Duhul din zmeuris

A fost odata ca niciodata, undeva, la o margine de padure, o casuta mica si frumoasa. Traiau aici, in buna tovarasie, trei vechi prieteni: Miruna, catelusul ei, Moti, si motanul Moco.
Cat era ziulica de mare, zburdau si se jucau, iar bunicilor Mirunei li se umplea sufletul de bucurie cand isi vedeau nepotica inflorind pe zi ce trecea. De un singur loc nu se apropiau cei trei: zmeurisul de la capatul ograzii. Motanul Moco aflase, prin nu stiu ce mijloace, ca acolo isi are salasul un duh al padurilor, care doarme de ani intregi si se supara cumplit cand e deranjat.
Auzind asta, Miruna, care era pe cat de pofticioasa, pe atat de curajoasa, si-a pus in minte sa-si masoare fortele cu cele ale duhului padurilor si sa se intoarca de-acolo victorioasa, cu un castron mare, plin cu zmeura cea minunata. Doua zile la rand a dat tarcoale locului, iar in cea de-a treia zi, insotita de Moco si de Moti, s-a hotarat sa intre. Miruna s-a apucat sa manance, plina de indrazneala, din fructele dulci si zemoase. Mai ca nu se indura sa mai puna si in castron de cat de bune si parfumate erau!

Timpul trecea pe nesimtite, iar inserarea se lasa incet. Dintr-o data, i-a toropit pe toti un somn cumplit. Cand s-au trezit, habar n-aveau unde se afla. In fata lor era un omulet ciudat, cu o fata caraghioasa, care-i studia cu atentie. Moco si Moti s-au strans langa Miruna, asteptand sa vada ce va urma. Erau in casa duhului padurilor. Pana sa apuce vreunul dintre ei sa spuna ceva, duhul i-a intrebat cum de-au avut curajul sa se aventureze pe taramul lui si le-a spus ca nu vor putea pleca de-acolo decat daca vor putea dezlega o ghicitoare. De vor gresi insa, vor fi transformati pentru totdeauna in rugi de zmeura. Miruna a ascultat cu atentie ghicitoarea:
"Cand apare ea, soarele se ascunde, privighetorile canta, iar cainii urla de tristete". Moti si Moco s-au sfatuit si au raspuns primii: furtuna. Si ce s-a mai bucurat duhul ca au raspuns gresit! Apoi insa, Miruna a raspuns si ea hotarat: "E luna". Atunci sa fi vazut supararea duhului! N-a mai avut ce face si le-a umplut el cu mana lui castronul cu zmeura si i-a condus mustacind pana la iesire.
Din acea zi, Miruna si cei doi prieteni nu s-au mai temut sa dea iama prin zmeuris.

TARTA CU ZMEURA Ingrediente: blat: 5 oua, o cana cu zahar, o cana cu faina; crema: 200 g frisca, 100 g zahar, 100 g jeleu de fragi, 150 g unt, 200 g zmeura, 150 ml lapte, esenta de vanilie, o lingura cu amidon de cartofi Preparare: Pentru blat, se bat ouale cu zaharul pana se fac spuma si apoi se incorporeaza faina si se da la cuptor in tava de aragaz. Cand s-a copt, se lasa sa se raceasca si se taie pe orizontala. Se umple apoi cu o crema facuta din frisca, amestecata cu zaharul si cu jeleul. Se adauga untul topit, laptele, fructele maruntite, amidonul si esenta de vanilie. Se omogenizeaza totul si cu aceasta crema, lasata putin la frigider, se umplu cele doua blaturi. Se intinde un strat si deasupra si apoi se orneaza tot cu zmeura.