x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Stephen Hawking, omul care a depasit toate limitele!

0
14 Mar 2018 - 10:30
Stephen Hawking, omul care a depasit toate limitele!


Blocat într-un scaun cu rotile şi nevoit să vorbeasca prin intermediul unui sintetizator de voce, Stephen Hawking, renumitul astrofizician, decedat miercuri, la vârsta de 76 de ani, şi-a consacrat viaţa înţelegerii secretelor universului şi popularizării astrofizicii, devenind o celebritate în domeniul ştiinţei.

 

"Sunt sigur că handicapul meu are o legătură cu celebritatea mea. Oamenii sunt impresionati  de contrastul dintre capacităţile mele fizice foarte limitate şi natura extrem de vastă a universului pe care îl studiez", obisnuia sa spuna poate cel mai celebru om de ştiinţă contemporan.

Interesant este Stephen Hawking a venit pe lume cu exact 300 de ani după moartea lui Galileo Galilei. S-a nascut la Oxford la 8 ianuarie 1942. Tatăl său, biolog, îşi dorea ca fiul să-i calce pe urme, studiind medicina. Dar tânărul Stephen prefera matematicile, care il fascinau. Cum la Oxford aceasta materie nu figura in programa, a optat pentru fizică.

O veste cumplita

Nu a stat insa decat trei ani, plecand la Cambridge pentru a-şi continua aici cercetările în astronomie. Abia implinise 21 de ani, cand medicii l-au diagnosticat cu o boala cumplita, o boală degenerativă care duce la paralizie: scleroză laterală amiotrofică (SLA). Mai mult, i s-a spus ca mai are de trait doar doi ani.

A fost o veste trasnet, care l-a doborat. Neştiind nici dacă va reuşi să-şi duca la bun sfarsit teza de doctorat, Stephen a căzut într-o depresie profundă. Norocul nu l-a parasit insa: a intalnit persoana care il va ajuta sa-si revina, pe Jane Wilde, studenta la acea data. Cei doi se vor casatori în 1965.

Au trait impreuna 30 de ani, au avut trei copii inainte de a divorta. Omul de stiinta si-a refacut viata alaturi de Elaine Mason, de care se va despărţi insa după 11 ani, în 2006. Intre timp, corpul său se degradează inexorabil. În 1974 devine incapabil să se hrănească sau să se ridice din pat. În 1985, el pierde definitiv capacitatea de a vorbi după o traheotomie generata de o pneumonie.

O minte stralucitoare

Dar mintea lui a ramas intacta, "Sunt adesea întrebat: de câte ori te gândeşti că suferi de SLA?", a scris Stephe, la un moment dat. "Răspunsul este: nu prea des. Încerc să duc o viaţă pe cât de normală posibil şi să nu mă gândesc la boala mea sau să regret lucrurile pe care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe". Dar nu, Stephen William Hawking nu a fost un om normal. A avut o minte strălucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul în care s-a format şi cum ar putea acesta să sfârşească.

"Scopul meu este simplu", a scris acesta. "Este înţelegerea completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce există", a explicat fizicianul, care, in anii 1970, lanseaza ipoteza potrivit careia găurile negre nu se mulţumesc să absoarbă toată materia şi lumina care trece prin apropiere ci emit şi o radiaţie, numită ulterior "radiaţia Hawking".

A fost primul cercetator care a reusit să se apropie de Sfântul Graal al fizicienilor, respectiv începe să concilieze cele două mari teorii care explică funcţionarea universului şi sunt aparent incompatibile, cea a relativităţii generale a lui Einstein şi mecanica cuantică. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această teorie i-ar fi adus premiul Nobel lui Stephen Hawking dacă ar fi putut fi demonstrată experimental.

Si-a jucat rolul cu placere

La vârsta de 32 de ani, el devine cel mai tânăr membru al Royal Society, echivalentul britanic al Academiei de ştiinţe. În 1980, el obţine catedra de profesor "lucasian" de matematică la universitatea din Cambridge, un post ocupat înaintea lui de Isaac Newton si la care va renunţa în 2009, când a atins limita de vârstă.

Aprofundând cercetările sale despre originile universului, teoreticianul publică în 1988 "Scurtă istorie a timpului", pentru a explica marelui public marile principii ale cosmologiei, Big Bang-ului şi teoriei corzilor. Niciodată o operă de popularizare ştiinţifică nu va mai înregistra un asemenea succes. S-a vândut în peste nouă milioane de exemplare.

Stephen Hawking devine pentru publicul larg întruchiparea omului de ştiinţă, având tot mai multe intervenţii pentru a promova cercetarea şi, uneori, pentru a-şi exprima îngrijorarea privind posibilele ei derive. Formidabil comunicator şi capabil să petreacă timp în condiţii de imponderabilitate în pofida handicapului său, el şi-a jucat rolul cu plăcere şi un mare sens al umorului.

Pagina sa de Facebook, pe care o alimenta cu mesaje semnate "SH", are peste 4 milioane de prieteni. Omul de ştiinţă şi-a jucat propriul rol în seriale precum "Star Trek", "The Big Bang Theory" şi "The Simpsons", a semnat cărţi pentru copii împreună cu fiica sa Lucy şi a "cântat" cu vocea sa sintetică alături de formaţii ca U2 şi Pink Floyd, dar şi alături de grupul umoristic Monthy Python.

În urmă cu an, el a apărut în cadrul unei conferinţe de la Hong Kong prin intermediul unei holograme. În faţa a sute de persoane, el a afirmat că răspunsurile la numeroase crize de mediu "vor veni de la ştiinţă şi de la tehnologie".

Ideile marelui astrofizician

 "Cred că rasa umană nu are niciun viitor, dacă nu ajunge în spaţiu".

"Cred că viaţa pe Pământ este într-un risc în creştere de a fi distrusă de un dezastru precum încălzirea globală, un război nuclear, un virus modificat genetic şi alte pericole".

"Şansele ca o catastrofă planetară să se producă în acest an sunt mici, dar riscul urmează o traiectorie crescătoare. Nu există niciun dubiu că aceste lucruri se vor întâmpla peste o mie sau zece mii de ani".

Omenirea ar putea să îşi găsească salvarea în cucerirea spaţială, spunea profesorul Hawking, potrivit căruia omenirea va avea nevoie de încă un secol înainte de a putea să construiască o serie de colonii umane în spaţiu. Până atunci, oamenii ar trebui "să rămână foarte prudenţi în această perioadă".

"Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm. Sunt un optimist şi cred că vom putea să facem acest lucru".

"Pe scurt, succesul în crearea inteligenţei artificiale ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizaţiei noastre. Pe lângă beneficii, inteligenţa artificială ar putea aduce pericole, precum arme autonome puternice sau noi modalităţi pentru un grup mic de a-i subjuga pe cei mulţi".

"Dacă extratereştrii ne vor vizita, atunci rezultatul va fi acelaşi ca atunci când Columb a ajuns în America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni".

"Astfel de civilizaţii avansate ar putea fi cel mai probabil nomade, căutând să cucerească şi să colonizeze orice planete pe care le vor găsi".

Citeşte mai multe despre:   stephen hawking,   deces moarte,   om de stiinta,   astrozifician,   viata extraterestra,   umanitate,   pamant,   univers
Serviciul de email marketing furnizat de