x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Din azilul de noapte al Brăilei...

0
Autor: Claudia Daboveanu 27 Ian 2010 - 00:00
Din azilul de noapte al Brăilei... Muzeul Literaturii Române/
Vezi galeria foto

Scriitorul şi criticul literar Cornel Ungureanu, profesor al Universităţii de Vest din Timişoara, vorbeşte despre Istrati. Un scriitor care "a devenit eretic fiindcă a rămas el însuşi: o fiinţă pasională, făcând o dogmă din starea de iubire".

Jurnalul Naţional: Istrati l-a prefaţat pe debutantul - pe-atunci - Orwell, a fost prefaţat de Romain Rolland ("Chira Chiralina"). Ce (sau pe cine) prefaţează Panait Istrati în literatura română?

Cornel Ungureanu: Parcă aş scrie, mai întâi, o carte despre felul în care Panait Istrati îl prefaţează pe Orwell. Seamănă, sunt autorii unor contrautopii valabile nu doar la 1929 sau la 1949, ci şi în 2009 sau la 2019. Dar fiindcă mă întrebaţi doar despre întâmplările şi alianţele din literatura română, v-aş spune: prefaţaţii lui Panait Istrati sunt mulţi, sunt mari.

Puneţi în paranteză "Apărarea are cuvântul" şi isprăvile lui Petre Bellu. Să scriem, mai întâi, despre cei care se vorbeşte şi care la rândul lor au scris mult şi bine despre Istrati. Să-i numim pe Eugen Barbu şi pe Fănuş Neagu, scriitori fundamentali ai prozei româneşti. Parcă l-aş implica în această acţiune de prefaţare pe Vasile Băncilă, care povesteşte pe larg ce scrii-tori fixează în geografia literară a Bărăganului Panait Istrati. Poate fi numit în această ispravă kamikadze a prelungirii utopiei în contrautopie şi Nae Ionescu.

 

Într-un joc interactiv de cultură generală de pe internet, Istrati este numit "romancier experimental". De ce credeţi că i s-a lipit această etichetă? Novicii ar putea să ia de bună această calificare, cei care l-au citit poate nu-s de acord...

Uite ce harnici suntem, uite cum poftim mereu roman. Roman experimental, dacă există aşa ceva, scriu Urmuz şi Mihail Avramescu, nu Istrati. Românii sunt structural povestitori - ei glisează mereu către cele o mie şi una de nopţi ale Orientului. Sau, cum spune altcineva, suntem o lume a pământului, o naţie agrară, care îşi descoperă tensiunile creativităţii "iarna, la gura sobei". În celelalte anotimpuri ies la lucru, la câmp.

Dacă în continuare vrem să ne jucăm frumos, putem să scriem că Istrati este un "romancier experimental". Fixat o vreme într-o Franţă a supremaţiei romanului, a vrut şi el să se adapteze. Romanul ar putea aduce bani, nu povestirea. Dar nu cred că e timp de joacă. Panait Istrati este un mare povestitor, aşa cum e şi Sadoveanu, aşa cum este şi Bănulescu. Construcţia românească aparţine altui tipar creator, romanul consolidează altă geografie literară.

 

Proza lui Istrati "musteşte" de sevele iubirii şi ale pasiunii, ale revoltei şi dorului de ducă extrase pesemne din mirificele împrejurimi ale Brăilei natale. Imagini picturale, nu o dată transpuse în cinematografie. Mai sunt şi alţi scriitori fascinaţi de magia oraşului-port la Dunăre. Care e diferenţa specifică a scriiturii lui Istrati?

Da, aş spune şi eu că, precum şi alţi prozatori români, Istrati a fost urmărit de neşansă în relaţia cu filmul. Deşi investiţii de încredere au fost, şi una dintre cele mai mari s-a numit "Ciulinii Bărăganului". Ar fi trebuit să fie un succes, dar regizorul, laureat la Cannes un pic înainte, n-a priceput despre ce e vorba în povestea lui Istrati. N-a înţeles Bărăganul. Iar marea actriţă aşezată în rolul principal era... din alt film.

