x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Când satul oltenesc devine mare literatură

0
Autor: Clara Margineanu 12 Apr 2010 - 00:00
Când satul oltenesc devine mare literatură Ionel Cucu/



Marin Sorescu a intrat în literatură însoţit încă din anul debutului său, 1964, de girul entuziast al lui G. Călinescu. Opinia favorabilă a prestigiosului critic şi istoric literar despre "un tânăr scriitor" (aşa s-a numit articolul semnat de G. Călinescu în revista Contempora­nul) i-a asigurat lui Marin Sorescu un important vot de încredere. Urmând (probabil) modelul călinescian, Marin Sorescu a excelat în genuri literare diferite, a lăsat o operă care îl certifică drept autor complex şi complet. Poet, dramaturg, prozator, critic literar, traducător, publicist, Marin Sorescu însuşi vedea în creaţia sa o "unicitate numeroasă".


MARCA MARIN SORESCU
S-a născut în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, şi a absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi. Personalitatea sa încorporează spiritul ludic, pitorescul oltenesc, dar şi vorba îndulcită, trăirile profunde atribuite moldovenilor. După absolvirea facultăţii, s-a stabilit la Bucureşti.

A fost redactor la Viaţa studenţească, apoi la Luceafărul. Singur, dar printre poeţi, în 1964 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul său de debut, conceput ca o aliniere de stiluri ale poeziei româneşti contemporane, care au fost numite parodii. ("Singur printre poeţi", Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1964). Şi ca dramaturg s-a impus cu prima piesă, "Iona", în 1968, pentru care i s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române. "Uşor cu pianul pe scări", o culegere de eseuri şi critică literară a fost, de asemenea, distinsă în 1985 cu Premiul Uniunii Scriitorilor şi cu Premiul "George Călinescu".

Având atât solidaritatea grupurilor intelectuale de prestigiu, cât şi admiraţia entuziastă a publicului cititor, Marin Sorescu a impus o marcă, un stil în literatura română. ,,În deceniul şapte al secolului al XX-lea, Marin Sorescu era la fel de popular în România precum Johann Strauss în Austria la sfârşitul secolului al XIX-lea. (...) Numeroase traduceri au diseminat această marcă pe (aproape) toată planeta, aducându-i autorului premii internaţionale, aprecieri elogioase în reviste din diferite ţări şi mai ales acele faimoase invitaţii în străi­nă­tate, care l-au transformat într-un Ilie Năstase al poeziei româneşti", scrie Alex. Ştefănescu în "Istoria literaturii române contemporane".


ARTA ŞI VIAŢA SE ADULMECĂ ŞI INTERFEREAZĂ
În creaţia lui Sorescu alternează gravitatea cu banalul şi aspectele umile ale existenţei. Pline de tensiune, textele sale dramatice conţin fragmente de poem, aşa cum în lirica sa transcende teatrul, prin personaje, replici, situaţii, "punere în scenă". Memorabil este şi poemul "Actorii", din care cităm două strofe, în care arta şi viaţa se adulmecă şi interfe­rează: "Cei mai dezinvolţi - actorii!/ Cu mânecile suflecate/ Cum ştiu ei să ne trăiască!/ (...) Moartea lor pe scenă e atât de naturală,/ Încât, pe lângă perfecţiunea ei,/ Cei de prin cimitire,/ Morţii adevăraţi,/ Grimaţi tragic, o dată pentru totdeauna/ Parcă mişcă//".

Luciditatea şi acurateţea stilistică, predilecţia pentru naraţiune, dar şi pentru anecdotic, mobilitatea intelectuală şi artistică, expresivitatea sunt câteva dintre trăsăturile care îi consolidează lui Marin Sorescu prestigiul unui scriitor de primă mărime şi oferă cititorilor o lectură savuroasă.


LA LILIECI
Titlul "La lilieci" desemnează locul în care se află cimitirul. "E răcoare la umbra bisericii bătrâne, care a rămas aici când/ Era satul pădure şi veneau haiducii de mân­cau pe furiş./ Pe Sălişte cântă cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine./ (...) Cântă păsările şi e un miros de lilieci înfloriţi,/ Cum trebuie să fi mi­ro­sit raiul din dreapta, de la intrare,/ Pe vremea când era culoarea nouă şi nu crăpase."

