x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Artemisia Gentileschi, regina anului 2018 la “Dorotheum” Viena

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 28 Dec 2018 - 20:40
Artemisia Gentileschi, regina anului 2018 la “Dorotheum” Viena
Vezi galeria foto

Cu cele mai mari adjudecări pentru o casă de licitaţii austriacă, între care mai multe rezultate de milioane de euro, 2018 a fost pentru Dorotheum un an de mare succes. Între lucrările cele mai apreciate, amintim în primul rând  Lucrezia semnată de pictoriţa din timpul Renaşterii, Artemisia Gentileschi, care a fost adjudecată la 1.885.000 de euro. Se adaugă un alt record mondial, tot pentru o pictoriţă, Carla Accardi (1924 - 2014), cu Integrazione ovale, din 1958, vândut cu 295.800 de euro.

Licitaţia din octombrie adusese un alt rezultat depăşind un milion pentru Ritratto di una Nobildonna con pappagallo de Antoon van Dyck, cumpărat cu 1,425 de milioane de euro.

Dorotheum din Viena a demonstrat încă odată puternica sa tradiţie în vânzarea operelor artiştilor germani şi italieni ai avangardei de după război, cum ar fi Feld (Câmp) de Günther Uecker (491.000 de euro) şi un florescent Concetto Spaziale “Attesa” roz de Lucio Fontana (552.000 de euro).

Au fost, de asemenea, multe cereri pentru picturile din secolul al XIX-lea, pentru arta modernă clasică şi pentru cea contemporană. Între rezultatele semnificative, se numără operele lui John William Godward, Vittorio Matteo Corcos, Olga Wisinger-Florian, pe lângă cele datorate unor artişti ca Fernando Botero, Henri Matisse şi Bernard Buffet, în timp ce arta contemporană a fost ilustrată de Jesus Rafael Soto, Philip Guston şi Emilio Vedova.

În ceea ce priveşte arta austriacă, cele mai importante adjudecări s-au înregistrat pentru Arnulf Rainer, Maria Lassnig, Alois Schilling şi Alfons Walde.

Rezultate de top au fost obţinute şi pentru obiectele de artă cât şi pentru bijuterii. O figură Uli, înaltă de 81 de centimetri, provenind din faimoasa Colecţie Monzino a fost adjudecată cu 1,425 de euro în licitaţia dedicată artei tribale. În licitaţia  “Design First” o Masă, piesă unicat a sculptorului Giacomo Manzu, a atins 271.400 de euro, preţ obţinut şi pentru o figură a lui Budha, din timpul Dinastiei Ming, din bronz aurit.

În rândul bijuteriilor, au strălucit, printre altele, un Inel cu diamante de 40 de carate, vândut cu 210.400 de euro şi Diadema Mariei-Valerie, fiica împărătesei Sissi, realizată de bijutierul Curţii vieneze, Köchert, pentru căsătoria fiicei ei, Hedwig, cu  Bernhard Graf zu Stolberg-Stolberg, în jurul anului 1918 (186.000 de euro).

Tot un record s-a înregistrat şi la vânzarea unui automobil istoric, în licitaţia a 13 Mercedes-Benz din Colecţia Wiesenthal, organizată în splendida Bibliotecă Naţională Austriacă, licitaţie care a adus 5 milioane de euro. Numai un Mercedes-Benz 300 SL din 1955 a fost adjudecat la suma de 1,5 milioane de euro, iar un Mercedes-Benz 300 SL Roadster din 1957 a fost vândut cu 1,1 milioane de euro.

 

O femeie într-o lume a bărbaţilor

„Artemisia Gentileschi a fost o femeie care şi-a luat libertatea de a fi ca un bărbat”, scria Anna Banti, într-un dialog inventat între ea şi Artemisia Gentileschi (1593-1653), pentru a recrea un roman al acestei celebre artiste a secolului al XVII-lea.

