x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cişmigiu, tărâm al tinereţii noastre

0
Autor: Monica Andronescu 21 Iul 2009 - 00:00
Cişmigiu, tărâm al tinereţii noastre
Vezi galeria foto

A fost odată, în centrul Micului Paris, o lume în care se întâlneau deopotrivă şoaptele îndrăgostiţilor cu vocile stridente ale vânzătorilor de ziare ambulanţi şi muzica de la tarafurile lăutăreşti cu foşnetul apei sub vâslele liceenilor sau cu hohotele lor de râs, fericiţi că au evadat dintre zidurile Liceului "Lazăr". A fost odată o grădină minunată a cărei poveste a început demult, acum mai bine de 200 de ani: Grădina Cişmigiu.



Istoria europeană a Cişmigiului a început de la o dorinţă practică: Alexandru Ipsilanti, domn al Ţării Româneşti, voia să construiască cişmele, care să dea apă proaspătă. Prima s-a ridicat lângă intrarea de astăzi dinspre Strada Ştirbei Vodă, iar în spatele ei şi-a construit o casă Dumitru Suiulgi-basa, şeful lucrărilor, având titlul de Marele Cişmigiu (şeful cişmelelor).

Până la începutul secolului al XIX-lea, Cişmigiul era numit balta lui Dura neguţătorul, mult mai întinsă decât suprafaţa de astăzi a parcului. Aşadar, balta plină de mâl, cu izvoare subterane nesecate, şi îmblânzirea locului i-au revenit unui străin. Vienezul Carl Friederich Wilhelm Meyer, arhitect peisagist, a fost adus mai târziu, sub domnia lui Gheorghe Bibescu. Iar balta cea mâloasă s-a transformat în lac cu arteziană în mijloc. Grădina a început să se construiască încet, încet, s-au adăugat straturi peste straturi şi ani peste ani...

Au urmat plantarea a mii de arbori indigeni sau din specii ra­re, proiectarea de grote artificiale şi poduri. Aici a existat într-o vreme chiar şi o minigrădină zoologică, unde se găseau lupi, urşi, vulpi şi castori, iar suprafaţa grădinii a fost definitiv deli­mi­tată în 1850, după ce parcului i s-a adăugat o bucată din grădina familiei Creţulescu.

Inaugurarea oficială a avut loc în 1854, iar grădina a început să găzduiască tarafuri lăutăreşti şi ritmuri mi­li­tare. În noua şi minunata bijuterie a oraşului, trăsurile şi că­lăreţii nu aveau voie să intre şi nici câinii sau vânzătorii am­bu­lan­ţi. De atunci şi până în anii dintre cele două războaie mondiale, când Cişmigiul a devenit parcul servitorilor,

Grădina a cu­noscut admiraţia unor personalităţi pitoreşti, a nobililor şi a va­ga­bonzilor, căpătându-şi aura simbolică încă devreme, da­to­ri­tă întâlnirilor de întrajutorare a săracilor. Grădina a acceptat imediat semnele modernităţii timpurii, găzduind primul chioşc de ziare din Bucureşti şi un restaurant, Monte Carlo, proiectat de arhitectul Ion Mincu pe malul lacului, care însă a fost bombardat în timpul războiului şi n-a avut deloc o soartă prea lu­mi­­noasă după aceea. Iar în zona unde e biserica se spune că ar exista un tunel care ar duce până la centrul civic...