Apărut în 1973, în patru volume, "La lilieci" înfăţişează "un teatru mai mare decât satul", mustind de pitoresc oltenesc pus în valoare cu virtuozitate. Este un poem epic plăsmuit din seva puternică, ţărănească, un poem descriptiv în care se mişcă, trăiesc, clocotesc de viaţă perso­naje verosimile, realiste, determinate istoric şi etnografic. Poetul introduce în scenă protagoniştii, îi caracterizează prin nume, porecle, reacţii şi atitudini specifice. Iată "Cine mai trece pe drum": "Al lui Fleţu,/ Ai lui Fleaşcă,/ A lui Gârlă,/ A lui Tiugă,/ Al lui Băşină, Ionete-al lui Făsiu, Al lui Deşcă,/ Roncioaica,/ Coadă al lui Ceapă/ Tăgărâlă/(...) Traşcă,/ Ai lui Corniţă,/ Brânzanii,/ Roască,/ (...)". Apelativele, purtându-şi cu simţul proprietăţii semnificaţia, continuă. "Şi unde se duc toţi?"/ "Unde să se ducă? Trec pe drum..."

"La lilieci" este o monografie a satului oltenesc, cernută prin reverberaţii autobiografice. Simpla existenţă a ţăranilor descoperă candori, semnificaţii şi frumuseţi morale, o anume spiritualitate rurală, vizibile în simpla bucurie de a trăi. "Dacă treci pe la fântână, înainte de răsăritul soarelui,/ Vezi multe femei tinere şi bătrâne,/ Scot apă şi ameninţă din mâini,/ Toate leacurile, ca un dispensar./(...) Aşa era înainte vreme la fântână,/ Apa nu era doar apă,/ Izvoarele din pământ aveau legătură cu ce i se întâmplă omului/ Şi muieretul venea cu probleme, să le rezolve aici,/ Înainte de-a se arăta soarele." ("Fântâna")

Poemele din "La lilieci" sunt construite cu mână sigură, ca după un decupaj, cu naraţiune, dialoguri, caracteristici ale per­sonajelor, intrigă, concluzie. Edgar Papu remarca faptul că primul volum din "La lilieci" ar fi putut fi intitulat "Amintiri din copilărie", încorporând viziunea co­pi­lului asupra satului în care a venit pe lume. Între frumoasele îndeletniciri ale copiilor erau şi acelea de a se lupta cu găr­gău­nii şi de a măsura umbra soarelui cu cio­magul. "Oricum, se chema că facem o treabă, aveam o funcţie, eram chiar mân­dri/ Şi, ţin minte, seara, la masă, când ne strângeam toţi/ Fraţii şi zbârnâiau lingu­ri­le,/ Noi mâncam cu multă demnitate./ Numai Lisandra ne dădea, pe furiş, cu cotul, se strâmba/ La noi/ Şi zicea, ca-ntr-o doară: - Mă, momâilor!" ("Momâile")


CA SUFLETUL, BUN LA TOATE

"O producţie poetică acoperind câteva decenii, cum este aceasta, presupune vârste şi înfăţişări diferite. Stadiile nu sunt niciodată exclusive, ci inclusive. În aparenţă, Sorescu se schimbă la faţă, dar în fond nu îşi reneagă chipurile, ci le păstrează sub măştile de ultimă oră. Lucru aproape firesc la un poet-dramaturg a cărui lirică se resimte de pro­ximitatea teatrului." (Dicţionarulgeneral al literaturii române)

Ca sufletul, bun la toate cele ce le-a scris, Marin Sorescu a văzut lumină pe pământ şi a venit să vadă ce mai facem. A lăsat cititorilor săi consistente răspunsuri la întrebările pe care şi le-a pus. În viaţă, era mai degrabă timid, retras, neîncercat de plăcerea de a vorbi în public. Probabil că singur, dar tot printre poeţi, acum respiră parfum de pagini de-abia tipărite. Şi de lilieci proaspăt înfloriţi...
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare
Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice a revenit asupra deciziei sale iniţiale, renunţând la ideea ca unele premii Oscar să fie acordate în timpul pauzelor publicitare, după criticile uriaşe ale comunită

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală
Galerie Foto Au mai rămas doar două zile până la finala națională Eurovision România, iar organizatorii pun la punct ultimele detalii ale show-ului.   Va fi o seară de gală – la Sala Polivalentă vor fi...

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!
Duminică, 17 februarie (17.00), îndrăgostiții de toate vârstele sunt invitați la Sala Radio la tradiționalul concert de Dragobete, oferit în fiecare an în luna februarie de Orchestra de Muzică Populară...
Serviciul de email marketing furnizat de