Pictoriţă de primă mărime, Artemisia Gentileschi a ajuns la Milano într-o spectaculosă expoziţie, într-o scenografie teatrală semnată de Emma Dante, la Palazzo Reale, cu titlul „Povestea unei pasiuni”. Peste 40 de tablouri ilustrau temele cu care Artemisia s-a confruntat. Erau relevate începuturile sale romane, urmând perioada florentină şi reîntoarcerea în Oraşul Etern, terminându-se cu Napoli, unde s-a stins din viaţă.

A fost fiica pictorului Orazio Gentileschi, de la care a preluat rigoarea desenului, adăugându-i un puternic accent dramatic, inspirat de opera lui Caravaggio. Considerată astăzi unul dintre primii pictori ai stilului baroc, ea s-a impus prin arta sa într-o epocă în care femeile pictor nu erau uşor acceptate. Este, de asemenea, prima femeie care a pictat teme istorice şi religioase într-o perioadă când acestea erau socotite ca fiind străine spiritului feminin.

Prima operă atribuită, la 17 ani, Artemisiei este Suzana şi bătrânii (1610), aflată astăzi în colecţia de la Schönbrunn, în care se vede că a asimilat limbajul lui Caravaggio, dar şi pe cel al bolognezului Annibale Carracci.

De la vârsta de 5 ani ea îi amesteca tatălui său culorile, îi prepara pânzele şi îi filtra vopselele. Tatăl îi transmisese toate secretele. Pe de altă parte, a luat lecţii de perspectivă de la Agostino Tassi, care lucra împreună cu Orazio la frescele din Palazzo Palavicini. Între muzele şi muzicienii reprezentaţi apar şi personaje contemporane epocii lor, printre care însăşi Artemisia.

Relaţiile amoroase de mai târziu între Artemisia şi Tassi fac obiectul unui proces faimos şi controversat în acea perioadă, în urma căruia acesta din urmă este exilat din Roma. Acesta era acuzat nu numai pentru faptul că o violase, dar semnase şi o falsă cesiune cu numele ei. Mai mult, Tassi era căsătorit şi o avea ca amantă şi pe sora soţiei sale. Textul depoziţiei Artemisiei la proces, descriind în cuvinte precise violul, a fost expus pentru prima dată la Milano. De altfel, pânza având ca subiect „Giuditta care-l decapitează pe Holoferne”, conservată la Muzeul Capodimonte din Napoli, impresionează prin violenţa scenei care reprezintă, în cheie psihologică şi psihanalitică, scena violului. Orazio plăteşte o mare sumă de bani unui pictor florentin, Pierantonio Stiattesi, pentru a se căsători cu fiica sa şi a-i spăla onoarea. Ceremonia are loc în 29 noiembrie 1612.

Se atribuie violului său şi procesului umilitor care a urmat anumite trăsături ale operei sale – obscuritatea, violenţa grafică – care sunt cel mai vizibile în acest celebru tablou. Picturile sale exprimă adesea un punct de vedere feminin.

Orazio recunoştea talentul fiicei sale aşa cum îi scria într-o scrisoare ducesei Cristina di Lorena. După proces, tatăl i-a găsit un potenţial soţ, dar ea a trăit o mare poveste de dragoste cu nobilul florentin Francesco Maria Maringhi.

Artemisia a cunoscut un lung succes. În 1616 a fost acceptată în Academia Artelor Desenului, prima femeie care s-a bucurat de acest privilegiu, fiind sprijinită de Marele Duce Cosimo de Medici şi, în special, de Marea Ducesă Cristina.

La Roma, unde era o mare concentrare de nume de artişti de vârf, a lucrat în „Basilica di Santa Maria del Popolo” şi în „San Luigi dei Francesi”.

În perioada florentină apar celebrele tablouri Convertirea Magdalenei şi a Giudittei, expusă la Palazzo Pitti, şi a doua versiune a Giuditei decapitându-l pe Holofern, aflată la Uffizi.

