artefacte din Secţia de ştiinţele naturii a muzeului orăşenesc, pomenită în scripte încă din anul 1910. Secţia, aflată în localul fostei şcoli primare de băieţi, a fost ridicată între anii 1811-1814 şi prezenta o expoziţie permanentă după criteriul ecologic pe medii de viaţă, eşantioane de geologie şi paleontologie. Astăzi, la Muzeul de ştiinţele naturii se regăseşte o colecţie de flori de mină şi dioramele cu principalele vieţuitoare din zonă, încadrate în habitatul lor de vegetaţie.

În 1968, în clădirea unui vechi han din secolul al XVII-lea, este deschisă secţia de etnografie, fiind astfel pusă în valoare una dintre cele mai importante şi valoroase zone etnografice a României, cea a Bucovinei. Clădirea, prin valoarea sa istorică (în timpul ocupaţiei austriece a servit drept casă de vânătoare a familiei imperiale), a fost restaurată în întregime în anul 1962, după cumpărarea ei de la ultimii proprietari. Apariţia acestui nou muzeu împlinea o lungă tradiţie a preocupărilor pentru obiceiurile şi portul popular bucovinean încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Expoziţia permanentă de la parter reconstituie atmosfera de epocă a unui han din secolul al XVIII-lea - loc de popas pentru oaspeţi de vază, dregători, negustori, în trecere prin Suceava, cu salon de oaspeţi, bucătărie, sală de han, cameră de odihnă, cămară şi pivniţă.

De asemenea, două case-muzeu deosebit de importante sunt Solca şi Bilca. Prima este construită în stil românesc şi datează din secolul al XVII-lea. Are pridvor cu prispă, tindă şi două camere. Sunt expuse aici obiecte originale specifice unei locuinţe ţărăneşti, dispuse în mod firesc, autentic. Cea de-a doua provine din zona etnografică Rădăuţi, în localitatea cu acelaşi nume fiind reprezentativă pentru aşezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradiţional poliţe, laiţe, blidare, ţesăturile de interior (scoarţe, lăicere, grindăraşe) înfrumuseţând pereţii din căsuţă şi din casa mare. Obiectele din lemn şi ceramică, de uz casnic completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu şura şi grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc.

O secţie a Complexului Muzeal Bucovina este şi casa memorială a poetului Nicolae Labiş, de la Mălini. Părinţii poetului Nicolae Labiş, Eugen şi Profira Labiş, au oferit muzeului sute de manuscrise, fotografii, cărţi aparţinând poetului care au constituit baza fondului de la Mălini. În acest fel, casa memorială de la Mălini aducea în lumină viaţa şi opera lui Nicolae Labiş, într-un decor familiar, reconstituind atmosfera locului unde a creat poetul, stins din viaţă prematur, la 21 de ani.

Casa marelui om de cultură, folcloristul şi etnograful Simion Florea Marian a devenit muzeu în 1974. Vizitatorii pot descoperi aici o bibliotecă vastă, ce a aparţinut academicianului român. Adăpostit de una dintre cele mai vechi case ale Sucevei, ridicată în secolul al XVIII-lea, cumpărată de la familia Capri, fondul memorial este o oglindă a vieţii şi activităţii lui Simion Florea Marian în casa "câştigată cu condeiul", după ce a obţinut premiul de 4.000 lei aur "Năsturel Herescu", pentru lucrarea "Ornitologia poporană română". Alături de biblioteca impresionantă, fondul conţine numeroase documente, partituri, corespondenţa cu personalităţile vremii, într-un decor autentic.

În 1984 în locuinţa părintească a scriitorului Eusebiu Camilar de la Udeşti a fost amenajată casa memorială. A fost reconstituită aici ambianţa de familie cu ajutorul exponatelor originale (mobilier, fotografii, tablouri, cărţi, obiecte decorative şi de uz gospodăresc), prilejuind trăirea unor momente emoţionante în locul care şi-a pus definitiv amprenta pe sufletul scriitorului realist Eusebiu Camilar.

Unul dintre cele mai frumoase locuri care poartă între zidurile sale poveştile despre faptele de viteje ale străbunilor este Cetatea de Scaun a Sucevei. Menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388, a cetatea a fost construită în timpul domniei lui Petru I. Alexandru cel Bun a fortificat-o, însă maxima dezvoltare a cunoscut-o în timpul lui Ştefan cel Mare care, în două faze, a restaurat clădirile din interior, a adăugat zidul de incintă, a extins şi a consolidat şanţul de apărare.

Muzeul de Istorie Suceava adăposteşte o valoroasă colecţie de exponate, care vorbeşte despre istoria Sucevei în general şi despre cea a Bucovinei în mod special. Aici este deschisă şi o galerie de artă cu lucrări semnate de artişti de renume din ţară şi din Bucovina. Un punct de mare atracţie este "Sala tronului". Din 1985 a fost înfiinţat şi Muzeul de Istorie Siret, component al Secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean Suceava.

Secţie a Complexului Muzeal Bucovina, Muzeul satului bucovinean creionează satul autentic, cu frumoasele sale gospodării. Continuă să se extindă prin deschiderea către public a tot mai numeroase obiective etnografice: Fierăria, Moara de apă de la Mănăstirea Humorului, Crâşma lui Moş Iordache.
Citeşte mai multe despre:   lada de zestre

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie
Serviciul de email marketing furnizat de