Din culisele cotidianului cu cel mai mare tiraj din lume

Tetsuo Kobayashi face meseria de ziarist de mai bine de 24 de ani şi şi-ar dori să comenteze mult mai mult decât îi permit educaţia şi cultura. Ziarul pentru care lucrează se vinde în opt milioane de exemplare zilnic, dispune de trei elicoptere şi de 13 clădiri-gigant. Are 5.000 de colegi în întreaga Japonie şi a învăţat să-şi construiască sursele într-un mediu mult mai puţin primitor şi deschis decât suntem noi dispuşi să credem sau să acceptăm.

Face meseria de ziarist de mai bine de 24 de ani şi şi-ar dori să comenteze mult mai mult decât îi permit educaţia şi cultura. Ziarul pentru care lucrează se vinde în opt milioane de exemplare zilnic, dispune de trei elicoptere şi de 13 clădiri-gigant. Are 5.000 de colegi în întreaga Japonie şi a învăţat să-şi construiască sursele într-un mediu mult mai puţin primitor şi deschis decât suntem noi dispuşi să credem sau să acceptăm. Acesta este Tetsuo Kobayashi, unul dintre cei zece editori coordonatori ai cotidianului Asahi Shimbun, primul ziar în lume ca tiraj.


Pentru el, meseria de jurnalist înseamnă rigurozitate. Atâta rigurozitate, încât aproape că nu mai vezi unde e libertatea de exprimare. Pentru un european, să asculte un ziarist japonez de talia lui Kobayashi vorbind despre propria meserie e ca şi cum ar privi spre limitările de care ar vrea să uite. Un european are nevoie de timp ca să înţeleagă că omul din faţa sa, atât de experimentat şi totuşi atât de reţinut şi de modest, îşi defineşte libertatea în termeni de neconceput pentru Europa.
Însă, e libertatea lui, şi până la un punct, chiar o libertate comună tuturor. Dar nu perfectă. O recunoaşte chiar şi Kobayashi, şi-ar dori o schimbare, dar o respectă aşa cum e până la schimbare şi nu-şi permite nici un sarcasm la adresa ei. Adică face tot ceea ce un ziarist european n-ar face. Nu vorbeşte engleza, aşa că dialogul s-a purtat în japoneză, prin intermediul unui traducător, multe dintre informaţii pierzându-se pe drum.

• Cum e să faci parte din "board-ul" lui Asahi Shimbun, unul dintre cele mai mari ziare din lume?

Nici nu m-am gândit vreodată. Pur şi simplu nu m-am gândit că scriu şi lucrez pentru unul dintre cele mai mari ziare din lume. Atunci când scriu, dacă este vreo problemă, mă duc la faţa locului, iau poziţiile celor implicaţi, aşa cum fac toţi ziariştii din lume. Dacă un avion se prăbuşeşte în munţi, cu siguranţă folosim unul dintre elicopterele ziarului. Depinde de gravitatea situaţiei şi de distanţă. Redacţia dispune de trei elicoptere proprii, pe care le folosim atunci când e nevoie. Plus că în toată Japonia lucrează în jur de 5.000 de oameni strict pentru ziarul nostru. Numai în Tokyo, redacţia e un mic cartier, care include aproximativ 13 clădiri.

"Luăm de bun ce spune guvernul şi apoi publicăm"

• Cum ajungi să devii unul dintre ziariştii Asahi Shimbun?

A fost dificil pentru mine să intru în această mare companie. Au fost examene pe care toţi candidaţii au trebuit să le susţină. Iar examenele sunt foarte dure, structurate pe patru probe: cultură, relaţii internaţionale, politică şi economie. Sunt patru sau cinci stadii prin care treci şi fiecare rezidă într-un examen. Ultimul stagiu este interviul cu managerul ziarului. Practic, a fi acceptat în acest ziar e un proces care durează aproximativ trei luni. Nu e un internship în ziar, pe care îl faci în tot acest timp. N-am fost angajat al ziarului. Lucram ca freelancer.

