x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

1 Mai cu Ionel Teodoreanu

0
Autor: Monica Andronescu 16 Dec 2009 - 00:00
1 Mai cu Ionel Teodoreanu /Muzeul Literaturii Române
Vezi galeria foto

L-a întâlnit pe Ionel Teodoreanu la vârsta la care se aleg de obicei drumurile în viaţă. Printr-o frumoasă întâmplare a destinului, pe vremea când îşi începea cariera în lumea literară, tânăr redactor la ESPLA, şi-a petrecut câteva ore cu unul dintre prozatorii cei mai iubiţi ai literaturii române. Scriitorul şi criticul literar Geo Şerban ne-a povestit, într-o dimineaţă de început de iarnă, pe Strada Mântuleasa, despre o zi de 1 Mai din alt secol...



Când v-aţi întâlnit prima dată cu un text al lui Ionel Teodoreanu şi cum l-aţi resimţit atunci?

Geo Şerban: Eram licean. El era în gloria cea mare. "Medelenii" îi aduseseră o faimă uriaşă. Erau deja vreo zece ani de când circula romanul, iar reputaţia lui era bine aşezată. Cum eu mi-am început cariera de licean la "Lazăr", mă simţeam oarecum vizat. Eram motivat în mod special să descopăr destinul unui elev de la Lazăr, pe deasupra şi ieşean... Pentru că eu, deşi am plecat de mic din Iaşi, am rămas cu sentimentul că-i aparţin temperamental, ca vocaţie... şi mă întorc acolo cu sentimentul că sunt al locului, deşi nu mai regăsesc nimic. S-a schimbat mult. Mergeam în vacanţe, mai ales în vacanţele de Paşti, înainte de război, până prin '41- '42. Am rămas cu imaginea unui Iaşi idilic, cu "râpa galbenă", aşa cum o descrie el... Pe urmă s-a modificat totul pe acolo. Aşadar, Ionel Teodoreanu mă chema spre el inevitabil. Din cauza asta poate că nici n-am o judecată foarte obiectivă.

Zăpăcise toate fetele

Şi cum s-a întâmplat apoi întâlnirea cu el?

Hazardul... Mergeam la manifestaţia de 1 Mai. La începutul anilor '50, când regimul comunist abia se aşeza, pentru noi era un fel de carnaval. Trăiam cu amintirea din literatură a Armindenilor. Noi, fiind la editură, la ESPLA, aveam avantajul că eram pe traseul principal. Se formau coloane imense, veneau din toate părţile oraşului şi se întâlneau. Se mergea cu instituţia. Coloanele se mişcau încet, ca un fel de balaur... Tribunele erau la Aviatorilor în piaţă. Pe traseu, de o parte şi de alta erau tonete cu crenvurşti, cu mere... se stătea acolo ore întregi. Noi, tinerii, jucam bâza, leapşa, mai era un joc pe o melodie cehească la modă, "Joacă, joacă, băiete!". Şi ne-am trezit cu Ionel Teodoreanu printre noi... Era extrem de uşor să-l recunoşti, fiindcă semăna perfect cu imaginea din fotografii. Noi nu-l văzuserăm niciodată în realitate. Eram înnebuniţi să-l avem printre noi. L-am atras în conversaţie, despre mediile literare şi despre cărţile lui şi despre experienţa avocăţească. Chit că n-a iubit prea mult meseria asta. El s-a vrut scriitor şi a practicat avocatura dintr-un fel de respect faţă de tatăl său. Se mutase în Bucureşti în 1933, ştia bine atmosfera oraşului, era destul de legat, deşi Bucureştiul, în toate scrierile lui, este prezentat cu ostilitate. Nu s-a simţit bine aici. În schimb, la Baroul din Bucureşti a avut prilejul să cunoască mari avocaţi. Ne-a povestit cazuri multe atunci, păcat că n-am notat.
El era unul dintre pledanţii care, venind dinspre literatură, nu se debarasa de morbul literar. Majoritatea argumentelor pe care le dezvolta le culegea din literatură şi în felul acesta demonstraţia judecătorească ajungea să capete o deschidere, un alt orizont spiritual. Am stat de vorbă în timp ce mergeam cu mulţimea spre tribunele oficiale. Şi în timpul ăsta mai mâncam, mai jucam bâza. Iar el intrase în cercul nostru şi se juca cu noi. Era atletic, avea pe el o bluză care pocnea, iar noi vedeam în el şi un model fizic. Avea un chip frumos, de altfel zăpăcise toate fetele. Iar noi eram fericiţi că de pe margine lumea începea să-l recunoască, şi făceam pavăză în jur să nu-l abordeze. Eram oamenii lui, nu avea dreptul altcineva să se apropie de el... Am mers aşa tot drumul. Două-trei ceasuri, nu mai ştiu cât a durat. A fost o experienţă extraordinară.

