Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Destinul cireşarilor nu s-a încheiat o dată cu jocurile în reţea
Citește și:
Cel care nu citeşte cărţile potrivite fiecărui anotimp al tinereţii pierde totul
Unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Dramaturgie, Horia Gârbea, este un veşnic îndrăgostit de lumea "cavalerilor florii de cireş". Despre Constantin Chiriţă şi despre "Cireşarii", cel mai iubit roman pentru adolescenţi care s-a scris vreodată în literatura română, am stat de vorbă cu Horia Gârbea, prefaţatorul ediţiei care apare astăzi în colecţia BPT.
● Cine mai are nevoie azi de Cireşari? Ce şanse mai au "cavalerii florii de cireş" în epoca jocurilor pe calculator?
● Experimentul "Cireşarii" a izbutit în epoca în care a fost creat, dar o carte bună pentru copii rămâne o carte bună vreme de secole, mai ales dacă o citesc şi adulţii. Faptul că azi este cu totul imposibil ca un adolescent să coboare mile întregi, pe o plută, pe Mississippi nu anulează nicicum farmecul poveştii lui Huckleberry Finn. Oricare dintre noi ar renunţa la confortul urban pentru a le repeta experienţa. Destinul cireşarilor nu s-a încheiat o dată cu jocurile în reţea. Mai degrabă un programator iscusit ar scoate bani creând un joc în care consumatorul să devină "cireşar" şi să
pornească într-o aventură speologică ori pe urmele "Fetei în alb".
Întrebat de mine, în faţa unor rafturi cu cărţi pentru copii, ispititoare prin diversitate, ce carte şi-ar dori, fiul meu (3 ani şi jumătate) mi-a răspuns răspicat: "O carte cu monştri!". Cărţile "cu monştri" pot captiva copiii şi tinerii, constituie o alternativă pe care libertatea se cuvine să le-o ofere. Dar eroismul şi binele structural, victoria asupra naturii potrivnice şi rezolvarea enigmelor sunt proprii oricărui om, mai ales tinerilor.
● Vă amintiţi prima dumneavoastră întâlnire cu "Cireşarii"?
● Sigur, n-o pot uita. Aveam 10 ani. Am citit la început volumele 2, 3 şi 5, luate de la un anticariat de buna mea mătuşă. Le-a găsit aşa, desperecheate. Când eram în clasa a V-a a apărut din nou seria completă, în ediţie revăzută, şi am împrumutat de la un coleg volumele 1 şi 4 înainte de a avea eu însumi ediţia respectivă, pe care o păstrez şi acum. Una tipărită pe hârtie proastă, cu coperta ilustrată de Sabin Bălaşa, neinspirat în opinia mea.
● Care e scena din "Cireşarii" pe care n-aţi putea s-o uitaţi niciodată?
● Sunt multe scene memorabile. Pe unele îmi făcea plăcere să le recitesc şi mai târziu, în adolescenţă, când aveam lecturi foarte diverse din marea literatură. Şi totuşi, erau zile când aveam poftă să revin la "Cireşarii". Îmi amintesc meciul de box al lui Ursu din volumul 1, finalul spectaculos al volumului 3, când cireşarii regăsesc statuetele furate şi Victor le dă cheia misterului la ultimul rând al cărţii. Scena mea favorită rămâne descifrarea de Ursu şi Victor a manuscrisului care-i va face să descopere calea spre castelul "Fetei în alb". Trebuie să recunoaştem: autorul a avut momente de mare ingeniozitate.
● Care a fost secretul succesului pe care romanul l-a avut în epocă?
● Nici un roman pentru copii şi tineret nu se poate compara, la noi, ca audienţă şi forţă de fascinaţie cu "Cireşarii". Constantin Chiriţă a avut ideea magistrală - a şi reuşit să o realizeze - de a nu face compromisuri politice şi nici propagandă în "Cireşarii". "Cavalerii florii de cireş" nu au probleme ideologice. Personajele secundare, unele excelent portretizate, sunt de asemeni "ale zilelor noastre", pozitive. Cireşarii, lipsiţi, prin voinţa autorului, de idei politice clare, despre care nu aflăm nici măcar dacă sunt membri în organizaţiile inevitabile de pionieri şi utecişti, au totuşi o idee care convenea şi cititorilor, şi supraveghetorilor ideologici ai vremii: binele. Ei "se implică", motivaţia lor e tocmai nobleţea binelui gratuit. Toţi răspândesc în jur căldură şi duioşie.
