Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
13:35 • Cinefilii ar acorda premiul Oscar comediei "Juno", deşi filmele favorite la gala de anul acesta sunt "Nu există ţară pentru bătrâni" şi "Va curge sânge", potrivit rezultatelor unui sondaj comandat de Reuters.
Cinefilii ar acorda premiul Oscar comediei "Juno", deşi filmele favorite la gala de anul acesta sunt "Nu există ţară pentru bătrâni" şi "Va curge sânge", potrivit rezultatelor unui sondaj comandat de Reuters.
Starul comediei "Juno", Ellen Page, care interpretează în film rolul unei adolescente însărcinate, ar trebui să primească premiul pentru cea mai bună actriţă, deşi favorită este Cate Blanchett, cu partitura din "Elizabeth: Epoca de Aur", în timp ce la categoria cel mai bun actor, cinefilii îl preferă pe Johnny Depp, în "Sweeney Todd: Bărbierul diabolic din Fleet Street", în detrimentul lui George Clooney, nominalizat pentru rolul din thriller-ul "Michael Clayton". Julie Christie şi Daniel Day-Lewis, marii favoriţi ai criticilor la această ediţie a premiilor Oscar, pentru rolurile din "Away from Her" şi, respectiv, "Va curge sânge", nu se numără printre preferaţii publicului cinefil, potrivit E-Poll Market Research.
Rezultatele sondajului indică o mare diferenţă între preferinţele cinefililor şi cele ale membrilor Academiei americane de film, care acordă anual premiile Oscar. Aproximativ 72% dintre cei intervievaţi sunt de părere că opţiunile Academiei sunt influenţate de critici şi reprezentanţii industriei. Sondajul, la care au participat 1.100 de adulţi, a indicat faptul că 29% dintre cinefilii preferă comedia "Juno", 25% ar oferi Oscarul filmului "Nu există ţară pentru bătrâni", în timp ce 20% ar premia "Atonement", în regia lui Joe Wright.
În ceea ce priveşte categoria "cel mai bun rol principal", Johnny Depp a primit 31% din voturi, George Clooney a obţinut 29%, în timp ce Day-Lewis, care a câştigat majoritatea premiilor acordate la Hollywood în acest sezon, a primit mai puţin de 15% din voturi. Depp, cred participanţii la sondaj, este mai talentat şi mai amuzant decât Clooney. Totuşi, puţini dintre participanţii la studiu au vizionat "Sweeney Todd" şi probabil că l-au ales pe Depp datorită personajului său din populara trilogie "Piraţii din Caraibe". Actriţa canadiană Ellen Page, care a obţinut 70% din voturi, a fost considerată "simpatică" şi "foarte realistă" şi a fost preferată de public în detrimentul lui Blanchett (54%) şi al lui Julie Christie (45%) pentru că joacă un personaj "cu care oamenii se pot identifica".
La selectarea celui mai bun actor şi, respectiv, a celei mai bune actriţe, cinefilii au ţinut cont de talent (52%), dar şi de experienţă şi atractivitate. În ceea ce priveşte rolurile secundare, nu s-a detaşat un favorit clar: Javier Bardem ("Nu există ţară pentru bătrâni"), Philip Seymour Hoffman ("Charlie Wilson's War") şi Hal Holbrook ("Into the Wild") au primit fiecare câte 2% din voturi. Criticii îl dau ca favorit pe Bardem. 29% dintre participanţii la studiu au declarat că ar dori ca Blanchett, nominalizată pentru rolul cântăreţului Bob Dylan din "I'm Not There", să câştige premiul Oscar.
Aproape 50% dintre respondenţi au spus că vor viziona gala Oscarurilor, majoritar fiind publicul feminin. 54% dintre participanţii la sondaj cu vârste cuprinse între 35 şi 54 de ani au spus că, în principiu, vor viziona gala, care are loc duminică seara, la Kodak Theatre din Los Angeles. În schimb, doar 38% dintre cinefilii cu vârste între 18 şi 24 de ani au spus că vor viziona ceremonia.
