x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Chira Chiralina mi-a redat lumea copilăriei

0
Autor: Monica Andronescu 26 Ian 2010 - 00:00
Chira Chiralina mi-a redat lumea copilăriei Arhiva personală Dragoş Buhagiar/
Spectacolele ei au darul şi harul de a deschide spărturi în timp, în spaţiu, de a reinventa lumea. În urmă cu vreo 15 ani, a avut curajul de a aduce pe scenă poveştile lui Panait Istrati şi a plecat apoi cu ele într-un turneu fabulos prin porturile Mediteranei. Şi toată lumea nebună a "Chirei Chiralina" a trăit pe scenă... Despre povestea acelui spectacol şi despre Panait Istrati am stat de vorbă cu regizoarea Cătălina Buzoianu.

 

Jurnalul Naţional: Cum arată lumea lui Panait Istrati?

Cătălina Buzoianu: Lumea lui Panait Istrati arată pentru mine ca Brăila, oraşul în care m-am născut, ca Dunărea, ca un drum spre Mediterana, ca Mediterana, ca Marsillia, unde a coborât, ca sudul Franţei şi, mai ales, ca toată lumea arabă... ca oraşele care l-au fascinat pe el.

 

Mitologia Brăilei
Când l-aţi descoperit dumneavoastră pe Panait Istrati?

L-am descoperit demult... în copilărie. Cărţile lui erau legate cu sfoară şi aduse teancuri acasă de părinţii mei, dar nu mai apucau să ajungă în bibliotecă.

Atunci le-am citit, atunci am "cunoscut-o" pe Chira Chiralina şi toată familia ei. Eu consider că romanele astea ale lui legate de Dunăre, de apă în special, de drumul care duce de la fluviu către mare, fac parte din mitologia locului. Brăila e unul din puţinele locuri care au o mitologie. Şi Panait Istrati i-a dezvăluit-o.

 

Cum a început povestea spectacolului "Chira Chiralina"?

Fratele meu, înainte de a muri - el e înmormântat la Brăila -, m-a rugat să fac Chira Chiralina acolo. Pe urmă, m-am dus o dată în oraş şi m-am întâlnit pe stradă cu directorul teatrului care m-a oprit şi m-a rugat să fac spectacolul. Atunci m-am gândit, nu ştiu cum mi-a sunat aşa, în gând, rugămintea fratelui meu şi am zis: "Bine, am să fac." Am scris dramatizarea şi a urmat spectacolul. Nu m-a interesat doar romanul "Chira Chiralina". Am pornit de la el să parcurg acest drum pe Dunăre spre Mediterana... pentru că era de fapt un destin al oraşului, o nostalgie a locuitorilor lui să ajungă pe Mediterana.

 

Romantic şi desuet

Poveştile lui Istrati seamănă mai degrabă cu lumea Şeherezadei. Ce vi s-a părut dumneavoastră teatral sau teatralizabil în ele?

Am avut o scenografie de excepţie, realizată de Dragoş Buhagiar şi Irina Solomon, care au avut o idee extraordinară. Nu numai că au preluat în "Chira Chiralina" chioşcul din grădina mare a oraşului, dar au găsit o idee minunată de material pentru costume. Au cumpărat foarte multe fuste indiene, le-au tăiat fâşii şi pe urmă le-au revopsit. Şi a ieşit un material fabulos, ceva ca la curţile orientale...

Din materialul ăla au făcut totul, costumele, turbanele, era foarte spectaculos şi neobişnuit. Era şi puţin romantic, şi puţin desuet, iar spectatorii au aderat la tipul ăsta de romantism, de retro, cum spunea Buhagiar. Iar eu într-un fel mi-am redescoperit copilăria, care a fost nu numai în oraş, ci şi la bunicii mei pe Dunăre, într-un sat. Toată lumea din Chira Chiralina mi-a redat copilăria într-un moment când poate că aveam foarte mare nevoie de ea, de o lume care se pierduse...

Atunci mi-am amintit de oameni pe care-i cunoscusem. De căpitanul de vapor de cursă lungă care stătea cu noi în curte când eram copil, de doamnele bătrâne, surorile lui... de tot felul de oameni din oraş din vremea copilăriei mele. Pe urmă s-a întâmplat ceva care pe mine m-a zguduit foarte tare. Am dat un anunţ într-un ziar, pentru ca oamenii din oraş să aducă obiecte vechi. Să caute în poduri... şi au adus tot felul de obiecte pe care le-am şi folosit în spectacol.