Faima sa de pictoriţă a crescut şi ea a devenit prietena unor aristocraţi şi oameni puternici, precum Galileo Galilei, Michelangelo Buonaroti cel Tânăr, care i-a plătit cursurile la Academia de Desen din Florenţa. Pentru el, ea a pictat Allegoria dell’Inclinazione, care reprezintă o tânără femeie ţinând în mână o busolă.

Se stabileşte la Roma ca o femeie independentă şi încearcă să-şi orienteze cele două fiice către pictură. Se leagă o prietenie lungă între ea şi marele umanist şi colecţionar, mentorul artelor frumoase, Cassiano dal Pozzo. Perioada napolitană, pe unde trecuseră şi Caravaggio, Anniblae Carracci, Simon Vouet, Jose de Ribera, este pentru ea una de vârf, pictând nenumărate pânze pentru Catedrala „San Gennaro”.

Multe dintre lucrările ei din această perioadă, cu subiecte reprezentându-le pe Giuditta, Susanne, Betsabeea, Maddalena, sunt achiziţionate de marile muzee ale lumii, cum ar fi Prado, Metropolitan Museum. Splendida lucrare Madona care alăptează este conservată la Galeria Palatina din Florenţa, iar Betsabeea se află la Londra, la Matthiesen GalleryMadona cu pruncul este expusă la Escorial.

După foarte mulţi ani tatăl şi fiica sunt din nou împreună la Londra. Charles I era un colecţionar fanatic, dispus chiar să-şi compromită finanţele publice pentru a-şi satisface dorinţele artistice. Acesta i-a achiziţionat câteva lucrări.

Un destin fericit, cu numeroase lovituri de teatru, înnoadă şi deznoadă existenţa lui Orazio Gentileschi şi a fiicei sale, Artemisia. O viaţă semnată de drame intime şi imprevizibile, a unui artist însetat de frumuseţe. Vizitatorul pasionat de artă nu poate să nu fie uimit de extraordinarul rafinament al operei lui Gentileschi, care a lăsat peste 80 de picturi, de echilibrul compoziţiilor sale şi armonia culorilor, de luxurianţa materiei picturale. Tablourile sale încearcă să conjuge în viziune proprie învăţăturile celor pe care îi considera maeştrii săi, Rafael, Caracci şi Caravaggio. Cunoscute în marile muzee ale lumii, de la Uffizi la Luvru, Vatican, Galeria Sabauda din Torino, Prado, lucrări ca Odihnă în timpul fugii în Egipt, Viziunea Sfintei Francesca, Moise salvat de ape, Buna vestire, Triumful fericirii publice asupra pericolelor fac dovada măiestriei artistice a lui Orazio.

El se născuse cu un nume diferit de acela pe care l-a lăsat posterităţii, fiind fiul orfevrului Giovanni Battista Lomi. Orazio îşi schimbă numele în Gentileschi şi începe să lucreze sub direcţia unui pictor la modă, Cavalier d’Arpino. Din 1596 realizează Convertirea lui Saul, pentru Biserica San Paolo. Urmează o perioadă în care pictează nenumărate portrete ale diferiţilor abaţi. La 36 de ani, este şocat de viziunea lui Michelangelo, găsindu-şi în sfârşit un stil personal. Papa Paul al V-lea Borghese îi încredinţează pictura unei părţi din sălile Palatului Quirinale. Orazio cere ajutorul lui Agostino Tassi, unul dintre experţii în materie de perspectivă şi trompe-l’oeil protejat de Familia Medici.

Maestrul devine capul unei familii numeroase şi dificile. Fiica cea mare, Artemisia, părea dotată pentru pictură. O poveste pe care am consemnat-o la începutul articolului.

