C(rampe) - Demonstraţia demonstraţiei

Ştire la televizor: potrivit unui studiu făcut de nişte oameni de ştiinţă japonezi, cimpanzeii le sunt superiori oamenilor, pentru că ei au o memorie de scurtă durată mai bună decăt a omului şi deci.

Ştire la televizor: potrivit unui studiu făcut de nişte oameni de ştiinţă japonezi, cimpanzeii le sunt superiori oamenilor, pentru că ei au o memorie de scurtă durată mai bună decăt a omului şi deci. Noutatea era plasată, inexplicabil, spre finalul jurnalului, pe cătă vreme o asemenea descoperire colosală ar fi fost demnă de chiar primul loc in economia acestuia. In fine. Ştirea era citită cu o tonalitate ludic-săltăreaţă, de o voioşie reţinută, politicoasă şi, cumva, jenată că, iată, un inferior pe scara, nu-i aşa?, a evoluţiei afirmă lucruri de natură să-l jignească pe el insuşi, cititorul ştirii - adică el, inferiorul, vorbeşte cu o voioşie mascată despre căt e el de prost şi căt e cimpanzeul de superior şi de deştept. Reveniţi inapoi in direct, cei doi prezentatori erau şi ei foarte voioşi. O voioşie cumva conspirativă, de genul: "Uf, bine c-am scăpat de responsabilităţi, uite cine e vinovat pentru incălzirea globală, ăsta, că ăsta e mai deştept ca noi, urătul ăsta, frumos in felul lui, ăsta e vinovat pentru toate".

O intrebare căt se poate de legitimă: dacă japonezii ăia au demonstrat că maimuţele ne sunt superioare, de ce nu pleacă ei din laboratoare ca să rămănă maimuţele să facă experimente in locul lor. Ce mai caută ei in laborator. Ce mai vor să demonstreze de vreme ce demonstraţia demonstraţiei tocmai a fost demonstrată. Cum se simte un om de ştiinţă japonez care tocmai a aflat că maimuţa pe care a studiat-o in laborator i-a demonstrat că e un prost şi jumătate, cu toate studiile lui cu tot şi cu ochelarii lui fancy şi cu halatul lui alb cu tot.

Eu propun să lăsăm maimuţele să ne conducă. Imaginaţi-vă o dictatură a maimuţelor ce super ar fi. In calitate de inferiori, noi am fi obligaţi să raportăm o recoltă-record de banane: "Anul acesta am străns un milion de kilograme de banane, din care cinci milioane (sic!) numai in Bucureşti!". Şi maimuţele să facă "u-u-u" de fericire şi noi să ne plecăm frunţile in faţa lor şi să le vorbim cu "dumneavoastră". Ar fi freaky la inceput, dar sigur ne-am obişnui pe parcurs. Am putea insă imagina şi un altfel de scenariu. Dacă inteligenţa maimuţelor e, demonstrat, superioară inteligenţei noastre, asta ar putea să insemne şi că alte trăsături de caracter ne-ar fi superioare. Imaginaţi-vă o maimuţă inteligentă şi demnă. O maimuţă care nu şi-ar compromite niciodată valorile ei de maimuţă pentru interese meschine, de doi lei. Ceea ce ar duce la ideea că, dac-ar fi să calchiem totul pe ţara noastră, pănă şi o maimuţă ar fi un preşedinte mai bun decăt Băsescu.

Revenind. Ceea ce a fost de demonstrat a fost, in sfărşit, demonstrat. Eu una mă simt mai uşoară cu o tonă. E mult mai bine acum, fără conştiinţă şi fără responsabilităţi, pot să dau oricănd vina pe maimuţe. Ele sunt de vină pentru tot.