x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dupa ce am murit, m-au pus bine

0
21 Mar 2005 - 00:00

Ma numesc Nicolae Ceausescu, sunt foarte cool si a facut expozitie cu mine la Muzeul National de Arta Contemporana. Eu acolo am rezervate etajele doi si unu. Se-ncepe cu vizitarea de la etaju’ patru. La etajul patru ie o carciuma cam scumputa care nu se merita sa dai banii acolo. Ce e misto, ca se vede ceru’ de deasupra. Si legea morala din noi. (Sanchi!)



  • de LUIZA LUPU
  • STRIGAT DIN MORMANT. Alo! Alo! Ramai linistita la locul tau. Iti mai dau 100 de lei
    PATRU. Daca o mai arzi pe la patru, poti, daca vrea muschii tai, sa te dai in tridimensional intr-un joc in care se-mpusca tot ce se prinde. Ce ie creepy (adica infricosator, citeste cripi) ie ca se-aude pasii foarte aproape de tine si impuscaturile alea care mie personal imi trezeste amintiri de neuitat. Tu esti ala care-mpusca. Vezi, ca la un moment dat sare unu’ pe tine din stanga (he, he, doar o coincidenta) si tu, daca nu esti atent, pierzi arma si pierzi si jocul. Cred ca ai trei vieti, da’ nu sunt sigur. Mie personal, gasesc ca ala e un loc de depravati, imprumutat din societatea capitalista, dusmana de clasa a poporului (parc-asa v-am invatat sa ziceti odata).

    TREI. Deci, ca s-ajungi la trei, trei sa iei liftu’. E un lift supermarfa, care, cand porneste, iti porneste si stomacu’ din loc da’ se duce repede inapoi. In lift vorbesc ba io, ba prietenul meu care m-a tradat pe mine, Iliescu. A fost copil de mingi la mine si-acuma uite ce-a ajuns de capu’ lui. La trei, ie foarte caraghios. Ie mai multe camere si tu te dai p-acolo. Iecspune unu’, Calin Dan. De iegzemplu, intr-o camera vezi un film pe un perete, facut cum se face-acuma de le place la astia tineri, ce le-o fi placand, nu stiu. Chestia ie ca vezi un filmulet cu unu’ care duce-n spate o usa. Ecranu’ dupe perete ie-mpartit in patru si tu vezi toate alea patru la un loc. Am observat muzica care iar nu-mi place. Ie a lu’ Matze, da’ am vazut ca oaminii se iecstaziaza. Se iecstaziaza la toate tampeniilii, sa moara tzac si pac! Am vazut ca oaminii le place si se uita la tot si nu le mai vine sa plece. Baga-le-as sarma-n nas, ca la congresilii mele rupeau usilii! Nesimtitii care i-am crescut ca pa copiii mei!

    DE NEINTELES. Am mai vazut ca oaminii le place sa sa umble sa sa uite pe la poze. Ie o tiganca care sprijineste un zid si pa langa mana ei sprijinita se vede mai multe urme de maini. Am observat ca oamenii iecsclama "supermisto" da’ io n-am sa-nteleg de ce. Ce-o fi asa "super-misto" la o tiganca care reazama un zid?!?

    In alta parte am vazut un frumos program artistic care se-aude Nicu Alifantis cand era el tanar, la Cenaclu’ Flacara. Auzi, cica "traiasca libertatea", baga-i-as sarma-n nas si lu’ asta! Acolo, pa perete, ai sa mai vezi un slaid-sou. Am tras si io cu urechea, cum i-am invatat pe baietii mei cu ochi albastri, si asa am aflat ca un slaid-sou e atunci cand ie mai multe poze si se deruleaza. Porcarii, daca ma-ntrebati pe mine. Am vazut, de iegzemplu, o tanti pozata asa fel, ca zici ca face pipi ca un nesimtit care nu mai are rabdare s-ajunga acasa: la stalp. Da’ de fapt ie teapa. Creca tanti nici nu stie c-a pozat-o. In alte imagini ai sa vezi jeg si gunoi, ca si aspecte normale de viata care curge, cu oameni care merge pe strada. Ieu, din acest slaid-sou, am retinut urmatoarele: "Castiga un sac de bani", "superpremii", cat si o tiganca (alta) care ie cam grasa si sta pe o cutie de banane Dole care are cercei de aur si slapi in picioare. Aceasta miniiecspozitie se cheama "Sample city", daca retin ieu bine, si in romaneste inseamna, intr-o romana aproximativa, "Mostra de oras".