Cum era receptat de lumea literară din epocă?

Au fost oameni care n-au prizat literatura lui. Sebastian, care a scris cu multe rezerve despre primele lui romane şi pe urmă nu i-a mai dat atenţie - atunci când l-a cunoscut, a fost surprins întâi că nu era vexat de opinia lui critică. Se întâlniseră prima dată la un proces într-un oraş de provincie şi toată ziua s-au plimbat şi au discutat. A fost extraordinar de impresionat de anvergura familiarităţii lui Teodoreanu cu literatura modernă, ştia Baudelaire pe dinafară... avea idei, păreri. Au discutat pictură, muzică... Elocinţa pe care o avea la bară o avea şi în dialogul direct. N-avea nici un fel de ranchiună. Doar o dată a lăsat să se vadă... Era prin '38 când a scris un articol polemic, "Gim Spintecătorul", iar Gim era Călinescu. Iar asta l-a costat... Pentru că şi Călinescu, în "Istoria literaturii", a ţinut minte... Asta deşi îl plasează la capitolul mari romancieri, imediat după Camil Petrescu, şi îi găseşte multe calităţi. Nu a beneficiat de oficializarea notorietăţii lui. Nu a fost membru al Academiei, n-a fost niciodată în conducerea Societăţii Scriitorilor. Probabil că o fi murit cu oful ăsta. N-a avut consacrarea oficială a impactului la public.

Ce v-a plăcut cel mai mult la el?

Vitalitatea extraordinară, care arăta că e unul dintre scriitorii care au o imensă poftă de viaţă, că scrisul lor nu este efectul imaginaţiei şi rezultatul unei stări exclusiv contemplative. Că are în el antene pentru tot ce înseamnă fenomen cotidian. El păstra prospeţimea asta... De-aia era între noi şi accepta jocurile noastre, de-aia vorbea cu noi, de fapt se regăsea pe sine...

Structură aristocratică

Când l-aţi cunoscut, vi s-a părut că el, ca om, seamănă cu scriitura sa?

Teodoreanu mai curând punea în faţă o alură sportivă care combătea boema. Nu era un boem şi nu agrea tipul acesta de manifestare. Poate că având nişte rezerve faţă de "scandal" ca parte componentă a avangardei, n-a prizat în sine avangarda. A rămas la un gen de modernitate care nu depăşea, să spunem, Debussy, iar în pictură Pallady, Tonitza, sau Ştefan Dumitrescu, cu care era prieten. Dar îl aprecia pe Arghezi...
Ionel Teodoreanu arăta latura sănătoasă a viziunii lui despre lume. Şi avea în el ceva aristocratic. Dar în vreme ce Mateiu Caragiale, cum îl descrie Călinescu, apărea neglijent, în contrast cu aerele lui de nobleţe, asemănătoare cu ţinuta eroilor lui, Teodoreanu era elegant. Nu neapărat prin îmbrăcăminte, că purta nişte pantaloni simpli şi o bluză care-i punea în evidenţă corpul, dar felul cum le purta şi cum se comporta trădau o structură aristocratică, în care intra o doză de lirism. Şi nu-i întâmplător că toate fetele în pragul bacalaureatului erau îndrăgostite de el...

