x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dar dacă a ţinut şi Adela un jurnal?

0
Autor: Serban Cionoff 07 Sep 2009 - 00:00
Dar dacă a ţinut şi Adela un jurnal? Arhiva Muzeului Literaturii Române/



1933 - anul în care apare "Adela", romanul lui G. Ibrăileanu, a fost numit "anul în care s-au scris cele mai frumoase romane de iubire din literatura românească". În 1933 apar: "Creanga de aur" de Mihail Sadoveanu, "Rusoaica" de Gib Mihăescu, "Maitreyi" de Mircea Eliade, "Patul lui Procust" de Camil Petrescu şi "Cartea nunţii" de G. Călinescu. Putem scoate, însă, de aici încheierea că "Adela" lui G. Ibrăileanu este unul dintre "cele mai frumoase romane româneşti de dragoste"?

Un "vis în vis" salutat la apariţie de Eugen Lovinescu, adversarul neînduplecat al criticului G. Ibrăileanu, ca fiind o "adevărată revoluţie faţă de lirismul sămănătorist", romanul "Adela" a fost şi mai este considerat o "poveste de dragoste". În "Istoria literaturii române. Compendiu", G. Călinescu este categoric: "Adela e romanul unui cazuist, însetat de certitudini şi înspăimântat de contradicţiile ce răsar la tot pasul, al unui intelectual cu acţiunea erotică paralizată de prea multă disociaţie".

Asta după ce, la apariţia cărţii, acelaşi G. Călinescu scrisese, negru pe alb, că "Adela" este "cel mai bun roman de analiză psihologică pe care îl avem". La urma urmelor, G. Călinescu, din 1945, nu îl contrazice pe cel din 1933: "Emil Codrescu, cvadragenar îndrăgostit de mult mai tânăra Adela, e încurcat de mărunte cazuri de conştiinţă mărite cu lentila şi făcute aducătoare de anxietăţi, întoarce vorbele femeii pe toate părţile ca de pe o catedră scolastică, zădărnicind prin raţionări şi scrupule intimitatea, până ce femeia, agasată, pleacă".

Intriga romanului, atâta câtă este, nu are nimic spectaculos şi nu excelează prin cine ştie ce întâmplări ne­mai­po­me­ni­te. Surpriza vine din însăşi situaţia pe care se sprijină romanul. Aflat în vacanţă la Bălţăteşti ("O improvizaţie de bâlci, pe şoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, şerpuind prin­tre râpi, şi se duce la Târgu-Neamţului, în­conjurată de singurătăţi."), medicul Emil Codrescu o reîntâlneşte pe Adela. Pe care o cunoscuse cu ani buni în urmă, pe când ea era doar o copiliţă, iar el, un tânăr, student la medicină.

Normal, amintirile îl năpădesc: Numai că toate aceste amintiri nu sunt decât fundalul pe care se vor ţese noile împletiri de fapte şi de vise care îi vor alătura, pentru scurtă vreme, pe Emil şi pe Adela. Treptat, trecut şi prezent, real şi imaginar, se întretaie şi se compen­sea­ză. Până la urmă, e greu să mai spui la care anume moment al relaţiilor lor se referă Emil Codrescu atunci când me­di­tea­ză astfel: "Dar Adela n-a fost o simplă cunoştinţă, a fost prietena mea, şi cuvântul «prietena» e legat de fapte şi de sentimente neobişnuite". Mai departe: eroul-narator reia, aproa­pe pas cu pas, toate momentele care îi pot legitima şi susţine curajul de a şi-o revendica pe Adela cea de-acum. "Jurnalul" doctorului este, de fapt, jurnalul unei regăsiri înaintea unei mari, dureroase redespărţiri. "Adela" nu mai este doar o poveste de dragoste. Treptat, dar fără drum de întorcere, totul se transformă într-un "vis în vis".     
MODEL ŞI TRANSFIGURARE
O întrebare pluteşte în aer, încă de la apariţia cărţii. A formulat-o, tranşant, Al. Piru, neîndoios, cel mai temeinic biograf al lui Ibrăileanu: "Fost-a Adela din romanul cu acelaşi nume al lui Ibrăileanu un personaj real?". Nu e vorba despre "a găsi tuturor  întâmplărilor din roman o realitate, «ci, mai degrabă, de a afla acel 'punct de incitaţie»", punctul de sprijin care a inspirat ficţiunea.

Or, în cazul de faţă, opinia curentă a identificat-o, se pare pentru multă vreme, pe inspiratoarea romanului cu Olga Tocilescu. Aceasta era, prin anii 1923-1924, asistenta profesorului Ibrăileanu. Femeia aceasta era, se pare, o persoană aparte, în multe privinţe. Fuse­se, în liceu, o elevă eminentă, iar, după absolvirea facultăţii se măritase, dar divorţase repede. În 1923, Olga Tocilescu avea 27 de ani, iar Ibrăileanu - 52.

După cum o descriu martorii vremii, Olga Tocilescu era o femeie "înaltă, sveltă, cu un profil de medalie". Ba chiar se spune că "această femeie inteligentă şi cultă n-a fost lipsită de succese printre bărbaţi". Unii cred însă că femeia era pândită de neşansă, după ce se despărţise destul de repede de primul soţ, cel de-al doilea soţ va muri nu la mult timp după căsătorie.  