    Mai mergi ce mai mergi si dai de un puzzle d-ala de care se juca decreteii mei cu iele ca sa le puna-n ordine, da’ nesimtitii au dejucat acest frumos joc si si-au batut joc de acest frumos monument de arhitengura (am numit aici "Casa Poporului"), care s-o faci la loc, da’ ce sa-i faci, ca e ca la balamucu’ vesel, vai de capu’ ei!

    DOI. La etaju’ doi ma uit asa, la mine, si-mi aduc aminte ce bine ierea. Pionierii patriei sa ma pupe, sa-mi aduca floricele si sa-mi spuna cuvinte dulci la ureche, muncitorii si muncitoarele patriei are burghiele-n mana si ce bine ierea cand se-mplinea cincinalu’... Ie mai multe macarale care urca-n soare ca la balamuc si da mana cu taranii imbracati in frumoase straie traditionale populare de origine romana, adica ieu, nu macaroanele care brazdeaza ceru’ patriei. Ah, ce frumos ierea p-atunci...

    Le-am spus la artistii mei de la curtea mea sa-mi faca multe, multe, multe, nenumarate tablouri cu mine si cu prietena mea, devenita mai tarziu sotia mea, Elena, care o iubesc foarte mult, cat si o respect. Ii salut pe aceasta cale pe pictorii mei preferati care nu ie numai unu’, ci mai multi... deci, sa-ncep, sa nu care cumva sa-mi scape vreunu’, ca tare mi-s dragi toti, cu talentu’ lor cu tot, ca oameni i-am facut da’ nu-mi pare rau, ca s-a meritat efortu’: Dan Hatmanu, manca-i-as gurita lui, Vasile Pop-Negresteanu, salut, bre, Sabin Balasa, te iubesc de nu te vezi si hai sictir, ca stii ca te iubesc, da’ despre mai multi artisti de la curtea mea, in episodu’ viitor, cum se zicea odata la teleenciclopedia, emisiunea mea care-nvatam ieu multe de la ea, cand veneam, obosit frant, de la vanatoare.

    URARI DE BINE. Tovarase Nicolae Ceausescu, tovarasa Elena Ceausescu, un "Hai noroc" din inima, precum si traditionalul UE!

    EU. Mie unu’ imi place sa ma uit foarte mult la un tablou facut mare, cum imi place mie si la neamu’ meu, ala cand sunt io cu nevasta-mea si ea face cu mana si e foarte draguta, stiti ce draguta ierea in tablourile-alea? Avea asa un chip de inger (nu cred in ingeri, da’ asa vine vorba) si zambea frumos de tot si parul ei auriu cadea, da’ ce zic eu cadea, se rostogolea pe umerii ei, pupe tata pe ea, ca tare draguta mai era. Da’ si io... parca cine stie ce bucata agatasem, asa ma dadeam mare, am asa o privire de nu pot sa-ti zic, parca te invit asa, sa ma invidiezi ce gagica misto mi-am tras, "ia, ba, ca numai cu privitu’ te alegi", ma rog, da’ mai bine sa trec la urmatoru’ tablou care mi-a retinut atentia, cat si privirea, te invit sa urmaresti tabloul intitulat "Omagiu", da’ s-ar putea sa ma-nsel, fapt e ca sunt io si-n juru’ meu, mai mici, ie barajele, platforma petroliera, copiii, mici fiind, care-nvata sa construiasca pentru viitorul patriei lor, metrou’ care l-am facut io si-asa a ramas, ca daca nu ieream io, nici metrou n-aveati, ’r-ati ai dracu, de capitalisti, copii albi care iese de la scoala in pantaloni scurti si-mi aduce flori colorate, carduri-carduri, mame cu copii in brate (simbolizand viitoru’ de aur al Romaniei), iar eu sunt supt un curcubeu care ie singuru’ colorat, cat si fata mea, in rest ceilanti ie albi, cum am mai spus-o si-o repet, simbolizand ca inca n-a ajuns sa se identifice, isi mai cauta inca identitatea care sunt eu.

    EU. Fiecare tablou ma-mpresioneaza in mod placut si ma face sa-mi aduc aminte de mine cand eram eu in putere si oamenii ma iubea. Asa incat n-am sa-nteleg ce ie cu filmu’ ala "Marfa si banii" care l-a pus astia sa sa deruleze. Ie cu baiatu’ asta, Papadopol, care-l vad acum intr-un serial de succes, la Acasa teve. Nu-si lasase inca cioc, da’ mie oricum nu-mi place de el.