Cât timp s-a scurs de la întâlnirea dumneavoastră până la dispariţia lui?

A murit în '54 la începutul anului, pe cumplita zăpadă din iarna aia. A făcut un infarct. Ieşise ca să facă nişte cumpărături. Atunci, imediat, a circulat ideea că a murit într-o alimentară, un magazin mai mare pe la Sf. Gheorghe. Salvările nu puteau să circule... Iar înmormântarea a fost o epopee în sine. Nu era nici un drum desfundat şi l-au transportat la Bellu cu o sanie de copii. De-asta nici n-au participat scriitori. Înmormântarea a fost, prin forţa lucrurilor, foarte intimă şi a dispărut ca şi cum ar fi fost înghiţit de zăpezi, ca-ntr-o imaginaţie aproape cu a lui. Metaforică. O întindere albă, nesfârşită... S-a dus şi n-a mai apărut. Dar atunci când l-am întâlnit eu, cu vreo doi ani în urmă, era de o vitalitate copleşitoare... Avea puţin peste 50 de ani.

Ce aţi reproşa scriiturii lui?


Mult mai puţin decât i-au reproşat criticii din vremea aia. Eu cred că am avantajul distanţei în timp şi văd ceea ce-i peren şi a intrat ca experienţă literară în evoluţia prozei româneşti. Există un rafinament artistic incontestabil evident şi convingător. Poţi să ai rezerve, să te supere excesul de metafore, deşi asta a devenit deja un leitmotiv. Cred că "La Medeleni" a spart anumite tipare. Şi cred că, de pildă, un Holban, care a fost atât de preocupat de relaţia bărbat-femeie, a beneficiat de investigaţia lui Ionel Teodoreanu în aceeaşi direcţie. Teodoreanu a desţelenit un teren. Până la el era pârloagă. O serie de scriitori pot să-i fie tributari. La el, metafora nu e exces liric, este un procedeu de caracterizare psihologică. Acuzaţia de lirism excesiv nu se verifică decât la o privire superficială.

Cine mai are nevoie acum de "La Medeleni"?


Tinerii. Să înveţe să se cunoască pe ei înşişi. Din păcate, azi, pe cititorul grăbit îl poate speria cantitatea... Dar va fi o experienţă interesantă. E vorba despre multă ingenuitate şi candoare într-o lume care astăzi şi-a pierdut aceste valenţe. La Ionel Teodoreanu nici cele mai focoase scene amoroase nu au urmă de vulgaritate. Totul este să iei în mână cartea pentru că nu o poţi lăsa, din primele pagini te fură. E un autor care nu se va dilua prea repede în timp, chit că nu intră în dialog cu felul cum se face proză astăzi. Are porţiunea lui de literatură pe care nu a anulat-o până acum nimeni. Nu poţi răsturna o carte decât printr-o altă carte... N-a scris nimeni un "La Medeleni" după Teodoreanu. Numai atunci s-ar putea aşterne cenuşa uitării...

5460-109633-medeleni_bpt40.jpgNicolae Grant - "În grădina"... Medelenilor
Nicolae Grant (1868-1950) a fost al unsprezecelea fiu al diplomatului britanic Effingham Grant, al cărui nume este probabil foarte familiar bucureştenilor care traversează zilnic Podul Grant. La începutul carierei, Grant optează pentru pictura în aer liber, realizată în conformitate cu viziunea impresioniştilor. Pleacă la Fontainebleau pe urmele lui Nicolae Grigorescu, perioadă în care realizează compoziţii idilice, scăldate în lumină. Lucrarea "În grădină" prezintă o tânără visătoare în mijlocul unui mozaic de flori multicolore. Ca în majoritatea lucrărilor lui Grant, sensibilitatea pictorului în faţa naturii este frapantă. Această sensibilitate trasmisă de Grant este o prelungire a textului lui Ionel Teodoreanu. (Valentina Iancu)

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bucurați-vă de operă!