Cişmigiul e locul unde odată, demult răsuna taraful lui Anton Pann şi se amesteca frumos cu valsurile vieneze ale lui Strauss, Cişmigiu e locul unde se organizau deopotrivă meciuri de box în aer liber, care stârneau uimiri şi zâmbete, pentru că oameni serioşi - nu-i aşa? - se băteau fără pricină, aici aveau loc baluri şi serbări. Doar în timpul ocupaţiei germane din vremea primului război mondial, destinaţia de grădină publică a Cişmigiului a fost schimbată şi în locul florilor, pe lângă alei, au fost plantate zar­zavaturi. Tot atunci se pare că şi Liceul Lazăr a fost transformat pentru o vreme în Comandatura germană, iar biblioteca, extrem de bogată, a avut mult de suferit, fiind arse exemplare rare.
PARCUL LĂZĂRIŞTILOR
Dar Cişmigiul, cu farmecul lui de nesurprins în cuvinte, cu aerul pe jumătate boem, pe jumătate elegant, cu strălucirea lui discretă, cu aleile pline de adolescenţi, cu Buturuga cea gălăgioasă, care acum nu mai există, cu toate culorile care-l traversau în anotimpuri, şi-a trăit frumoasa istorie până azi... când, în fapt, nimic nu s-a schimbat de la poveştile pe care cu umor le istorisea Grigore Băjenaru în "Cişmigiu et Comp.", romanul lăzăriştilor şi al tuturor adolescenţilor care au "chiulit" vreodată de la ore ca să se piardă printre aleile parcului lor iubit.

"Nu cunosc aşezarea tuturor liceelor din ţara noastră, dar nu cred să existe vreunul mai pitoresc şi mai fermecător încadrat ca Liceul Lazăr, care este înconjurat din trei părţi de Cişmigiu, grădină cu reputaţia de a fi cea mai frumoasă şi cu cele mai variate specii botanice din Europa. Când primăvara se hotărăşte să-şi facă popasul în Bucureşti se opreşte în prima zi în Grădina Cişmigiu. Vestitorii şi i-au trimis cu câteva zile înainte... (...) Şi dacă astăzi ai trecut pe aleile discrete ale Cişmigiului, privind la bobocii de pe crengi... peste noapte, Primăvara înfăptuieşte minunea: în zori, la fiecare pas, te întâmpină miresme de basm, încremenite de un vrăjitor poznaş - buchete uriaşe de zăpadă proaspătă îţi dăruiesc miresme suave şi de un farmec înfiorător de dulce. (...) Lacul albastru verzui oglindeşte siluetele plopilor înalţi, ale stejarilor, arţarilor, brazilor şi molizilor, ienuperilor, castanilor, ulmilor şi platanilor uriaşi ce-l străjuiesc de pe maluri, întocmai unor sentinele înfipte în pământ pentru veşnicie."
E una dintre puţinele pagini din "Cişmigiu et Comp." în care Băjenaru se lasă furat de nostalgia pe care o naşte grădina tinereţii lui şi îi povesteşte farmecul de nepovestit.


CIŞMIGIUL, UN "NIMENI'S LAND ŞCOLAR"
În vremea adolescenţei lui, în acea minunată lume care a fost Bucureştiul interbelic, când liceenii fugeau la Buturuga celebră ca să bea un pahar cu lapte bătut şi, uneori, o halbă cu bere, dar ştiau şi să numere frunzele care cădeau din pomi, îngălbenite, toamna, şi petalele floricelelor de liliac primăvara, Cişmigiul era însă un fel de "nimeni's land şcolar".

O ţară a nimănui, ne povesteşte profesorul Tudor Opriş, de la "Gh. Lazăr", autor al unei frumoase monografii a liceului. Dar, pe de altă parte, era împărţit pe zone, între licee şi nimeni n-avea voie să le încalce. "Era un pact nescris. Partea de sud a grădinii era a Lazărului, partea de nord-est era a Liceului «Sf. Sava» şi partea de nord-vest a Liceului «Mihai Viteazul».

Fetele, la rândul lor, erau împărţite tot pe teritorii. Nu te puteai îndrăgosti aşa de o fată care nu era la liceul sortit... Fiecare liceu de băieţi nu avea voie să aibă iubite decât dintr-un anumit liceu de fete. Fiecărui teritoriu masculin îi era repartizat un anume teritoriu feminin, şi dacă se întâmpla ca o fată să se îndrăgostească de un băiat de la un alt liceu era o adevărată dramă. Din câte-mi amintesc, din legende, Lazăr avea repartizat liceul «Dna Ghica», desfiinţat în '48, iar pentru Colegiul «Sf. Sava» erau sortite fetele de la «Carmen Sylva», unde astăzi se află Conservatorul. Dacă se întâmpla cumva să se amestece, ieşea cu bătăi.