    Tot la ietaju’ asta nu va invit sa urmariti niste poze iecsecrabile care-mi face mie scarba, cu unii care... in fine... nu zic mai multe da’ ie iei trei intr-o ipostaza nu tocmai de spus aicili-sa, in fata Casei Poporului, da’ ce-aveti, frate, cu Casa Poporului si cu oile-alea cu greutati la picioare si-mbracate-n zebra, da’ ce vreti sa spuneti? Nu zabovesc prea mult, da’ tare nu mi-a placut cand le-am vazut. Adica, ce? Oamenii mei ierea niste oi? Asta nu pot s-o cred!

    EU. De asemenea, am mai vizionat la etajul doi un frumos slaid-sou cu Dacia mea care mi-e mie draga, programul se intituleaza "Treizeci de ani de istorie" si ie cu Dacia mea in toate timpurili. Niste dementi artistii astia...

    La acelasi etaj, daca nu v-ati plictisit, se poate urmari mai multe slaid-souri cu niste lucrari care face misto de Casa Mea care-o pune artistii astia intr-un varf de "ca-nici-nu-stiu-cum-s-o-numesc". Viziunea lor nu corespunde cu viziunea mea despre Casa Mea, asa ca nu va mai retin atentia cu tot felu’ de prostii. As dori decat sa va supun atentiei un slaid-sou cu niste vaci care, oricat nu mi-ar place mie, tot n-am ce sa fac, ca ma rad: ie vorba de niste vaci care face ce face si da cu botu’ la Casa Poporului care-am construit-o eu. Simpatice vacile, n-am ce sa mai zic. La celasi etaj ie mai multe slaid-souri semnate de niste ticniti postmoderni care-si imagineaza ei c-asa se face arta: cu oameni care umbla prin lume cu blocuri de locuinte-n cap... ma rog... sau cu doi nebuni care sta-n fantanile-alea din "Centru’ Civic", cum ii ziceam noi, ala de l-am construit io cand ieream in putere, si nebunii aia, unu’ ie cu un delfin de cauciuc de care te duci la plaja cu el si altu ie cu o ratusca la fel. Mai ma vad eu intr-un film, da’ nu cine-stie-ce, cu niste oameni care trece prin fata mea si atata. Creca ie momentu’ "decembrie ’89" da’ nu sunt sigur si de altfel nici nu-mi place sa-mi amintesc. Programu’ se intituleaza "Actorii istoriei subliminale". Nu stiu ce va sa zica cu "subliminale" asta, da’ eu cred ca nu tre’ sa-mi placa.

    UNU. La etaju’ unu’ ma reintalnesc cu toti acesti oameni care mi-a stat alaturi si care nu i-am uitat.

    Am foarte multe tablouri. Imi amintesc foarte bine acest tablou semnat de Penga Sandor, cu Stefan cel Mare care scoate mana din tablou si da mana cu noi (cu mine si cu nevasta-mea), intr-un ianuarie, la-nceput de an. Ma simt foarte bine, chiar daca stiu ca Stefan cel Mare a trait cu mult inaintea mea, da’ eu stiu ca sunt urmasu’ lui. Istoria m-a desemnat pe mine sa duc mai departe idealurile acestei sfinte patrii si eu chiar o fac. Si crec-o fac bine, ce sa ma aia pe mine.

    EU. Mai am si alte tablouri care-mi face cinste. Am, de pilda, un tablou unde sunt decat eu, in centru, si in jurul meu, niste anonimi care cic-a facut istorie (ma refer aici la Balcescu, Alexandru Ioan-Cuza, Kogalniceanu, Iancu de Hunedoara)... ma rog, niste oameni mai naspeti decat mine, da’, orisicat, mi-a placut viziunea artistului care m-a asejat in centru’ unei istorii care, nu-i asa, si io am facut-o, nu numai ametitii-astia.

    Imi place sa ma uit la tabloul lui Sabin Balasa care a ipostaziat-o pe nevasta-mea cum sta ea cu niste flori albastre-n mana, imbracata fiind intr-o rochie lunga si alba, simbolu’, probabil, al puritatii ei. Aici nu am nimic de comentat. Sabin si-a facut treaba cu varf si indesat, iar albastru’ ala al lui, nu ie altu ca el. Bravo, ba!