Starul comediei "Juno", Ellen Page, care interpretează în film rolul unei adolescente însărcinate, ar trebui să primească premiul pentru cea mai bună actriţă, deşi favorită este Cate Blanchett, cu partitura din "Elizabeth: Epoca de Aur", în timp ce la categoria cel mai bun actor, cinefilii îl preferă pe Johnny Depp, în "Sweeney Todd: Bărbierul diabolic din Fleet Street", în detrimentul lui George Clooney, nominalizat pentru rolul din thriller-ul "Michael Clayton". Julie Christie şi Daniel Day-Lewis, marii favoriţi ai criticilor la această ediţie a premiilor Oscar, pentru rolurile din "Away from Her" şi, respectiv, "Va curge sânge", nu se numără printre preferaţii publicului cinefil, potrivit E-Poll Market Research.
Rezultatele sondajului indică o mare diferenţă între preferinţele cinefililor şi cele ale membrilor Academiei americane de film, care acordă anual premiile Oscar. Aproximativ 72% dintre cei intervievaţi sunt de părere că opţiunile Academiei sunt influenţate de critici şi reprezentanţii industriei. Sondajul, la care au participat 1.100 de adulţi, a indicat faptul că 29% dintre cinefilii preferă comedia "Juno", 25% ar oferi Oscarul filmului "Nu există ţară pentru bătrâni", în timp ce 20% ar premia "Atonement", în regia lui Joe Wright.
În ceea ce priveşte categoria "cel mai bun rol principal", Johnny Depp a primit 31% din voturi, George Clooney a obţinut 29%, în timp ce Day-Lewis, care a câştigat majoritatea premiilor acordate la Hollywood în acest sezon, a primit mai puţin de 15% din voturi. Depp, cred participanţii la sondaj, este mai talentat şi mai amuzant decât Clooney. Totuşi, puţini dintre participanţii la studiu au vizionat "Sweeney Todd" şi probabil că l-au ales pe Depp datorită personajului său din populara trilogie "Piraţii din Caraibe". Actriţa canadiană Ellen Page, care a obţinut 70% din voturi, a fost considerată "simpatică" şi "foarte realistă" şi a fost preferată de public în detrimentul lui Blanchett (54%) şi al lui Julie Christie (45%) pentru că joacă un personaj "cu care oamenii se pot identifica".
La selectarea celui mai bun actor şi, respectiv, a celei mai bune actriţe, cinefilii au ţinut cont de talent (52%), dar şi de experienţă şi atractivitate. În ceea ce priveşte rolurile secundare, nu s-a detaşat un favorit clar: Javier Bardem ("Nu există ţară pentru bătrâni"), Philip Seymour Hoffman ("Charlie Wilson's War") şi Hal Holbrook ("Into the Wild") au primit fiecare câte 2% din voturi. Criticii îl dau ca favorit pe Bardem. 29% dintre participanţii la studiu au declarat că ar dori ca Blanchett, nominalizată pentru rolul cântăreţului Bob Dylan din "I'm Not There", să câştige premiul Oscar.
Aproape 50% dintre respondenţi au spus că vor viziona gala Oscarurilor, majoritar fiind publicul feminin. 54% dintre participanţii la sondaj cu vârste cuprinse între 35 şi 54 de ani au spus că, în principiu, vor viziona gala, care are loc duminică seara, la Kodak Theatre din Los Angeles. În schimb, doar 38% dintre cinefilii cu vârste între 18 şi 24 de ani au spus că vor viziona ceremonia.
Omul care a pierdut de 19 ori la Oscaruri...
Nouăsprezece nominalizări, nicio victorie: inginerul de sunet Kevin O'Connell, recordman al înfrângerilor la premiile Oscar, este totuşi optimist şi speră că a 20-a sa nominalizare de anul acesta îi va aduce mult-visata statuetă aurită, relatează AFP. De la crearea ceremoniei în 1929, nicio altă persoană nu a mai fost nominalizată de atâtea ori în van ca O'Connell, care nu are decât 51 de ani. El concurează anul acesta pentru mixajul sonor din 'Transformers', mare succes al verii 2007. 'Dacă voi câştiga anul acesta, o să spun ce-mi trece prin cap', a afirmat O'Connell, nominalizat pentru prima dată în 1984 pentru 'Terms of Endearment' şi care îşi pregătea cu grijă de fiecare dată până acum discursurile. 'Mulţi oameni vorbesc despre mine ca fiind 'cel mai mare perdant', însă eu nu văd lucrurile astfel. Să vezi că munca ta este recunoscută de colegi ca fiind unul dintre cei mai buni cinci din domeniu este deja foarte mulţumitor', a explicat el.