Autorul a avut apoi inteligenţa de a nu ocoli ivirea atracţiei erotice, dar şi de a trata subiectul în limita deplinei pudori şi castităţi, în caz contrar destinul cărţilor fiind expus unei cenzuri care nu cunoştea menajamente. Constantin Chiriţă a izbutit să fie credibil fără a şarja renunţarea la iubire de dragul unui "scop mai înalt". Cireşarii sunt veşnic îndrăgostiţi, ceea ce-i face simpatici. Un alt secret pe care autorul "Cireşarilor" l-a intuit este acela al conturării unei echipe. Cireşarii acţionează într-o direcţie unică, fiind însă diverşi. Iar cititorul îşi poate selecta favoritul sau favoriţii în funcţie de propria personalitate.
● "Cireşarii" este doar un roman pentru copii? Sau, mai bine spus, în ce cheie/chei poate fi citit de un ochi adult?
● "Cireşarii" este un roman pentru o anumită vârstă a copilăriei. Poate fi citit cu plăcere şi de un adult prin prisma părţii lui de thriller, prin interesul oricărui cititor pentru mister. Sau pentru a descoperi procedeele prin care autorul îşi cucereşte publicul. Dar, sigur, ceea ce-i va face pe adulţi să recitească toate volumele este nostalgia copilăriei pe care o avem cu toţii.
● Ce loc ocupă (sau ar trebui să ocupe) Constantin Chiriţă şi romanul "Cireşarii" în literatura română?
● În peisajul literar dezolant al epocii comuniste, cititorii care ieşeau din copilăria mică nu găseau decât două opere autohtone care le puteau stimula imaginaţia şi dorinţa de identificare cu eroi exemplari. Acestea au fost "Toate pânzele sus" de Radu Tudoran (1954) şi "Cireşarii" de Constantin Chiriţă.
Practic, nu există nici un român născut sub comunism care să ignore aceste două cărţi. Celor două capete de serie li se adaugă, la mare distanţă, "Operaţiunea Hercule" de Ovidiu Zotta şi "Racheta Albă" de Ludovic Roman. În fine, putem cita povestirile, puţine, ale lui Mircea Sântimbreanu din "Recreaţia mare".
Mai straniu mi se pare că în cei 20 de ani de libertate nu s-a scris nici o carte pentru copii şi tineret care să se apropie măcar de valoarea şi popularitatea "Cireşarilor". Competiţia pentru egalarea acestui ciclu de romane rămâne deschisă şi aş dori să particip eu însumi la ea.
● Ce fel era omul care a scris "Cireşarii"?
● Nu l-am cunoscut pe Constantin Chiriţă decât din evocările colegilor. Se pare că era un om blând pe care succesul uriaş al "Cireşarilor" (a fost şi unul financiar) şi ascensiunea importantă în rândul breslei nu îl schimbaseră. Mulţi şi-l amintesc ca pe un coleg exemplar. Era probabil un om şi un tată bun. Şi-a mitizat cei trei copii, făcând din ei personaje memorabile.
● Ce pierde cine nu citeşte niciodată "Cireşarii"?
● Nu cred că sunt mulţi cititori de la noi care să nu fi parcurs aceste romane. Ele constituie, ca şi poveştile lui Creangă sau, la altă vârstă, marile romane de aventuri ori cele ale SF-ului clasic, praguri obligatorii în accesul unui tânăr la literatură.
Lectura "Cireşarilor" şi a altor cărţi, pe palierele de vârstă cuvenite, educă şi documentează asupra a ceea ce sunt literatura şi rostul ei în lume. Cel care nu citeşte "Cireşarii" pierde o experienţă plăcută şi folositoare. Cel care nu citeşte mai nimic din cărţile potrivite fiecărui anotimp al tinereţii pierde totul - şansa de a se apropia de literatură dintr-o perspectivă adecvată, benefică vieţii sale.
Mai importantă decât întâmplările din "Cireşarii" este pledoaria lor implicită pentru experienţa fascinantă a lecturii.
Citeşte mai multe despre:
cireşarii, biblioteca pentru toţi