Scandalul îi distruge însă lui Orazio Gentileschi cariera. Umilit, este nevoit să se retragă în provincie, unde va picta biserici. Nu-şi va mai revedea fiica timp de 25 de ani, până când este chemat la Florenţa pentru a ratifica intrarea Artemisiei în prestigioasa Academie de Desen, în 1616, şi a accepta emanciparea legală de sub tutela paternă.

Artemisia Gentileschi a putut, între primele femei ale istoriei, să-şi semneze tablourile. Această gravă dramă a permis fiicei să urmeze o carieră artistică, distrugând-o însă pe cea a tatălui. În hotarele Statului Pontifical, Maria de Medici, fiica Marelui Duce de Toscana, Francesco al II-lea, îi scrie Cristinei de Savoia o scrisoare prin care o roagă să-i indice cei mai buni artişti pentru a-i invita la Paris. Este recomandat şi Orazio, care, în primăvara lui 1624, împreună cu cei trei fii ai săi, se stabileşte la Luvru, în apartamentele rezervate pictorilor. Regina îi oferă sprijinul său, ba, mai mult, îl foloseşte şi ca emisar oficial italian, timp de un an, până ce Rubens, un adevărat politician şi fin diplomat, vine la Paris. Atmosfera de la Luvru devine irespirabilă pentru Orazio. Ducele de Buckingham ajunge la Paris de la Londra, cu intenţia de a duce cu el marii artişti care lucrau la curte, printre care şi pe Gentileschi. Astfel, începe o nouă viaţă, ca pictor al Curţii Angliei. Dar, încă o dată, norocul nu-i este favorabil, deoarece trezeşte gelozia pictorilor locali şi este nevoit să lucreze foarte mult pentru a-şi susţine renumele. Rezultatul este o pierdere a calităţii, exprimată printr-o accentuată teatralitate a personajelor. Lui Orazio Gentileschi i se încredinţează 244 de metri pătraţi de pictură pe pânză, în „Casa delle Delizie” de la Greenwich, concepută de Inigo Jones, oferită de Giacomo I soţiei sale, Anna de Danemarca, dar bătrânul pictor este conştient că nu poate duce la bun sfârşit o asemenea sarcină fără ajutorul unui alt artist care să cunoască secretele tehnicii sale. Singura persoană în lume capabilă de acest lucru era fiica sa, Artemisia, dar ea trăia acum la Napoli, cunoscută ca o pictoriţă de mare succes, şi nu dorea să vină la Londra… Totuşi, va ajunge acolo. Tatăl şi fiica se reîntâlnesc pentru ultima oară la Londra, o elevă care va împlini opera maestrului, lăsând la rândul ei importante lucrări precum Giuditta sau Sfânta Cecilia. Orazio moare în braţele ei, în timp ce-şi prepara culorile, în zorii unui război civil englez, între iubitorii picturii şi puritani. A fost un pictor regretat de Majestatea Sa, după cum spun cronicile, un mare iubitor de artă. A fost înmormântat în capela de la Somerset, sub altarul principal, lângă regina Angliei.

Astfel se termină destinul unui genial pictor, o poveste care nu a cunoscut altă regulă decât ura pentru mediocritate şi, în sfârşit, căutarea frumuseţii.

 

Adjudecat!

În luna iulie a acestui an, National Gallery din Londra a cumpărat o capodoperă a Artemisiei Gentileschi cu 3,6 milioane de lire sterline, un record pentru această pictoriţă. Este vorba despre Autoportretul artistei în care se figurează ca Sfânta Ecaterina din Alexandria. Există în această operă o combinaţie uimitoare de artă şi realism. Ochii personajului privesc în gol, ca şi cum ea şi-ar rememora ceva dramatic, în timp ce poza monumentală este calmă. Are braţe musculoase şi puternice, ca de altfel, toate eroinele picturilor sale.