    MULTUMIRI. As dori de asemenea sa multumesc pe aceasta cale urmatorilor mei artisti care a dus pe culmea gloriei pe mine si pe toata familia mea. Nu pot sa nu-i amintesc aici pe: Pavel Veres, autoru’ unei frumoase lucrari unde ie mai multe lucrari de stiinta semnate de George Calinescu, Cantemir, alti prosti si eu, care am doua lucrari, nu una, simbolizand prin asta, ca lucrarile mele ierea mult mai importante ca ale lor.

    ALTE MULTUMIRI. As dori, de asemenea, sa multumesc fratilor mei intru cultura, Liviu Suhar (mersi, ma!), Mihai Rusu, Toma Roata, Andrasy Zoltan, Ion Buta, Doina Catargiu, Ieronim Boca (care mi-a pictat frumoase tablouri cu trofee cand m-am dus io la vanatoare de ursi si i-am luminat lu’ nevasta-mea cu lanterna, ca nu mai ierea soare), prietinului meu Eugen Palade, iubitului meu artist Ion Sulea Gorj, un baiat foarte talentat si istet, Corneliu Ionescu si cati si mai cati, cat si autorilor necunoscuti care mi-a facut surpriza si placerea sa-i vad la etaju’ unu’ al Muzeului National de Arta Contemporana, unde eu am rezervate, cum v-am mai spus, in amintirea mea, etajele care vi le-am enumerat, doi si unu, in ordinea coborarii cu liftu’ ala bengos, de capitalisti jegosi.

    LA PASCUT

    "As dori decat sa va supun atentiei un slaid-sou cu niste vaci care, oricat nu mi-ar place mie, tot n-am ce sa fac, ca ma rad: ie vorba de niste vaci care face ce face si da cu botu’ la Casa Poporului care-am construit-o eu" - Nicolae Ceausescu

    TICNEALA

    "La acelasi etaj ie mai multe slaid-souri semnate de niste ticniti postmoderni care-si imagineaza ei c-asa se face arta: cu oameni care umbla prin lume cu blocuri de locuinte-n cap... ma rog... sau cu doi nebuni care sta-n fantanile-alea din «Centru’ Civic», cum ii ziceam noi". - Nicolae Ceausescu
    Citeşte mai multe despre:   arte,   place,   oameni,   daâ,   sa-mi,   măna,   vezi,   unuâ,   ierea,   unu

     

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    TIFF Unlimited - filme și muzică sub clar de lună, în București

    TIFF Unlimited - filme și muzică sub clar de lună, în București
    După TIFF 2019, continuăm experiența de festival atât on-line pe TIFF Unlimited, platforma de streaming a Festivalului Internațional de Film Transilvania, accesibilă pe unlimited.tiff.ro, cât și off-line, în...

    Simpozion dedicat Marșului Memoriei de la Cluj la Auschwitz, la sediul ICR Tel Aviv

    Simpozion dedicat Marșului Memoriei de la Cluj la Auschwitz, la sediul ICR Tel Aviv
    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociația Sionistă din România, organizează un simpozion dedicat Marșului Memoriei de la Cluj la Auschwitz. Evenimentul va avea loc astăzi, 19 iunie...

    Festivalul de Film Românesc din Washington la final: peste 3.000 de spectatori pentru filmele românești în capitala americană

    Festivalul de Film Românesc din Washington la final:  peste 3.000 de spectatori pentru filmele românești în capitala americană
    Peste 3.000 de spectatori, în bună măsură americani, au venit să vadă, în ultimele trei săptămâni, cele 7 filme românești prezentate, între 1 și 16 iunie, în cinematograful Galeriei Naționale de Artă...

    Festivalul de Artă și Patrimoniul invizibil la Point Hub

    Festivalul de Artă și Patrimoniul invizibil la Point Hub
    Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Unitatea de Management a Proiectului, organizează un eveniment cultural cu participare internațională, în cadrul proiectului CultPlatform_21 – Creative Spaces...

    Alexandru Tomescu la Festivalul Bach de la Leipzig

    Alexandru Tomescu la Festivalul Bach de la Leipzig
    În perioada 14-23 iunie 2019 va avea loc la Leipzig şi împrejurimi ediția din acest an a Festivalului Bachfest, unul din cele mai importante festivaluri de muzică clasică din Germania. Organizatorii festivalului,...