Ştiri din .ro
-
Profesoara a făcut amor cu elevul său de 13 ani într-o clasă, dar și în mașină. Totul a ieșit la iveală, după ce părinții s-au uitat în telefonul adolescentului. „Erau atât de explicite antena3.ro
-
Petrecuse o noapte plină de pasiune în casa fostului ei iubit. Într-o zi, în timp ce se uita pe Facebook a văzut ceva cu totul neașteptat pe pagina mamei lui. „Nu pot să cred!” antena3.ro
PUBLICITATE
Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!
Duminică, 17 februarie (17.00), îndrăgostiții de toate vârstele sunt invitați la Sala Radio la tradiționalul concert de Dragobete, oferit în fiecare an în luna februarie de Orchestra de Muzică Populară...
Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși
Pentru al treilea an consecutiv, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează maratonul de lectură „Portugalia citește românește“, pus de această dată...
ICR Madrid își primește oaspeții într-o nouă casă

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital la Finala Selecției Naționale

Berlinala abordează istoria politică a Planetei

Calendar religios. 15 februarie. Sfântul Apostol Onisim
Pe data de 15 februarie, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sf. Apostol Onisim. Acesta a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului, fiind de altfel ucenicul Sfântului Apostol Pavel.
A fost in...
Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital în Finala Selecției Naționale
Un adevărat fenomen muzical, Netta Barzilai, laureata Eurovision 2018, vine pentru prima dată în România, într-un recital live la finala Selecției Naționale.
Într-o seară în care spectacolul și emoția vor...
Poveştile teatrului, o “tolbă nesecată de giduşii”
Premiera spectacolului “Noii infractori” la TNB
Teatrul Național București vă invită joi, 7 martie 2019, la Sala Mare, la premiera oficială a spectacolului “Noii infractori”.
Autoarea israeliană...
Concertul de jazz Luiza Zan Trio de la ARCUB este sold out. La Artist In Residence urmează Petrică Andrei Trio
Biletele puse în vânzare pentru concertul de jazz „Tenderly”, susținut de Luiza Zan Trio pe 14 februarie, la ora 20:00 la ARCUB s-au epuizat. „Joy of Life” - următorul concert din programul stagiunii de jazz ...
Carmen Tănase și Cosmina Dobrotă, mărturisiri din culisele serialului “Fructul oprit”: “Potrivirea între partenerii de joc este ca improvizația în jazz”

Căutarea Tonului – un concert aniversar Grigore Leșe 65
Primăria Capitalei, prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, îl sărbătorește pe Grigore Leșe, unul dintre cei mai apreciați artiști români, la împlinirea vârstei de 65 de ani, prin...
Ryan Adams, acuzat de abuz emoţional şi verbal de mai multe femei
Mai multe femei l-au acuzat pe Ryan Adams de abuz emoţional şi verbal. În plus, acestea au spus că starul rock oferea oportunităţi profesionale ca un pretext pentru sex, notează BBC.
New York Times scrie că...
La 75 de ani, Keith Richards a redus paharele de alcool şi vrea să se lase de fumat
Rockerul veteran Keith Richards, care a împlinit recent 75 de ani, a mărturisit că a redus consumul de alcool şi încearcă să se lase de fumat deşi renunţarea la tutun i se pare mai grea decât eliminarea...
Fructul oprit sezonul 2 episodul 22. Durere fără margini: “Ce blestem a venit iar pe familia noastră?!”