• Care credeţi că sunt diferenţele dintre media europeană şi cea japoneză?

Spre exemplu, media japoneză  scrie ceea ce spune guvernul că e aşa cum e, în timp ce media europeană tinde să prezinte adevărul, folosind informaţii, apelând la mai multe surse, astfel că de multe ori nici nu ştii ce să mai înţelegi.
În ţara mea este un sistem unic, există un club media de unde pleacă ştirea. Toate companiile media aparţin acestui club, au un reprezentant acolo şi oficialităţile trimit toate informaţiile la nivelul acestui club. Ofiţerul media al clublui diseminează informaţia către toată media.
E deja un sistem implementat şi ar fi extrem de dificil să-l schimbăm acum.

• Să înţelegem că, dacă aveţi nevoie de lămuriri, de mai multe informaţii ca ziarist, nu vă puteţi adresa direct instituţiei, ci aveţi nevoie de alţi intermediari?

Când avem nevoie de mai multe informaţii, de regulă încercăm să ajungem cât mai aproape de politicieni (de exemplu, poate chiar să-i vizităm acasă).
Este un efort destul de mare la nivel individual al ziaristului. Uneori obţinem informaţii suplimentare. Este foarte important să stabileşti relaţii foarte apropiate cu acele persoane şi astfel obţii informaţii utile. Pentru asta, de pildă se ajunge până acolo, încât ziaristul ţine minte chiar ziua de naştere a soţiei sursei sale şi îi trimite flori sau atenţii de ziua ei, tocmai pentru a-şi construi aceste relaţii individuale.

• Cât câştigă un ziarist în Japonia?

Nu vă pot spune cu exactitate. Oricum, este o meserie foarte bine plătită, dar nu-mi permit să avansez sume.

Bătălia cu internetul

Tetsuo Kobayshi spune printre altele că tirajul ziarului său este de 8 milioane de copii vândute zilnic, dar că una dintre marile probleme cu care se confruntă media din Japonia este dată de concurenţa internetului. Tirajul ziarului se află în scădere, pentru că tot mai mulţi oameni preferă să-l citească pe internet. Pe de altă parte, apropo de tabloidizarea media şi de riscurile la care se supune o societate care tinde să aprecieze mai mult ştirile de scandal, jurnalistul japonez crede că ziarul este o cale de a educa societatea. Dar dacă oamenii nu mai citesc ştirile din nicio sursă, oricare ar fi aceasta, nivelul de cunoaştere va scădea implicit, şi abia de aici încolo încep necazurile. "Media, în principal ziarul, este o cale sigură prin care informaţia poate fi diseminată şi poate ajunge să formeze societatea", spune Kobayashi. Tabloidizarea poate fi o problemă din acest punct de vedere.
Dar dacă populaţia nu este nici măcar conştientă de acest lucru, aici se naşte o altă problemă pentru toţi. Media şi societatea sunt două faţete ale aceleiaşi monede: lumea în care trăim. Nivelul oricăreia dintre ele afectează direct cealaltă parte. Schimbările nu ocolesc societatea şi, în consecinţă, nici media nu rămâne neatinsă.


"Redacţia dispune de trei elicoptere proprii, pe care le folosim atunci când e nevoie. În toată Japonia lucrează în jur de 5.000 de oameni strict pentru ziarul nostru"
Tetsuo Kobayashi, editor în Consiliul director al ziarului Asahi Shimbun

"În Japonia se ajunge până acolo încât ziaristul ţine minte chiar ziua de naştere a soţiei sursei sale şi îi trimite flori sau atenţii de ziua ei, tocmai pentru
a-şi construi relaţiile"
Tetsuo Kobayashi, editor în Consiliul director al ziarului Asahi Shimbun

"Nu pot spune cu exactitate cât câştigă un jurnalist în Japonia. Oricum, este o meserie foarte bine plătită, dar nu-mi permit să avansez sume"
Tetsuo Kobayashi, editor în Consiliul director al ziarului Asahi Shimbun