Pictura a fost descoperită în 2017. Ea aparţinea de secole unei familii franceze, autorul fusese uitat, dar, în decembrie 2017, a fost scoasă la licitaţie la Paris şi cumpărată de un negustor de artă londonez. Pictura Artemisiei Gentileschi este a 20-a operă semnată de o femeie-pictor care a intrat în colecţiile muzeului.

Larry Keith, conservatorul şef al National Gallery, restaurează acum lucrarea care va fi expusă în 2019. El a descoperit deja, curăţând-o, o serie de umbre adânci, subtile, care conferă picturii o calitate “sculpturală” puternică.

Prima scriitoare care s-a decis de a construi un roman în jurul figurii Artemisiei a fost Anna Banti, soţia lui Roberto Longhi, într-un imaginar dialog cu pictoriţa, punând în paralel adolescenţa şi maturitatea. Un dialog incitant între două femei. Era în 1944. După 50 de ani, scriitoarea franceză Alexandra Lapierre se confruntă şi ea cu fascinaţia enigmatică a vieţii Artemisiei, făcând un raport între femeia Artemisia şi pictoriţa Artemisia. Un alt roman, publicat recent în Italia de Susan Vreeland („The Passion of Artemisa”), pune în valoare popularitatea acestei geniale pictoriţe în cheie feminină. Regizoarea franceză Agnes Merlet a prezentat fimul „Artemisia, pasiunea extremă”, cu Michel Serrault, Valentina Cervi, Miki Manojlovic, Claudia Giannotti, Anna Lelio.

Citeşte mai multe despre:   Artemisia Gentileschi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Filmul 'Green Book', marele câştigător al Premiilor Sindicatului Producătorilor din SUA

Filmul 'Green Book', marele câştigător al Premiilor Sindicatului Producătorilor din SUA
'Green Book' a obţinut trofeul Darryl F. Zanuck pentru cel mai bun film, la gala Premiilor Sindicatului Producătorilor din SUA (Producers Guild Awards - PGA), care s-a desfăşurat sâmbătă seară în oraşul Los...

Actriţa americană de origine peruană Isabela Moner va juca în filmul 'Let It Snow' difuzat de Netflix

Actriţa americană de origine peruană Isabela Moner va juca în filmul 'Let It Snow' difuzat de Netflix
Tânăra actriţă americană de origine peruană Isabela Moner va fi una dintre protagonistele filmului 'Let It Snow' pe care îl pregăteşte Netflix, potrivit platformei digitale citate de EFE. Isabela Moner, în...

Netflix, regina platformelor de streaming, plăteşte scump pentru a-şi păstra supremaţia

Netflix, regina platformelor de streaming, plăteşte scump pentru a-şi păstra supremaţia
Compania americană Netflix, care are aproape 140 de milioane de abonaţi în lumea întreagă, este liderul mondial care domină cu autoritate segmentul platformelor de streaming video, însă acest succes a fost...

INNA începe anul cu o nouă piesă –“Sin Ti”, inclusă pe albumul “YO”, compus integral de artistă

INNA începe anul cu o nouă piesă –“Sin Ti”, inclusă pe albumul “YO”, compus integral de artistă
INNA începe anul în forță cu lansarea celei de-a treia piese de pe albumul “YO” care se numește “Sin TI”.   INNA – Sin Ti   Piesa a fost compusă de INNA și produsă de David...

O nouă ecranizare cu “Papillon”, dură, spectaculoasă şi empţionantă, cu doi mari actori

O nouă ecranizare cu “Papillon”, dură, spectaculoasă şi empţionantă, cu doi mari actori
Galerie Foto Rami Malek (Bohemian Rapsody), câştigătorul ediţiei de anul acesta a Globurilor de Aur la categoria Cel mai bun actor, face echipă cu Charlie Hunnam (King Arthur) şi împreună dau viaţă personajelor principale...