Dacă mă întrebaţi care e "diferenţa specifică" a lui Panait Istrati, aş spune că el vine din "azilul de noapte" al Brăilei. Poate că, în acest moment fast al filmului românesc, Panait Istrati ar fi o ofertă de zile mari.

 

Bucuria de a rămâne solidar

De ce este considerat Istrati, în "Istoria secretă a literaturii române", personajul principal al secţiunii "Ereticii, ca fiinţe migratoare". De la ce dogme s-a abătut, cărui sistem a fost excentric?

Îl legam acolo pe Istrati de alţi mari creatori ai sud-estului european şi aveam în vedere câţiva scriitori bulgari, câţiva greci, câţiva iugoslavi. Emilian Stanev era unul dintre ei. Stanev este un scriitor extraordinar şi are o carte reper pentru istoria sau istoriile acestui spaţiu, "Antichristul". Iniţial am vrut să stărui şi asupra lui Kazantzakis, dar îmi lua prea multe pagini. Şi asupra unui croat uriaş, Miroslav Krleza. Dacă discutăm aşa, repede, aş putea să scriu că a devenit eretic fiindcă a rămas el însuşi: o fiinţă pasională, făcând o dogmă din starea de iubire, din fidelitatea prieteniei, din bucuria de a rămâne solidar.

 

Istrati îşi caută în viaţa reală tatăl, doreşte să-şi creeze o identitate prin scris, aşa cum personajele sale caută Paradisul dincolo de graniţele din spini şi puf ale Bărăganului. Ce reuşeşte? Întâlnirile sale cruciale din "marea hoinăreală" i-au adus fericirea sau au fost mai degrabă paşi spre "Spovedania unui învins"?

Da, şi-a căutat un tată, o familie pe care să şi-o protejeze cu fervoare, cu bucurie, cu entuziasm. Îşi caută un loc al lui - o ţară, un spaţiu-matrice. Ce reuşeşte? Reuşeşte să fie Panait Istrati. Reuşeşte să ocupe un loc important într-o istorie a literaturii române. Să exprime opţiuni radicale într-un timp al răsturnărilor politice brutale şi al fanatismului politic. Să fie un nume de referinţă al spiritului european din secolul XX.

 

Dacă - prin absurdul unui univers concentraţionar - Istrati ar fi interzis, v-aţi înscrie în tabăra celor care ar milita pentru reabilitarea lui? Dacă da, care ar fi argumentul?

Aş putea spune şi eu, ca şi dvs., că Istrati nu este azi un scriitor interzis. E vreun scriitor azi interzis? Nu-i nici unul. Dar, dacă observăm că n-avem nici o ediţie de opere complete Istrati, că n-avem un grup de cercetare care să se ocupe de opera lui, de biografia lui, de relaţiile lui personale, literare, intelectuale, politice, parcă aş vorbi despre interdicţiile tacite, involuntar asasine. Nu-i nevoie să trăim într-un univers concentraţionar ca să asistăm la asasinate culturale.

Dacă privim la întâmplările din patrimoniul nostru naţional, la avuţia noastră culturală, observăm cum sunt lăsate să moară monumente arhitecturale, biblioteci, opere, scriitori... Nu militez doar pentru "reabilitarea lui Istrati", cum spuneţi, încerc să militez pentru un şir de recuperări obligatorii. Dar, aşa cum scriam şi altădată, am impresia că trăim un moment în care se doreşte imbecilizarea progresivă a speciei.

 

Ciulini digitali, pe fundal de apus de soare...

