x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ţăranii-zugravi, ca nişte cete de îngeri

0
Autor: Carmen Anghel 17 Oct 2010 - 00:00
Ţăranii-zugravi, ca nişte cete de îngeri
Vezi galeria foto


Târgul de Antichităţi Ţărăneşti, organizat de Jurnalul Naţional şi Muzeul Ţăranului Român, este în plină desfăşurare în curtea Muzeului de la Şosea. Un loc şi un moment foarte potrivite pentru lansarea unei lucrări-bijuterie în care este omagiată arta ţărănească, meşteşugul ţăranilor-zugravi: calendarul pe 2011 al Mu­zeului Ţăranului Român.

În Calendarul Muzeului Ţăranului Român pe 2011 s-au folosit detalii din pictura bisericilor conservate în situl de la Troaş, Juliţa (Arad), Lunca Moţilor (Hunedoara), dar şi de pe tâmpla bi­sericii din Bohari, achiziţionată, restaurată şi expusă în sala Icoane a Muzeului Ţăra­nului Român.

Încă din 1991, Horia Bernea împreună cu echipa sa de muzeografi şi-au propus să salveze biserici vechi de lemn. Două chiar au fost aduse la Bucureşti şi expuse, cea de la Mintia, în sala Reculegere, iar cea de la Bejani, în curte. Alte patru biserici de lemn, din secolul al XVIII-lea, din Groşii Noi, Troaş, Juliţa, Lunca Moţilor au fost restaurate, înzestrate cu odoare şi conservate în situ.

Ansamblurile de pictură din bisericile de lemn din Arad-Groşii Noi, Juliţa şi Troaş, şi Hunedoara-Lunca Moţilor şi Bejan care apar în Calendar, datează din secolul al XVIII-lea şi începutul se­colului al XIX-lea. Toate aceste minunăţii salvate de Horia Bernea şi echipa sa spun o frumoasă poveste despre măiestria meşterilor zugravi-ţărani.

La origine, ansamblul iconografic al acestor biserici a fost foarte bogat, dar astăzi mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic - Cina, Judecata şi Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea şi Plângerea Mântuitorului.

În câteva medalioane se păstrează momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă (Rugătoare) încadrată de arhangheli şi cete îngereşti, chipuri de prooroci şi muceniţe, în decor de arcade, arhanghelii Mihail şi Gavril înconjuraţi de cete îngereşti.

"Din punct de vedere stilistic, ne spune doamna Georgeta Roşu, director muzeografie, pictura acestor bise­rici reprezintă o sinteză între bizantin şi gotic (treptat, componenta gotică va deveni mai palidă, iar cea bizantină se va accentua pe fundalul noilor condiţii de evoluţie a societăţii româneşti din Transilvania, capabilă să întreţină relaţii active cu Ţările Române, unde dezvoltarea artelor beneficia de contribuţia substanţială a experienţelor bizantine)."

Calendarul Muzeului Ţăranului Român pe 2011 va fi însoţit şi de trei serii de cărţi poştale cu îngeri reprezentaţi pe tâmpla Bohari aflată în patrimoniul muzeului.
Citeşte mai multe despre:   lada de zestre

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie
Serviciul de email marketing furnizat de