Bucurați-vă de operă!
Galerie Foto  „Don Giovanni”-ul lui Mozart, în luna noiembrie pe scena Operei Naționale București   Opera Națională București prezintă joi, 21 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Don...

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus
Radio România Cultural și Editura Casa Radio  lansează la Târgul de Carte Gaudeamus, duminică,  24 noiembrie,  de la ora 12.30, în anul în care românii sărbătoresc 30 de ani de libertate,...

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn
Galerie Foto Joi, 21 și vineri, 22 noiembrie 2019, de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu", condusă de maestrul Horia Andreescu, va avea în program Concertul în re...

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"
Actriţa britanică Emilia Clarke a spus că s-a simţit inconfortabil în timpul filmărilor la unele dintre scenele nud din serialul de televiziune ''Game of Thrones'', relatează Press Association....

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019
Galerie Foto Între 20-24 noiembrie 2019, centrul evenimentelor culturale din București se mută, pentru 5 zile, la Romexpo, unde va avea loc Târgul Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învățătură. În standurile TREI și...

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)” la Galeria ICR Viena

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)”  la Galeria ICR Viena
Expoziția tematică „Arhitecți vienezi & austrieci la București (1830-1930)”, proiect realizat de Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul Cultural Român Viena, va fi prezentată în...

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!
Galerie Foto Revenind în teatru după o îndelungată absenţă, timp în care s-a făcut cunoscut printr-o carieră fulminată în cinematografie, regizorul Nae Caranfil a realizat nu demult, pe scena Sălii Studio a Teatrului...

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor
Galerie Foto Cea de-a doua zi a programului Sibiu Magic Show propune o experiență teatrală unică și incredibilă, în care imposibilul devine posibil prin două spectacole de neratat, ce combină arta magiei cu muzica live, come...

URBAN GIF SHOW, un spectacol inovator și provocator, are premiera la final de noiembrie la Teatrelli

URBAN GIF SHOW, un spectacol inovator și provocator, are premiera la final de noiembrie la Teatrelli
O producție inovatoare pentru care celebrul coregraf Florin Fieroiu semnează conceptul, regia și coregrafia și care îi aduce împreună pe unii dintre cei mai avangardiști creatori și actori/dansatori români,...

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca
The King’s Singers, renumitul sextet vocal laureat cu două premii Grammy, un premiu Emmy, precum și un loc de onoare în “The Hall of Fame” realizat de revista Gramophone, revine la Cluj pentru un nou...

O lucrare rar cântată în România: monumentala Simfonie nr. 2 de Sibelius, la Sala Radio

O lucrare rar cântată în România:  monumentala Simfonie nr. 2 de Sibelius, la Sala Radio
Galerie Foto Simfonia nr. 2 semnată de cel mai mare compozitor al Finlandei - Jean Sibelius - o lucrare monumentală rar cântată în România, va fi interpretată vineri,  22 noiembrie (19.00), la Sala Radio. Sibelius și-a...

După 19 ani de interdicție, Turkmenistanul găzduiește operele compozitorilor străini

După 19 ani de interdicție, Turkmenistanul găzduiește operele compozitorilor străini
Turkmenistanul a găzduit ieri prima reprezentaţie a unei opere străine, după o interdicție de aproape 19 ani care a fost explicată prin incompatibilitatea dintre această formă de artă şi...

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti
Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti celebri, lansări de carte şi sesiuni de autografe, dezbateri şi concursuri sunt evenimentele cu care editurile îşi...

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet  prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz
Galerie Foto Alex Simu Quintet va prezenta „Suita nr.1 pentru orchestră în Do major, op.9”, de  George Enescu, în cadrul turneului Alex Simu’s Echoes of Enescu, care va debuta la Podium JIN din Nijmegen, în Olanda, pe ...

Începe UTE Fest 2019!

Începe UTE Fest 2019!
Galerie Foto Marți, 19 noiembrie 2019, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa. Organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, după o absență de 11 ani, UTE Fest reunește, în perioada 19-30...
Serviciul de email marketing furnizat de