x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Chira Chiralina mi-a redat lumea copilăriei

0
Autor: Monica Andronescu 26 Ian 2010 - 00:00
Chira Chiralina mi-a redat lumea copilăriei Arhiva personală Dragoş Buhagiar/
Spectacolele ei au darul şi harul de a deschide spărturi în timp, în spaţiu, de a reinventa lumea. În urmă cu vreo 15 ani, a avut curajul de a aduce pe scenă poveştile lui Panait Istrati şi a plecat apoi cu ele într-un turneu fabulos prin porturile Mediteranei. Şi toată lumea nebună a "Chirei Chiralina" a trăit pe scenă... Despre povestea acelui spectacol şi despre Panait Istrati am stat de vorbă cu regizoarea Cătălina Buzoianu.

 

Jurnalul Naţional: Cum arată lumea lui Panait Istrati?

Cătălina Buzoianu: Lumea lui Panait Istrati arată pentru mine ca Brăila, oraşul în care m-am născut, ca Dunărea, ca un drum spre Mediterana, ca Mediterana, ca Marsillia, unde a coborât, ca sudul Franţei şi, mai ales, ca toată lumea arabă... ca oraşele care l-au fascinat pe el.

 

Mitologia Brăilei
Când l-aţi descoperit dumneavoastră pe Panait Istrati?

L-am descoperit demult... în copilărie. Cărţile lui erau legate cu sfoară şi aduse teancuri acasă de părinţii mei, dar nu mai apucau să ajungă în bibliotecă.

Atunci le-am citit, atunci am "cunoscut-o" pe Chira Chiralina şi toată familia ei. Eu consider că romanele astea ale lui legate de Dunăre, de apă în special, de drumul care duce de la fluviu către mare, fac parte din mitologia locului. Brăila e unul din puţinele locuri care au o mitologie. Şi Panait Istrati i-a dezvăluit-o.

 

Cum a început povestea spectacolului "Chira Chiralina"?

Fratele meu, înainte de a muri - el e înmormântat la Brăila -, m-a rugat să fac Chira Chiralina acolo. Pe urmă, m-am dus o dată în oraş şi m-am întâlnit pe stradă cu directorul teatrului care m-a oprit şi m-a rugat să fac spectacolul. Atunci m-am gândit, nu ştiu cum mi-a sunat aşa, în gând, rugămintea fratelui meu şi am zis: "Bine, am să fac." Am scris dramatizarea şi a urmat spectacolul. Nu m-a interesat doar romanul "Chira Chiralina". Am pornit de la el să parcurg acest drum pe Dunăre spre Mediterana... pentru că era de fapt un destin al oraşului, o nostalgie a locuitorilor lui să ajungă pe Mediterana.

 

Romantic şi desuet

Poveştile lui Istrati seamănă mai degrabă cu lumea Şeherezadei. Ce vi s-a părut dumneavoastră teatral sau teatralizabil în ele?

Am avut o scenografie de excepţie, realizată de Dragoş Buhagiar şi Irina Solomon, care au avut o idee extraordinară. Nu numai că au preluat în "Chira Chiralina" chioşcul din grădina mare a oraşului, dar au găsit o idee minunată de material pentru costume. Au cumpărat foarte multe fuste indiene, le-au tăiat fâşii şi pe urmă le-au revopsit. Şi a ieşit un material fabulos, ceva ca la curţile orientale...

Din materialul ăla au făcut totul, costumele, turbanele, era foarte spectaculos şi neobişnuit. Era şi puţin romantic, şi puţin desuet, iar spectatorii au aderat la tipul ăsta de romantism, de retro, cum spunea Buhagiar. Iar eu într-un fel mi-am redescoperit copilăria, care a fost nu numai în oraş, ci şi la bunicii mei pe Dunăre, într-un sat. Toată lumea din Chira Chiralina mi-a redat copilăria într-un moment când poate că aveam foarte mare nevoie de ea, de o lume care se pierduse...