Dacă se încălcau teritoriile şi masculine, şi feminine, iar o fată era prinsă în alt teritoriu, ieşeau «kafturi». Dar toate astea se întâmplau numai între elevi, directorii de licee, profesorii nu ştiau nimic. Pe atunci, secretele se păstrau."

Din "Cişmigiu et Comp." citire: "Marele privilegiu de a fi adăpostit la marginea unei grădini publice şi, mai ales, de a avea o intrare prin această grădină nu-i este hărăzit nici unui alt liceu din Bucureşti... (...) Intri în clasă cu pieptul săgetat de bucurie, dar şi străbătut de o justificată mâhnire că nu te poţi bucura din plin de frumuseţile dăruite acestui pământ din belşug şi aruncate cu nemiluita în Cişmigiu!".
Citeşte mai multe despre:   grădina,   cişmigiu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Lemn”/„Wood”, filmul care vorbește despre tăierile ilegale de păduri din România, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film Documentar Copenhaga

„Lemn”/„Wood”, filmul care vorbește despre tăierile ilegale de păduri din România, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film Documentar Copenhaga
Galerie Foto Documentarul semnat de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger, care urmărește fenomenul tăierilor ilegale și al comerțului cu lemn din România, Peru, Rusia și China, va avea premiera internați...

Zece artiști români vor fi prezenți la NADA New York Gallery Open, unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană

Zece artiști români vor fi prezenți la NADA New York Gallery Open, unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană
Galerie Foto Galeria de artă contemporană Anca Poterașu deschide vineri, 28 februarie 2020, de la ora 19.00,  prima sa expoziție la New York, prin participarea la NADA New York Gallery Open 2020. „O cameră doar a...

PREMIERĂ - „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE” Un spectacol care provoacă la dezbatere: este tăcerea o formă de consimțământ?

PREMIERĂ - „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE”  Un spectacol care provoacă la dezbatere: este tăcerea o formă de consimțământ?
Teatrul de Stat Constanţa (TSC) prezintă cea de-a treia premieră a acestei stagiuni și prima a anului 2020, spectacolul „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE” în regia Dianei Mititelu, după piesa autoarei israeliene...

Eugen Jebeleanu, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2020 pentru „Cea mai bună regie” A SPECTACOLULUI „ITINERARII.ÎNTR-O ZI, LUMEA SE VA SCHIMBA”

Eugen Jebeleanu, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2020 pentru „Cea mai bună regie” A SPECTACOLULUI „ITINERARII.ÎNTR-O ZI, LUMEA SE VA SCHIMBA”
Galerie Foto Eugen Jebeleanu, regizorul spectacolului „Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba” produs de Primăria Capitalei, prin ARCUB în parteneriat cu Compagnie des Ogres din Franța, a fost nominalizat de către...

Concertul EMOCIÓN! pe scena Ateneului Român

Concertul EMOCIÓN! pe scena Ateneului Român
Galerie Foto Sâmbătă, 28 martie 2020, începând cu ora 19.00, pe scena Sălii Mari a Ateneului Român (Str. Benjamin Franklin nr. 3), Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Asociația Help Autism, cu sprijinul...

Maestrul Ioan Tugearu, coregraful Răzvan Mazilu și Gilda Lazăr, autoarea Întâlnirilor JTI, într-o nouă ediție a dialogurilor susținute de Octavian Saiu la Teatrelli

Maestrul Ioan Tugearu, coregraful Răzvan Mazilu și Gilda Lazăr, autoarea Întâlnirilor JTI, într-o nouă ediție a dialogurilor susținute de Octavian Saiu la Teatrelli
Ediția de la finalul lunii februarie a Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu lansează provocarea de a recontextualiza rolulcorpului și al dansului, aducând în atenția publicului...