    Miercuri, 19 iunie, Jurnalul vă oferă cartea. "De la Marilyn la Angela Merkel - Femeile fascinante care au schimbat lumea"

    Miercuri, 19 iunie, Jurnalul vă oferă cartea. "De la Marilyn la Angela Merkel - Femeile fascinante care au schimbat lumea"
    „Bătălia Sexelor” nu mai are, de ceva vreme, un învingător dinainte cunoscut. Secolul XX a fost și epoca în care, în sfârșit, femeile și-au putut revendica și obține drepturi egale cu cele ale...

    Premiile Uniunii Scriitorilor Români pentru anul 2018 au fost decernate

    Premiile Uniunii Scriitorilor Români pentru anul 2018 au fost decernate
    Filozoful şi scriitorul Andrei Pleşu a primit luni, în cadrul unei gale care s-a desfăşurat la Teatrul Naţional din Capitală, Premiul Naţional al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru anul...

    Vescan lansează piesa-imn a acestei veri, „Pierde Tot Anu’”, în colaborare cu Noaptea Târziu

    Vescan lansează piesa-imn a acestei veri, „Pierde Tot Anu’”, în colaborare cu Noaptea Târziu
    Vescan lansează piesa-imn a acestei veri, „Pierde Tot Anu’”, în colaborare cu Noaptea Târziu. Cei care sunt studenți sau nostalgici după acele vremuri se vor regăsi, cu siguranță, în versurile piesei și...

    O lucrare a artistului Ernö Bartha, amplasată în Jardin du Luxembourg din Paris

    O lucrare a artistului Ernö Bartha, amplasată în Jardin du Luxembourg din Paris
    Galerie Foto Începând din 12 iunie 2019, Jardin du Luxembourg din centrul Parisului a adaugat celor 106 statui clasice pe care le adăposteşte o lucrare contemporană românească. Institutul Cultural Român, prin...

    Adio, Franco Zeffirelli: cultura îl plânge pe genialul cineast

    Adio, Franco Zeffirelli: cultura îl plânge pe genialul cineast
    Galerie Foto 96 de ani de cinema, teatru liric şi operă. Un talent vizionar capabil de a-l reinventa pe Shakespeare.  Regizorul Franco omul din spatele geniului a plecat dintre noi. A murit în casa sa din Roma, pe Appia...

    Ion Caramitru: „Să ținem minte de ce a avut loc mișcarea din decembrie 1989”. Revolta, spectacol-eveniment de balet neoclasic dedicat împlinirii a 30 de ani de la Revoluție

    Ion Caramitru: „Să ținem minte de ce a avut loc mișcarea din decembrie 1989”. Revolta, spectacol-eveniment de balet neoclasic dedicat împlinirii a 30 de ani de la Revoluție
    Galerie Foto Regal de balet neoclasic pe scena Teatrului Național din București, „Revolta” este primul spectacol de balet inspirat de evenimentele din decembrie 1989. Un rol important în spectacolul pus în scenă la 30 de...

    „Hamlet”-ul regizorului Lev Dodin, aplaudat şi ovaţionat minute în şir

    „Hamlet”-ul regizorului Lev Dodin, aplaudat şi ovaţionat minute în şir
    Galerie Foto Spectatorii și artiștii au cucerit orașul încă din prima zi, la FITS 2019! În acest oraş magnific, Sibiul, în care fiecare piatră deapănă atât de multe vechi poveşti şi legende,  aerul se încarcă...

    Bradley Cooper a început negocierile pentru a juca în remake-ul "Nightmare Alley" de Guillermo del Toro

    Bradley Cooper a început negocierile pentru a juca în remake-ul "Nightmare Alley" de Guillermo del Toro
    Actorul Bradley Cooper a început negocierile pentru a interpreta rolul principal din adaptarea "Nightmare Alley" ce va fi regizată de Guillermo del Toro şi produsă de Fox Searchlight, conform unui material publicat...

    Încondeiem ouă, în Cișmigiu

    Încondeiem ouă, în Cișmigiu
    Galerie Foto Bucureștenii care nu au plecat în minivacanța de Rusalii au ocazia să învețe, în aceste zile, secretele ouălor încondeiate. În Parcul Cișmigiu, pe aleea principală, la umbră, Andreea Drajmici le arată...

    Marele cineast italian Franco Zeffirelli a murit

    Marele cineast italian Franco Zeffirelli a murit
    Marele cineast italian Franco Zeffirelli a murit la vârsta de 96 de ani, transmite sâmbătă AFP care citează presa italiană. Agerpres
    Serviciul de email marketing furnizat de