Atunci mi-am amintit de oameni pe care-i cunoscusem. De căpitanul de vapor de cursă lungă care stătea cu noi în curte când eram copil, de doamnele bătrâne, surorile lui... de tot felul de oameni din oraş din vremea copilăriei mele. Pe urmă s-a întâmplat ceva care pe mine m-a zguduit foarte tare. Am dat un anunţ într-un ziar, pentru ca oamenii din oraş să aducă obiecte vechi. Să caute în poduri... şi au adus tot felul de obiecte pe care le-am şi folosit în spectacol.

Ţin minte că profesoara mea de franceză care murise a stat undeva într-o casă foarte frumoasă, unde mergeam cu mama. Cei care au moştenit-o au venit şi au adus lăzi cu rochiile ei... Şi am simţit că obiectele incluse în spectacol recreează şi material, nu numai spiritual, viaţa lor. Mi se părea că obiectele prind viaţă şi refac destinul oraşului. Am fost o echipă acolo. Buhagiar e din Brăila, Alifantis, care a făcut muzica, la fel...

Mama lui Alifantis stătea chiar pe malul Dunării, undeva pe o stradă, pe unde se afla casa mamei Chirei. Cât am lucrat la spectacolul ăla s-a recreat aşa, ca o istorie a oraşului, o istorie secretă, o mitologie chiar. Puţine oraşe au o mitologie aparte...

 

Cât de greu a fost să aduceţi pe scenă amestecul acela de păcat şi curăţenie, de lumini şi de umbre?

Actorii erau din zonă. Din locuri legate tot de apă şi tot de drumul pe apă. Pentru ei a fost simplu. Fetele erau frumoase şi nebune ca şi eroinele lui Istrati, băieţii aveau o energie specială pe care o au oamenii de acolo.
Spectacolul s-a făcut aproape singur.
Şi am luat mai mulţi copii de la liceu. Toţi băieţii erau copii de şcoală. Atunci când lucram mi se părea că nu e un spectacol, că sunt oamenii, copiii, tinerii din oraş care recreează ei înşişi o viaţă dispărută.

 

Cât mai seamănă Brăila de azi cu cea a lui Istrati?

Nu mai seamănă deloc. Toate au devenit clişee. Dacă te plimbi aşa pe malul Dunării şi pe faleză poţi să simţi tu ceva, ca într-un dialog cu spaţiul, cu natura, dar totul e foarte schimbat. Blocuri ca peste tot... Dacă nu era Dunărea, locul putea fi mutat în orice oraş. Eu stăteam pe o stradă destul de veche, care era aproape de cimitir. Avea un farmec anume dacă-l căutai, dar trebuia să-l ştii şi să ţi se întâmple ceva în oraşul acela ca să descoperi dramatismul locului.

Pentru că nu era numai romantism acolo, era şi foarte mult dramatism, şi foarte multă mizerie, era şi frumos... Dar în acelaşi timp simţeai că undeva, în spate, e foarte multă mizerie, exact ca-n romanele lui Istrati, cu bordelurile, cu toate cârciumile...

 

De ce credeţi că a fost cumva respins, neglijat Panait Istrati în literatura noastră? E mai degrabă iubit în Occident decât la noi...

În Occident a fost iubit destul de clişeistic, pe tipul Pierre Loti. O lume romantică, orientală... Nu ştiu dacă ei au priceput tot subtextul dramatic al lui. La noi era şocant să vorbeşti despre ce vorbea el. Nu ştiu dacă ăsta e motivul şi nu mă interesează, pentru că eu mi-am recreat propria mea istorie, poveste... Pentru mine Chira Chiralina e un fel de Rusalcă... şi ea, şi casa mamei ei, care e fascinantă, şi concepţia lor de viaţă care e extrem de libertină, şi copilul care trăieşte între femeile astea nebune şi foarte sexuale... Şi lumea lor dublată de ceva foarte dramatic.

 

Ca o apă care curge

Credeţi că s-ar fi regăsit Istrati în montarea dumneavoastră?