Ţin minte că profesoara mea de franceză care murise a stat undeva într-o casă foarte frumoasă, unde mergeam cu mama. Cei care au moştenit-o au venit şi au adus lăzi cu rochiile ei... Şi am simţit că obiectele incluse în spectacol recreează şi material, nu numai spiritual, viaţa lor. Mi se părea că obiectele prind viaţă şi refac destinul oraşului. Am fost o echipă acolo. Buhagiar e din Brăila, Alifantis, care a făcut muzica, la fel...

Mama lui Alifantis stătea chiar pe malul Dunării, undeva pe o stradă, pe unde se afla casa mamei Chirei. Cât am lucrat la spectacolul ăla s-a recreat aşa, ca o istorie a oraşului, o istorie secretă, o mitologie chiar. Puţine oraşe au o mitologie aparte...

 

Cât de greu a fost să aduceţi pe scenă amestecul acela de păcat şi curăţenie, de lumini şi de umbre?

Actorii erau din zonă. Din locuri legate tot de apă şi tot de drumul pe apă. Pentru ei a fost simplu. Fetele erau frumoase şi nebune ca şi eroinele lui Istrati, băieţii aveau o energie specială pe care o au oamenii de acolo.
Spectacolul s-a făcut aproape singur.
Şi am luat mai mulţi copii de la liceu. Toţi băieţii erau copii de şcoală. Atunci când lucram mi se părea că nu e un spectacol, că sunt oamenii, copiii, tinerii din oraş care recreează ei înşişi o viaţă dispărută.

 

Cât mai seamănă Brăila de azi cu cea a lui Istrati?

Nu mai seamănă deloc. Toate au devenit clişee. Dacă te plimbi aşa pe malul Dunării şi pe faleză poţi să simţi tu ceva, ca într-un dialog cu spaţiul, cu natura, dar totul e foarte schimbat. Blocuri ca peste tot... Dacă nu era Dunărea, locul putea fi mutat în orice oraş. Eu stăteam pe o stradă destul de veche, care era aproape de cimitir. Avea un farmec anume dacă-l căutai, dar trebuia să-l ştii şi să ţi se întâmple ceva în oraşul acela ca să descoperi dramatismul locului.

Pentru că nu era numai romantism acolo, era şi foarte mult dramatism, şi foarte multă mizerie, era şi frumos... Dar în acelaşi timp simţeai că undeva, în spate, e foarte multă mizerie, exact ca-n romanele lui Istrati, cu bordelurile, cu toate cârciumile...

 

De ce credeţi că a fost cumva respins, neglijat Panait Istrati în literatura noastră? E mai degrabă iubit în Occident decât la noi...

În Occident a fost iubit destul de clişeistic, pe tipul Pierre Loti. O lume romantică, orientală... Nu ştiu dacă ei au priceput tot subtextul dramatic al lui. La noi era şocant să vorbeşti despre ce vorbea el. Nu ştiu dacă ăsta e motivul şi nu mă interesează, pentru că eu mi-am recreat propria mea istorie, poveste... Pentru mine Chira Chiralina e un fel de Rusalcă... şi ea, şi casa mamei ei, care e fascinantă, şi concepţia lor de viaţă care e extrem de libertină, şi copilul care trăieşte între femeile astea nebune şi foarte sexuale... Şi lumea lor dublată de ceva foarte dramatic.

 

Ca o apă care curge

Credeţi că s-ar fi regăsit Istrati în montarea dumneavoastră?

Nu m-am gândit la asta, dar cred că i-ar fi plăcut. Poate că i-ar fi plăcut să fie mai dură... Dar eu nu-i puteam pune pe copii exact în situaţiile descrise de el. Şi eu eram un copil care a trăit pe străzile alea, şi fratele meu, şi toţi prietenii din copilărie, unii greci, alţii de alte etnii, lipoveni...

Casa noastră era foarte frumoasă, foarte romantică, era casa unui arhitect şi avea mansardă, subsol, demisol, o curte mare cu regina nopţii şi cu flori de gheaţă şi era, aşa, o casă în care te puteai ascunde, cu multe cotloane, cu pomi în care ne urcam şi intram în casă pe geam. Podul tot, care era plin de reviste, de cărţi vechi de la mătuşile mele, tot felul de lăzi cu obiecte vechi. Aşa am făcut spectacolul, gândindu-mă la locurile astea... la o bucată de pod, o bucată de mansardă, de subsol...