Incidente hazlii la Oscar
Un om gol traversând scena, discursuri politice, crize de lacrimi... Istoria galei premiilor Oscar, cea mai importantă a industriei hollywoodiene, este marcată de numeroase incidente hazlii sau neprevăzute, informează AFP. Organizatorii marii ceremonii anuale a celei de-a şaptea arte se împart între necesitatea de a prezenta un spectacol de divertisment urmărit de sute de milioane de telespectatori şi frica de a vedea distrus acest eveniment care se vrea a fi consensual şi familial. Ca majoritatea marilor evenimente din Statele Unite, gala este difuzată pe posturile de televiziune cu o întârziere de câteva secunde, pentru a preveni evenimentele neplanificate, precum apariţia sânului dezgolit al lui Janet Jackson în timpul galei Superbowl din 2004.
Cu sute de milioane de telespectatori din lumea întreagă aşezaţi în faţa ecranelor, un mare număr de câştigători n-au putut rezista tentaţiei de a utiliza ceremonia pe post de tribună politică. În 2006, George Clooney, recompensat cu un pemiu Oscar pentru rolul secundar din "Syriana", a declarat că este "mândru" să lucreze într-un domeniu care a luat poziţie pentru drepturile minorităţilor sau în lupta contra maladiei SIDA, în timp ce aceste subiecte făceau încă obiectul unor controverse.
Mai controversat, în 2003, regizorul Michael Moore, premiat cu Oscar pentru cel mai bun documentar, a părăsit scena sub huiduielile publicului. Lansase propoziţia "Ruşine, d-le Bush!", cu trei zile după ofensiva americano-britanică contra regimului lui Saddam Hussein. Cu 30 de ani înainte, o femeie, care s-a prezentat sub numele de "Sacheen Littlefeather", a urcat pe scenă pentru a refuza premiul Oscar în numele actorului Marlon Brando, pe care Academia americană de film i-l decernase pentru rolul din "Naşul" şi a profitat de ocazie pentru a denunţa soarta indienilor din America în filmele hollywoodiene.
În 1977, Vanessa Redgrave a scandalizat publicul mulţumind organizatorilor pentru trofeul acordat pentru rolul din "Julia", pe care l-a obţinut "în ciuda ameninţărilor unei clici de derbedei sionişti". În 1999, când Elia Kazan a primit un premiu Oscar pentru întreaga activitate, mai multe zeci de staruri au refuzat să se ridice şi să aplaude pe cel văzut drept un colaborator "la vânătoarea de vrăjitoare" declanşată în anii '50 de senatorul Joseph McCarthy împotriva unor presupuşi comunişti.
În afară de politică, ceremonia de decernare a premiilor Oscar poate oferi momente de excepţie, precum cel care a avut loc în 1974, când un bărbat dezbrăcat complet a reuşit să păcălească agenţii de securitate şi să urce pe scenă. Maestrul de ceremonii David Niven, fără a-şi pierde sângele rece, a făcut glume despre anatomia exhibiţionistului. În 1962, un individ a dejucat măsurile de securitate şi a reuşit să ofere prezentatorului Bob Hope un "Oscar" pe care îl confecţionase singur. În 2003, câştigătorul de Oscar Adrien Brody a sărutat-o languros pe Halle Berry, spre uimirea acesteia, iar în 1999, exuberantul italian Roberto Benigni a sărit din scaun în scaun după ce s-a anunţat că a obţinut premiul Oscar pentru rolul din "La vita e bella", spunând că vrea "să sărute pe toată lumea".