Nu m-am gândit la asta, dar cred că i-ar fi plăcut. Poate că i-ar fi plăcut să fie mai dură... Dar eu nu-i puteam pune pe copii exact în situaţiile descrise de el. Şi eu eram un copil care a trăit pe străzile alea, şi fratele meu, şi toţi prietenii din copilărie, unii greci, alţii de alte etnii, lipoveni...

Casa noastră era foarte frumoasă, foarte romantică, era casa unui arhitect şi avea mansardă, subsol, demisol, o curte mare cu regina nopţii şi cu flori de gheaţă şi era, aşa, o casă în care te puteai ascunde, cu multe cotloane, cu pomi în care ne urcam şi intram în casă pe geam. Podul tot, care era plin de reviste, de cărţi vechi de la mătuşile mele, tot felul de lăzi cu obiecte vechi. Aşa am făcut spectacolul, gândindu-mă la locurile astea... la o bucată de pod, o bucată de mansardă, de subsol...

 

Dacă ar fi să alegeţi o imagine din tot ce înseamnă Panait Istrati...

Pentru mine e ca o apă care curge. Şi imaginile se înlănţuie. A rămas emblematic chioşcul din grădina mare. Când eram elevă fugeam de la şcoală şi mergeam acolo, se vedea şi Dunărea bine... Iar Mediterana... Pentru mine Mediterana e aşa, ca un lac, iar Dunărea o cale către el. Aşa trebuie să fi simţit şi Panait Istrati...

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe
Galerie Foto După un parcurs festivalier de succes, Monștri., de Marius Olteanu, ajunge în cinematografele din România pe 27 septembrie. Înainte de lansarea filmului,  publicul din țară va avea ocazia să-i...

Weekend muzical la Palatul Suțu

Weekend muzical la Palatul Suțu
Seria de concerte Museicorum, afiliate în acest an Festivalului Internațional George Enescu, se încheie cu trei evenimente de excepție care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Muzeul Municipiului...

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest
Galerie Foto Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil...

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București
Extinction Room (Hopeless.), instalația audio performativă semnată de artistul Sergiu Matiș, va avea premiera la eXplore festival #14 - Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival,...

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie 2019, de la ora 18.00, spectacolul Triburi. Codul bunelor BARIERE, în regia lui Vlad Cristache, se va juca în cadrul Festivalului Zile și Nopți de Teatru la Brăila (ediția a XIII-a,...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019
În perioada 17 – 19 septembrie 2019 a avut loc la la Sibiu, în cadrul Sibiu Opera Festival, ediția cu numărul 11 a concursului de canto „Vox Artis”. 20 de tineri artişti lirici din 7 țări au concurat în...

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto În debutul programului zilei de 20 septembrie este inclusă o nouă conferință din seria Forumul Internațional al Compozitorilor în sala de la Universitatea Națională de Muzică din București. Conferința este...

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România
Editura Nemira publică autobiografia controversatului Edward Snowden, americanul care a dezvăluit lumii întregi pericolele sistemelor de supraveghere a comunicațiilor și internetului, și a fost inculpat de spionaj...

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie
Marti, 8 octombrie 2019, indragitul scriitor Mihail Siskin, considerat cel mai important autor rus contemporan si singurul care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti, revine in Bucuresti la invitatia...

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!
Teatrul „Gong” prezintă pentru prima dată în România conceptul „Happy Manif”, un demers coregrafic inițiat de David Roland și Valeria Giuga (Franța). Spectacolul va fi prezentat publicului larg...

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!
Galerie Foto Regizorul Alexandru Darie, managerul Teatrului Bulandra, a plecat dintre noi. Mult prea devreme. Avea doar 60 de ani. Noblețe și talent. Absent și mereu supraviețuitor. Spațiul lui de zbor era...

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din București și compania de teatru rom Giuvlipen vă invită la spectacolul „Kali Traš/ Frica neagră”, primul spectaocol de teatru despre...

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia
Galeria Estopia are vești noi la început de septembrie: după deschiderea spațiului Estopia cu numărul 2 de la Lugano, Elveția, din 12 septembrie, Estopia București are plăcerea să vă invite la prima expoziție ...
Serviciul de email marketing furnizat de