Curând, povestea intră în folclorul lumii bune a "dulcelui târg". Până şi Ioan Petrovici, altminteri un spirit serios şi echilibrat, rememorează, prin 1940, această întâmplare cu tâlc: "Era într-o seară de primăvară timpurie, în sala unei vaste berării elegante, de care dispunea centrul Iaşului acum 15-20 de ani. Eu mă aflam de mai mult timp acolo, în socie­tatea unor amici, când - minune! - apăru Ibrăileanu în compania asistentei sale de la Universitate. S-au aşezat în boxa unde li s-a servit masa. Spre miezul nopţii sala începuse să se răcorească, iar Ibrăileanu va fi simţit nevoia să-şi pună o haină pe umeri. S-a săltat de la locul său, însă, nu pentru a lua propriul său palton, ci jacheta asistentei, cu care şi-a învelit spinarea, reaşezându-se liniştit".

Lumea fiind - şi la Iaşi - mică şi rea, po­vestea intră în gura târgului. Giorge Pas­cu, renumit pentru cascadele de bârfe pe care le revărsa peste tot, nu s-a sfiit să scoată pe piaţă cum că "d. Ibrăileanu se joacă de-a amorul în faţa familiei (soţie şi fată mare), în faţa studenţilor (amoreza era chiar asistenta lui la seminar) şi în faţa întregului oraş (cu supeuri la restaurante şi plimbări cu moscal în Copou)".

Cu toate acestea, cei care au cercetat cu atenţie biografia morală a lui Ibrăileanu sunt convinşi că între profesor şi asistenta sa legătura spirituală a fost şi a rămas "mai trainică". "Cert este - consemnează Al. Piru - că nu fumuseţea ei (a Olgăi Tocilescu - n.n.) l-a atras, căci după propriile lui vorbe "de cele mai multe ori n'o iubeşti pentru că are calităţi, ci are calităţi pentru că o iubeşti." Iubirea lui fiind "un apetit de sclavie" e sigur că îl ademeneşte temperamentul ei, acel "nu ştiu cum şi nu ştiu ce".

Pornind de aici, nici nu este de mirare dacă, atunci când vorbesc despre "Adela", cei mai serioşi exegeţi nu se referă direct la aceste episoade uşor romanţioase, ci, mai degrabă, se duc cu gândul la Ibră­i­lea­nu cugetătorul şi moralistul din "Privind viaţa".  

Cum se întâmplă, însă, de cele mai multe ori, viaţa este mai tare decât lite­ratura. După ce, din 1924, Olga Tocilescu încetase a mai fi asistenta lui Ibrăileanu, aceasta se va întoarce la Târgu Mureş. Aici se va recăsători, dar, după cum am mai scris, fără noroc şi de această dată. La numai o lună după incinerarea lui Ibrăileanu, Olga Tocilescu, de-acum profesoară la liceul "Sfinţii Petru şi Pavel" din Ploieşi, moare în împrejurări misterioase, la numai 40 de ani. În acest fel, povestea despre dragostea dintre Profesor şi asistenta sa se prelungeşte şi capătă parfum de romanţă.    
ENIGMA ADELEI
Recitit azi, romanul lui Ibrăileanu se do­vedeşte atrăgător nu numai prin ceea ce spune, ci, mai ales, prin ceea ce nu ne spu­ne. De fapt, ceea ce ne spune romanul este numai ceea ce ne spune Emil Codrescu. De aceea cartea poartă acest subtitlu: "Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu". Iar jurnalul este datat: iulie-august 189... Lămureşte asta prea multe despre ceea ce am putea numi "enigma Adelei"? Nicidecum! Gândurile şi întrebările lui Emil Codrescu, aşa cum sunt ele notate după plecarea Adelei, stau sub semnul unei dureroase, chinuitoare întrebări: "Fost-a, n-a fost, ori a fost vis? Cuvintele astea simple, puţin cam ridicole, scrise cu litere chirilice într-o carte veche de stihuri mă obsedează". Iar de aici până la deznădejde nu e decât un pas: "A trecut fericirea pe lângă mine şi nu i-am pus mâna în piept?"

Dar dacă în ceea ce îl priveşte pe Emil Codrescu sentinţa lui Călinescu rămâne de neclintit, despre Adela chiar că putem vorbi ca despre o eroină modernă - nu numai - mondenă. Ea apare (de fapt, reapare) brusc  în viaţa lui Emil Codrescu şi, tot la fel de brusc, dispare. Nici măcar nu îi lasă celui ce i-a umplut vacanţa cu preumblări şi cu filosofări, un semn de bun rămas. Măcar un bilet acolo, precum a făcut enigmatica Otilia după ce (totuşi) i-a dăruit adoratorului, lui Felix Sima. Ceea ce nu înseamnă că ea, Adela, ar fi o fiinţă frivolă, fără aspiraţii sau vise. Dimpotrivă, sunt numeroase momentele în care Adela se lasă surprinsă ca fiind o însetată de lucruri înalte.  Pozează? Sau doar se răsfaţă provocându-i doctorului întrebări şi nelinişti?

