Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atunci suveranii României şi ai Rusiei au început o nouă eră în colaborarea dintre cele două ţări. Dacă tot ce s-a discutat s-ar fi concretizat, cine ştie, dinastia Romanovilor ar fi putu fi salvată.
Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, ne spune povestea acestei întălniri istorice.
“Această vizită a familiei imperiale ruse la Constanţa, care ar fi putut fi una istorică, s-a petrecut pe fondul unor relaţii româno-ruse în curs de redefinire.(...) În acest context s-a desfăşurat, pe 1/14 iunie 1914, vizita în România a Ţarului Nicolae al II-lea, însoţit de ţarina Alexandra şi cei cinci copii ai lor: ţareviciul Alexei şi marile ducese Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia. Ultimul suveran rus şi familia sa au sosit la Constanţa la bordul yahtului imperial “Standart” şi au fost, timp de o zi, oaspeţii familiilor regale şi princiare ale României. Scena întâlnirii dintre familiile imperiale şi regale ale Rusiei şi României, devenită, brusc, ţinta interesului diplomaţiei mondiale, precum şi al presei naţionale şi internaţionale – Constanţa – era unul dintre cele mai deosebite oraşe ale ţării. (...) Onorate de o vizită atât de importantă precum cea a familiei imperiale ruse, atât Casa regală a României, cât şi oraşul Constanţa s-au pregătit să-şi primească înalţii oaspeţi cât mai fastuos cu putinţă (printr-un pavilion nou construit, printr-un Te-Deum oficiat la catedrala ortodoxa, o paradă militară şi o cină de gală la reşedinţa regală). Portul şi flota marină au primit vizita crucişătoarelor Hahul şi Almaz, care însoţeau yahtul imperial, precum şi a escadei ruse din Marea Neagră. Sigur, dincolo de strălucirea paradelor, a Te Deum-ului, a primirilor şi discursurilor oficiale, punctul cel mai important al vizitei ţarului Nicolae II l-au constituit discuţiile directe cxu regele Carol I al României şi cu principele moştenitor Ferdinand, care au vizat nu numai recalibrarea raporturilor bilaterale, dar şi încercarea de desprindere a României de de Tripla Alianţă şi de apropierea sa de Antantă. Un capitol şi mai delicat al discuţiilor dintre suveranii Rusiei şi României l-a reprezentat sondarea posibilităţii aranjării unei căsătorii dinastice între principele Carol, fiul cel mare al cuplului princiar român, şi Marea Ducesă Olga. (...)” Din păcate, la capitolul înrudire, lucrurile nu au ieşit. Peste scurt timp, marea Ducesă Olga şi toată familia sa, ultimi Romanovi, au fost ucişi de comunişti ruşi.
Suveranii ruşi au mai fost pe pământ românesc, ne spun cercetătorii de la MNIR. “În cursul ultimilor trei secole, trei ţari ai Rusiei, unii însoţiţi şi de alţi membri ai familiei imperiale, s-au aflat, vremelnic, pe pământ românesc - Petru I, Alexandru al II-lea şi Nicolae al II-lea. Cea dintâi vizită imperială rusă a fost cea a ţarului Petru I (1682-1725). Cea de-a doua prezenţă imperială rusă pe sol românesc a fost cea a lui Alexandru al II-lea (1855-1881). Ultima vizită imperială rusă în România a avut loc în iunie 1914, cu două luni înainte de declanşarea Primului Război Mondial. Aceasta a fost şi singura vizită oficială a unui suveran rus în România. Comemorarea acestui eveniment constituie subiectul expoziţiei “Consonanţe istorice ruso-române: Centenarul vizitei împăratului Nicolae al II-lea la Constanţa (1/14 iunie 1914)”.
Expoziţia constituie primul eveniment cultural realizat de MNIR în parteneriat cu instituţii ruseşti specializate în domeniul păstrării şi punerii în valoare a patrimoniului istoric, dar şi cu instituţii româneşti. Pe lângă fotografiile ce ilustrează aspecte ale vizitei ţarului şi familiei sale la Constanţa, sunt mai expuse şi imagini legate de vizita regelui Carol I şi a principelui Ferdinand în Rusia, în iulie 1898, precum şi de cea a principelui Ferdinand şi principesei Maria, însoţiţi de principele Carol, din martie 1914, la Petersburg. De asemenea, este prezentată publicului ordinul Crucea Sfântului Andrei, conferit regelui Carol I, precum şi medalii emise în 1914, pentru a comemora vizita ţarului Nicolae al II-lea.
Expoziţia este însoţită de un catalog trilingv – redactat în limbile română, rusă şi engleză.
“Expoziţii precum aceasta au menirea să aducă în centrul atenţiei şi interesului public importanţa cunoaşterii patrimoniului istoric comun român şi rus, ca o punte de legătură şi înţelegere între popoarele noastre, într-o lume a identităţilor în plină schimbare şi redefinire. Considerăm că gestiunea corectă a trecutului constituie un pas important pentru construirea unor relaţii normale între două popoare.”, ne spun cei de la MNIR.
Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României până la 29 iunie 2014.