 

Dacă ar fi să alegeţi o imagine din tot ce înseamnă Panait Istrati...

Pentru mine e ca o apă care curge. Şi imaginile se înlănţuie. A rămas emblematic chioşcul din grădina mare. Când eram elevă fugeam de la şcoală şi mergeam acolo, se vedea şi Dunărea bine... Iar Mediterana... Pentru mine Mediterana e aşa, ca un lac, iar Dunărea o cale către el. Aşa trebuie să fi simţit şi Panait Istrati...

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare
Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice a revenit asupra deciziei sale iniţiale, renunţând la ideea ca unele premii Oscar să fie acordate în timpul pauzelor publicitare, după criticile uriaşe ale comunită

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală
Galerie Foto Au mai rămas doar două zile până la finala națională Eurovision România, iar organizatorii pun la punct ultimele detalii ale show-ului.   Va fi o seară de gală – la Sala Polivalentă vor fi...

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!
Duminică, 17 februarie (17.00), îndrăgostiții de toate vârstele sunt invitați la Sala Radio la tradiționalul concert de Dragobete, oferit în fiecare an în luna februarie de Orchestra de Muzică Populară...

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși
Pentru al treilea an consecutiv, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează maratonul de lectură „Portugalia citește românește“, pus de această dată...

ICR Madrid își primește oaspeții într-o nouă casă

ICR Madrid își primește oaspeții într-o nouă casă
Galerie Foto Ceremonia de inaugurare a noului sediu al Institutului Cultural Român de la Madrid a avut loc în data de 14 februarie 2019, în prezența doamnei Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, a Excelenţ...

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital la Finala Selecției Naționale

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital la Finala Selecției Naționale
Galerie Foto Un adevărat fenomen muzical, Netta Barzilai, laureata Eurovision 2018, vine pentru prima dată în România, într-un recital live la finala Selecției Naționale. Într-o seară în care spectacolul și emoția vor...

Berlinala abordează istoria politică a Planetei

Berlinala abordează istoria politică a Planetei
Galerie Foto Cu câteva zile înainte de final (17 februarie), Berlinala relevă câteva teme predominante. Am reţinut de data aceasta pelicule legate de istoria politică a planetei şi de unul dintre cele mai dramatice subiecte...

Calendar religios. 15 februarie. Sfântul Apostol Onisim

Calendar religios. 15 februarie. Sfântul Apostol Onisim
Pe data de 15 februarie, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sf. Apostol Onisim. Acesta a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului, fiind de altfel ucenicul Sfântului Apostol Pavel. A fost in...

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital în Finala Selecției Naționale

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital în Finala Selecției Naționale
Un adevărat fenomen muzical, Netta Barzilai, laureata Eurovision 2018, vine pentru prima dată în România, într-un recital live la finala Selecției Naționale. Într-o seară în care spectacolul și emoția vor...

Poveştile teatrului, o “tolbă nesecată de giduşii”

Poveştile teatrului, o “tolbă nesecată de giduşii”
Premiera spectacolului “Noii infractori” la TNB Teatrul Național București vă invită joi, 7 martie 2019, la Sala Mare, la premiera oficială a spectacolului “Noii infractori”. Autoarea israeliană...

Concertul de jazz Luiza Zan Trio de la ARCUB este sold out. La Artist In Residence urmează Petrică Andrei Trio

Concertul de jazz Luiza Zan Trio de la ARCUB este sold out. La Artist In Residence urmează Petrică Andrei Trio
Biletele puse în vânzare pentru concertul de jazz „Tenderly”, susținut de Luiza Zan Trio pe 14 februarie, la ora 20:00 la ARCUB s-au epuizat. „Joy of Life” - următorul concert din programul stagiunii de jazz ...

Carmen Tănase și Cosmina Dobrotă, mărturisiri din culisele serialului “Fructul oprit”: “Potrivirea între partenerii de joc este ca improvizația în jazz”

Carmen Tănase și Cosmina Dobrotă, mărturisiri din culisele serialului “Fructul oprit”: “Potrivirea între partenerii de joc este ca improvizația în jazz”
Galerie Foto Carmen Tănase și Cosmina Dobrotă, Roxana și Katia din “Fructul oprit” – serialul difuzat miercurea, de la ora 20.00, la Antena 1, se înțeleg din priviri pe platourile de filmare, iar replicile lor pline de...
Serviciul de email marketing furnizat de