Remus Grecu este un nume relativ puţin cunoscut în spaţiul cultural 5521-112317-istrativ45final.jpgromânesc. Imediat după terminarea studiilor din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti, tânărul artist a plecat din ţară. A locuit şi a lucrat o perioadă la Londra, apoi s-a stabilit la Stockholm. Lucrează grafică, multimedia, pictură şi video. Trăieşte într-un autoexil şi îşi dedică tot timpul studiului şi lucrului în atelier. Desenele şi picturile sale stau sub semnul unul realism asumat şi interpretat într-o manieră extrem de personală.

Remus recurge permanent la forma clasică şi foarte corect reprezentată. Un desenator de excepţie, Remus Grecu nu încetează să uimească publicul şi critica cu fiecare nouă lucrare. Pentru coperta romanului lui Panait Istrati, lucrarea lui Remus Grecu integrează ciulinii grafici unui fundal decorativ care sugerează un apus. Lucrarea a fost realizată într-o tehnică mixtă, care combină pictura şi grafica cu arta digitală.
     • Valentina Iancu

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Timișoara. Trei zile de Flight Festival

Timișoara. Trei zile de Flight Festival
Aflat la prima ediție, Flight Festival din Timișoara se va desfășura în perioada 27-29 septembrie, la Aerodrom Cioca și propune un weekend de muzică, tehnologie, artă. Organizatorii pun la dispoziția publicului...

Cristian Mandeal deschide stagiunea Filarmonicii din Brașov

Cristian Mandeal deschide stagiunea Filarmonicii din Brașov
Deschiderea noii stagiuni la Filarmonica din Braşov va avea loc în seara de 19 septembrie, la Sala Patria, Cristian Mandeal continuând şi în noua stagiune seria concertelor Brahms la pupitrul Orchestrei...

Actorul Alex Bogdan, despre rolul său din serialul de comedie Mangalița: “Sică e o păcăleală de polițist. Poate doar primarul e mai corupt decât el”

Actorul Alex Bogdan, despre rolul său din serialul de comedie Mangalița:  “Sică e o păcăleală de polițist. Poate doar primarul e mai corupt decât el”
Galerie Foto Actorul Alex Bogdan, pe care telespectatorii Antenei 1 îl vor vedea începând de duminică, 29 septembrie, de la ora 20:00, în rolul polițistului Sică, în primul episod al serialului de comedie Mangalița, spune...

Familia Addams a cucerit publicul Teatrului EXCELSIOR

Familia Addams a cucerit publicul Teatrului EXCELSIOR
Galerie Foto Debut spectaculos al noii stagiuni. În premieră absolută în România, musicalul Familia Addams, jucat cu mare succes pe Broadway, poate fi urmărit de acum la Teatrul EXCELSIOR într-o producție marca Răzvan...

Un nou spectacol de Alexander Morfov la TNB: Neguțătorul din Veneția!

Un nou spectacol de Alexander Morfov la TNB: Neguțătorul din Veneția!
Galerie Foto Teatrul Național I. L. Caragiale din București anunță premiera spectacolului „Neguțătorul din Veneția”  de William Shakespeare, care va avea loc în zilele de 20 și 22 septembrie 2019, ora 19.30, la...

Premieră absolută în România: Moise și Aron, de Arnold Schönberg. Spectacol-document cu Orchestra și Corul Filarmonicii “George Enescu”, alături de Vocal Consort Berlin și proiecțiile regizate de Nona Ciobanu și Peter Košir

Premieră absolută în România: Moise și Aron, de Arnold Schönberg. Spectacol-document cu Orchestra și Corul Filarmonicii “George Enescu”, alături de Vocal Consort Berlin și proiecțiile regizate de Nona Ciobanu și Peter Košir
Galerie Foto Opera Moise și Aron, un nou spectacol în premieră din categoria rarităților pe care le favorizează Festivalul Internațional “George Enescu”, va avea loc pe 20 septembrie, pe scena Sălii Palatului, începând...

Teatrul Apropo și-a deschis stagiunea! Hai să vezi cele mai noi spectacole!