Jon Stewart a început ceremonia din 2006 cu cuvintele "Doamnelor, domnilor... Felicity", referindu-se la rolul de transsexual pentru care Felicity Huffman a fost nominalizată la premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă. În 1987, actorul Chevy Chase a început ceremonia cu "Bună seara, ipocriţi ai Hollywood-ului", care a fost urmată de o tăcere de gheaţă din partea publicului. Cel mai dificil pentru producători este să nu difuzeze crizele de lacrimi şi declaraţiile bizare ale unora dintre laureaţi în timpul discursurilor lor de mulţumire. Actriţa Sally Field a rămas în memoria multora şi a fost multă vreme parodiată după ce a exclamat "de data asta, o simt (...) mă iubiţi, acum, mă iubiţi!", după ce a primit cel de-al doilea Oscar din cariera sa, în 1985.
Cu sute de milioane de telespectatori din lumea întreagă aşezaţi în faţa ecranelor, un mare număr de câştigători n-au putut rezista tentaţiei de a utiliza ceremonia pe post de tribună politică. În 2006, George Clooney, recompensat cu un pemiu Oscar pentru rolul secundar din "Syriana", a declarat că este "mândru" să lucreze într-un domeniu care a luat poziţie pentru drepturile minorităţilor sau în lupta contra maladiei SIDA, în timp ce aceste subiecte făceau încă obiectul unor controverse.
Mai controversat, în 2003, regizorul Michael Moore, premiat cu Oscar pentru cel mai bun documentar, a părăsit scena sub huiduielile publicului. Lansase propoziţia "Ruşine, d-le Bush!", cu trei zile după ofensiva americano-britanică contra regimului lui Saddam Hussein. Cu 30 de ani înainte, o femeie, care s-a prezentat sub numele de "Sacheen Littlefeather", a urcat pe scenă pentru a refuza premiul Oscar în numele actorului Marlon Brando, pe care Academia americană de film i-l decernase pentru rolul din "Naşul" şi a profitat de ocazie pentru a denunţa soarta indienilor din America în filmele hollywoodiene.
În 1977, Vanessa Redgrave a scandalizat publicul mulţumind organizatorilor pentru trofeul acordat pentru rolul din "Julia", pe care l-a obţinut "în ciuda ameninţărilor unei clici de derbedei sionişti". În 1999, când Elia Kazan a primit un premiu Oscar pentru întreaga activitate, mai multe zeci de staruri au refuzat să se ridice şi să aplaude pe cel văzut drept un colaborator "la vânătoarea de vrăjitoare" declanşată în anii '50 de senatorul Joseph McCarthy împotriva unor presupuşi comunişti.
În afară de politică, ceremonia de decernare a premiilor Oscar poate oferi momente de excepţie, precum cel care a avut loc în 1974, când un bărbat dezbrăcat complet a reuşit să păcălească agenţii de securitate şi să urce pe scenă. Maestrul de ceremonii David Niven, fără a-şi pierde sângele rece, a făcut glume despre anatomia exhibiţionistului. În 1962, un individ a dejucat măsurile de securitate şi a reuşit să ofere prezentatorului Bob Hope un "Oscar" pe care îl confecţionase singur. În 2003, câştigătorul de Oscar Adrien Brody a sărutat-o languros pe Halle Berry, spre uimirea acesteia, iar în 1999, exuberantul italian Roberto Benigni a sărit din scaun în scaun după ce s-a anunţat că a obţinut premiul Oscar pentru rolul din "La vita e bella", spunând că vrea "să sărute pe toată lumea".
Jon Stewart a început ceremonia din 2006 cu cuvintele "Doamnelor, domnilor... Felicity", referindu-se la rolul de transsexual pentru care Felicity Huffman a fost nominalizată la premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă. În 1987, actorul Chevy Chase a început ceremonia cu "Bună seara, ipocriţi ai Hollywood-ului", care a fost urmată de o tăcere de gheaţă din partea publicului. Cel mai dificil pentru producători este să nu difuzeze crizele de lacrimi şi declaraţiile bizare ale unora dintre laureaţi în timpul discursurilor lor de mulţumire. Actriţa Sally Field a rămas în memoria multora şi a fost multă vreme parodiată după ce a exclamat "de data asta, o simt (...) mă iubiţi, acum, mă iubiţi!", după ce a primit cel de-al doilea Oscar din cariera sa, în 1985.