"Literatură română, lecturi pariziene" pentru Noaptea Lecturii

"Literatură română, lecturi pariziene" pentru Noaptea Lecturii
Sâmbătă, 19 ianuarie 2019, toate bibliotecile și librăriile din Franța sunt invitate să-și deschidă larg ușile pentru evenimentul național francez "Nuit de la lecture" (Noaptea lecturii). Institutul Cultural...

Oscar Weekend la Cinema Elvire Popesco

Oscar Weekend la Cinema Elvire Popesco
Galerie Foto Covorul roșu e întins, filmele sunt pregătite și spectatorii au fost așteptați aseară la Cinema Elvire Popesco, pentru deschiderea Oscar Weekend, evenimentul care de cinci ani, aduce în București filme propuse l...

„CÂND NE-ADUCEM AMINTE” 10 aprilie 1882

Publicăm în această săptămână, în care sărbătorim Ziua Culturii Naționale, fragmente din materialele de presă semnate de gazetarul Mihai Eminescu. Textele și notele critice sunt extrase din „Eminescu....

Final triumfal al turneului în SUA al Orchestrei Naţionale Simfonice a României, dirijor Cristian Măcelaru

Final triumfal al turneului în SUA al Orchestrei Naţionale Simfonice a României,  dirijor Cristian Măcelaru
Galerie Foto State Theatre New Jersey - ultimul act al turneului Orchestrei Naționale Simfonice a României în Statele Unite ale Americii, o minunată aventură artistică pe care tinerii muzicieni români au trăit-o pe scene din...

Un eveniment de marcă, “Pictori români în Franţa”, la ICR

Un eveniment de marcă, “Pictori români în Franţa”, la ICR
Galerie Foto Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român (ICR) a vernisat marţi, 15 ianuarie 2019, expoziţia „Pictori români în Franța”, ce prezintă lucrări realizate de nume mari ale...

Caracterul obştesc al luptelor (Timpul, 3 august 1879)

Caracterul obştesc al luptelor  (Timpul, 3 august 1879)
Galerie Foto Publicăm în această săptămână, în care sărbătorim Ziua Culturii Naționale, fragmente din materialele de presă semnate de gazetarul Mihai Eminescu. Textele și notele critice sunt extrase din „Eminescu....

Preluarea Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene marcată la Lisabona printr-un concert al Cvartetului Bălănescu

Preluarea Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene  marcată la Lisabona printr-un concert al Cvartetului Bălănescu
Galerie Foto În data de 17 ianuarie 2019, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona marchează preluarea Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene, printr-un concert de...

Expoziția pictorului Mircea Teleagă, deschisă la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în Marea Britanie

Expoziția pictorului Mircea Teleagă, deschisă la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în Marea Britanie
În acest an, programul Institutului Cultural Român din Londra a debutat, în data de 8 ianuarie, cu o expoziție de pictură semnată de tânărul artist Mircea Teleagă, deschisă la sediul Reprezentanței Comisiei...

Violonistul ALEXANDRU TOMESCU și dirijorul LADISLAU HORVATH, în primul concert din Noul An la Sala Radio!

Violonistul ALEXANDRU TOMESCU și dirijorul LADISLAU HORVATH,  în primul concert din Noul An la Sala Radio!
Violonistul ALEXANDRU TOMESCU – artistul care recent (pe 19 noiembrie 2018) a câștigat din nou concursul organizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și de Filarmonica „George Enescu” pentru...

De miercuri, 16 ianuarie, exclusiv cu Jurnalul. "Marile cutremure din istoria României și previziuni despre următoarea catastrofă seismică"

De miercuri, 16 ianuarie, exclusiv cu Jurnalul. "Marile cutremure din istoria României și previziuni despre următoarea catastrofă seismică"
Colecția APOCALIPTICA revine! De miercuri caută la difuzorii de presă Jurnalul şi volumul  "Marile cutremure din istoria României și previziuni despre următoarea catastrofă seismică". Află de ce România...
Serviciul de email marketing furnizat de