De fapt, a simţit Adela, cu adevărat, ceva aparte pentru acest om, reîntâlnit, prin hazardul sorţii, într-un loc numai prielnic pentru o idilă romantică? Nu degeaba îl numeşte ea pe doctor "ma­gistru". Numai că, asemenea Cătălinei, nici ea "nu îl poate pricepe" pe cel ce îi vorbeşte pe înţeles.

Toate astea sporesc misterul eroinei. La urma-urmei, ce gândea Adela? Ce credea ea, de fapt, despre cvadragenarul ei adorator? Ce simţea pentru el? Dragoste? Res­pect? Admiraţie? Nici una şi nici alta sau din toate câte ceva? A fost toată această poveste, întinsă pe parcursul a numai două luni, tot un "joc de-a va­canţa?" Pentru că, să nu uităm, Adela este, ea însăşi, un om real. Care suferă, visează, iubeşte viaţa sau poate că, în felul ei, îl iubeşte şi pe Emil Codrescu. De aici pornind, ne putem întreba: "Dar dacă a ţinut şi Adela un jurnal al ei, de taină? Ce va fi scris ea în acest jurnal?".  

Pornind de aici, mi-ar place să cred că, o dată şi o dată, cineva se va încumeta să dea o replică peste timp modelului de-acum trei sferturi de veac. Creând o Adelă a vremilor noastre. Deşi, la cum arată lumea românească de azi, toată povestea inefabilă din roman ar eşua.

Fie într-o telenovelă, fie într-o schiţă de glossy des­pre un "el" - bătrân şi bogat şi o "ea" - top model, care se reîntâlnesc la o cină ro­man­ti­că şi îşi unesc destinele sub blitz-urile unui batalion de paparazzi. După care, bineînţeles, ei pleacă într-o super-lu­nă de miere într-o insulă exotică şi, odată întorşi acasă, năvălesc pe sticla televizorului şi ne împărtăşesc deliciile dragostei lor. Care dragoste sfidează di­fe­ren­ţa de vârstă, bârfele invidioşilor şi mi­ze­ri­i­le mărunte ale vieţii.
După care, di­vor­ţează, bineînţeles, tot sub lumina blitz-urior şi sub tirul camerelor de luat vederi!
Citeşte mai multe despre:   adela,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe
Galerie Foto După un parcurs festivalier de succes, Monștri., de Marius Olteanu, ajunge în cinematografele din România pe 27 septembrie. Înainte de lansarea filmului,  publicul din țară va avea ocazia să-i...

Weekend muzical la Palatul Suțu

Weekend muzical la Palatul Suțu
Seria de concerte Museicorum, afiliate în acest an Festivalului Internațional George Enescu, se încheie cu trei evenimente de excepție care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Muzeul Municipiului...

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest
Galerie Foto Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil...

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București
Extinction Room (Hopeless.), instalația audio performativă semnată de artistul Sergiu Matiș, va avea premiera la eXplore festival #14 - Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival,...

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie 2019, de la ora 18.00, spectacolul Triburi. Codul bunelor BARIERE, în regia lui Vlad Cristache, se va juca în cadrul Festivalului Zile și Nopți de Teatru la Brăila (ediția a XIII-a,...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019
În perioada 17 – 19 septembrie 2019 a avut loc la la Sibiu, în cadrul Sibiu Opera Festival, ediția cu numărul 11 a concursului de canto „Vox Artis”. 20 de tineri artişti lirici din 7 țări au concurat în...

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto În debutul programului zilei de 20 septembrie este inclusă o nouă conferință din seria Forumul Internațional al Compozitorilor în sala de la Universitatea Națională de Muzică din București. Conferința este...

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România
Editura Nemira publică autobiografia controversatului Edward Snowden, americanul care a dezvăluit lumii întregi pericolele sistemelor de supraveghere a comunicațiilor și internetului, și a fost inculpat de spionaj...

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie
Marti, 8 octombrie 2019, indragitul scriitor Mihail Siskin, considerat cel mai important autor rus contemporan si singurul care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti, revine in Bucuresti la invitatia...

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!
Teatrul „Gong” prezintă pentru prima dată în România conceptul „Happy Manif”, un demers coregrafic inițiat de David Roland și Valeria Giuga (Franța). Spectacolul va fi prezentat publicului larg...

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!
Galerie Foto Regizorul Alexandru Darie, managerul Teatrului Bulandra, a plecat dintre noi. Mult prea devreme. Avea doar 60 de ani. Noblețe și talent. Absent și mereu supraviețuitor. Spațiul lui de zbor era...

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din București și compania de teatru rom Giuvlipen vă invită la spectacolul „Kali Traš/ Frica neagră”, primul spectaocol de teatru despre...

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia
Galeria Estopia are vești noi la început de septembrie: după deschiderea spațiului Estopia cu numărul 2 de la Lugano, Elveția, din 12 septembrie, Estopia București are plăcerea să vă invite la prima expoziție ...
Serviciul de email marketing furnizat de