Cele mai bune documentare românești se văd la One World Romania 13

Cele mai bune documentare românești se văd la One World Romania 13
Galerie Foto Alături de panorama filmului documentar internațional pe care o oferă în fiecare an, One World Romania este și o vitrină a celor mai incitante producții românești ale momentului. Ediția a treisprezecea, care se...

Premiile Senatului și NOMINALIZĂRILE pentru Premiile Galei UNITER 2020

Premiile Senatului și NOMINALIZĂRILE pentru Premiile Galei UNITER 2020
Galerie Foto Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER acordă în cadrul Galei Premiilor UNITER premiul de excelenţă, premiile pentru întreaga activitate şi premiile speciale. Pe baza propunerilor...

Eveniment aniversar UNITER. Ion Caramitru: „UNITER nu este o uniune a teatrelor, ci a oamenilor care fac teatru, a indivizilor cu talent”

Eveniment aniversar UNITER. Ion Caramitru: „UNITER nu este o uniune a teatrelor, ci a oamenilor care fac teatru, a indivizilor cu talent”
Galerie Foto “Uniunea Teatrală din România nu este o uniune a teatrelor, ci a oamenilor care fac teatru, a indivizilor cu talent în diferite ipostaze ale teatrului, care sunt asociaţi în această uniune pentru a li se apăra...

Șocant. O cunoscută cântăreață a dezvăluit că a fost „drogată, violată și ținută captivă”

Șocant. O cunoscută cântăreață a dezvăluit că a fost „drogată, violată și ținută captivă”
Duffy, cântăreață galeză premiată cu Grammy, a dezvăluit că a fost „drogată, violată și ținută captivă timp de mai multe zile”, informează BBC. Vedeta, în vârstă de 35 de ani, a publicat un...

Dirijorul britanic Leo Hussain revine la Sala Radio cu un program Elgar/Sibelius

Dirijorul britanic Leo Hussain revine la Sala Radio cu un program Elgar/Sibelius
Galerie Foto Dirijorul britanic Leo Hussain – care debuta în 2016 pe prestigioasa scenă a Operei Regale (Covent Garden) din Londra cu Oedipe de George Enescu, bucurându-se de un mare succes de public - revine vineri, 28...

De Mărţişor, TVR aduce românilor magia concursului Eurovision

De Mărţişor, TVR aduce românilor magia concursului Eurovision
Galerie Foto Duminică, 1 martie, de la ora 21.00, Televiziunea Română îi invită pe toţi românii din ţară şi de pretutindeni să se bucure de magia concursului Eurovision, la Finala Naţională 2020. Sub conceptul...

George Banu și Eugen Jebeleanu, despre 30 de ani de teatru românesc în Franța

George Banu și Eugen Jebeleanu, despre 30 de ani de teatru românesc în Franța
Galerie Foto Teatrul românesc de după 1989 şi relaţiile pe care le-a construit în peisajul teatral francez sunt tema unei dezbateri organizate de Institutul Cultural Român de la Paris, în parteneriat cu Ambasada...

Little Joe – cel mai inteligent și mai stilizat thriller al anului, acum pe ecranele românești

Little Joe – cel mai inteligent și mai stilizat thriller al anului, acum pe ecranele românești
Galerie Foto Cele mai eficiente thrillere sapă adânc în temerile noastre profunde și primare.  Cele mai inteligente, nu se opresc aici: ne înfioară, dar ne și pun pe gânduri, dezgropând straturi nebănuite ale naturii...

7 zile dedicate filmului și culturii montane la Brașov, Bușteni și Predeal. Începe cea de-a 5-a ediție Alpin Film Festival

7 zile dedicate filmului și culturii montane la Brașov, Bușteni și Predeal. Începe cea de-a 5-a ediție Alpin Film Festival
Galerie Foto Cea de-a 5-a ediție Alpin Film Festival, primul și cel mai mare eveniment din România dedicat artei și culturii montane, începe luni, pe 24 februarie, la Brașov, Bușteni și Predeal. Iubitorii de munte,...
Serviciul de email marketing furnizat de