Teatrul Apropo și-a deschis stagiunea! Hai să vezi cele mai noi spectacole!
Galerie Foto Hai să experimentezi senzații noi la spectacolul orfEU și EUridice, să te pui în situații neașteptate la premiera spectacolului Experimentul Shakespeare sau să râzi pe săturate la Cadranul Plus Plus! Toamna...

„Săptămânii culturilor străine” la Paris. Expoziția « Pinacoteca Celebrităților »  a artistei franco-române Augusta de Schucani

„Săptămânii culturilor străine” la Paris. Expoziția « Pinacoteca Celebrităților »  a artistei franco-române Augusta de Schucani
Galerie Foto De la George Enescu la Vladimir Cosma, trecând prin Brâncuși și Cioran, artista Augusta de Schucani revizuiește aceste icoane cu o tehnică eminamente personală, inovatoare și iconoclastă. Ea își va expune...

Treimea emoțiilor

Treimea emoțiilor
Galerie Foto Pe scurt, în cifre, a doua treime a Festivalului Internațional „George Enescu” a însemnat 25 de spectacole, 68 de lucrări, apartinând unui număr de 38 de compozitori, de la contemporani, chiar patru prime...

Prima ediție a Science, Fiction & Technology Film Festival va avea loc la Timișoara, în cadrul Flight Festival

Prima ediție a Science, Fiction & Technology Film Festival va avea loc la Timișoara, în cadrul Flight Festival
Într-o lume în care schimbarea poate fi considerată singura constantă și în care schimbul de informații și viteza actualizării acestora a devenit vitală, dezvoltarea științei și a tehnologiei devin...

Expoziţia de pictură «Luminile Veneţiei / Luci di Venezia» a artistului vizual George Păunescu

Expoziţia de pictură «Luminile Veneţiei / Luci di Venezia»  a artistului vizual George Păunescu
Marţi, 17 septembrie 2019, la ora 18,00, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în prezenţa artistului vizual George Păunescu, vernisajul expoziţiei de pictură...

Togetherness - cel mai mare tablou colectiv din lume la Acuarela

Togetherness - cel mai mare tablou colectiv din lume la Acuarela
Galerie Foto Painting Room aduce vineri, 20 septembrie, de la 19:00, la Acuarela proiectul Togetherness - cel mai mare tablou colectiv din lume care a început în Elveția și a continuat în...

Jurnalul îţi oferă miercuri o carte care îţi dă fiori: "Al Treilea Război Mondial în formă continuată - Blestemul Apocalipsei moderne"

Jurnalul îţi oferă miercuri o carte care îţi dă fiori: "Al Treilea Război Mondial în formă continuată - Blestemul Apocalipsei moderne"
Suntem aproape de distrugerea planetei sau nu? Răspunsurile le aflaţi în cartea oferită de Jurnalul începând de miercuri, 18 septembrie. Cât de aproape sau de departe suntem acum de o catastrofă mondială care...

89 de soliști din elita mondială a muzicii adaugă strălucire spectacolelor și atmosferei din sălile de concert

89 de soliști din elita mondială a muzicii adaugă strălucire spectacolelor și atmosferei din sălile de concert
Galerie Foto În cele 23 de zile de Festival, pe scenele din București vor urca 89 de soliști instrumentiști din elita mondială a muzicii. Sunt artiști de o extraordinară expresivitate, forță și anvergură, mulți dintre ei...

Seară dedicată poetului Giacomo Leopardi, cu ocazia bicentenarului poeziei «Infinitul», la Institutul Italian de Cultură

Seară dedicată poetului Giacomo Leopardi, cu ocazia bicentenarului poeziei «Infinitul», la Institutul Italian de Cultură
În 1819, Giacomo Leopardi termina de scris "Infinitul", una dintre cele mai frumoase, studiate și recitate poezii italiene. Cu ocazia bicentenarului poeziei, Institutul Italian de Cultură din București dedică un...
Serviciul de email marketing furnizat de