x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Forţa trecutului induce vedenii...

0
Autor: Clara Margineanu 29 Apr 2009 - 00:00

Fiinţa lui Mateiu Caragiale (născut în 1885) a fost întunecată de drame şi contorsionări sufleteşti. Nu îşi dorea atât gloria literară, cât pe cea socială, marcat probabil de condiţia sa socială de fiu nelegitim al lui I.L. Caragiale, adică bastard.



În orice caz, era nefericit. A încercat să intre în diplomaţie, a curtat asiduu doamne cu situaţii materiale deosebite. Şi-a dorit mult să se fi născut aristocrat, şi-a tot căutat rădăcinile nobi­liare. A cunoscut lumea cârciumilor, a jucătorilor de cărţi, a femeilor uşoare, dar a frecventat şi lumea bună, jokey-cluburi, saloanele aristocraţiei. Era un om de lume, atras de high-life-ul începutului de secol XX. S-a căsătorit la 38 de ani cu Ma­rica Sion, care avea 63. Doamna Sion i-a oferit o viaţă tihnită, relaxată şi o moşie cu un conac, unde înalţă în 1928 propriul steag cu blazon. Moare la 51 de ani, soţia sa supravieţuindu-i încă zece ani.

Se ştie că Mateiu Caragiale şi-a scris Craii... mai mult pe diverse mese de restaurant. Astăzi ne putem imagina că acele cârciumi se aflau pe străzile Covaci, Şelari, Gabroveni, Lipscani din Bucureştiul de altădată. Pe vremea aceea, Mateiu Caragiale locuia în diverse chirii, din care se muta des. Conceptul romanului îl conturează în 1909. Romanul Craii de Curtea-Veche a fost tipărit pentru prima dată în 1929 la Editura Cartea Românească.

Aristocrat închipuit sau nu, Mateiu considera că fanteziile sunt daruri de mare rang şi că, fără ele, viaţa ar fi lamentabilă. Este limpede că el s-a autoconstruit, s-a reinventat şi a devenit un personaj cu atribute compensatorii pentru frustrările originii sale nelegitime. Mateiu Caragiale s-a autoexilat în fantasme şi plăsmuiri... S-a autoexilat în începutul de duh al legendei de la Curtea Veche, nu la Berlin, precum ilustrul său tată.
FANTASMAGORICII CRAI...
Ne raportăm la Craii de Curtea-Veche ca la nişte personaje livreşti, singulare, fantasmagorice. S-ar fi putut trage din aristocraţia românească sau otomană şi/sau din lumea sordidă a mahalalelor de odinioară.

Iorgu, Pantazi, Paşadia, Pirgu îşi apar­ţin doar lor înşişi, nu recunosc nici o au­to­ritate, nu au slujbe, nu muncesc, au sur­se de venit misterioase. Aristocraţi-go­la­ni, personaje stranii, fantome. Pantazi avusese cândva moşii, Paşadia se retră­se­se din viaţa publică, nu se ştie din ce tră­ia, Pirgu, "o lichea fără seamăn, bun nu­mai la rele", supravieţuieşte cum a supra­vie­ţuit Curtea Veche, deseori distrusă, câr­pită. Aflăm tot din roman: "Pirgu avea în sânge dorul de dezmăţare ţigănească de odinioară, cu dragoste de mahala, chefurile la mânăstiri, cântecele fără perdea, scârboşeniile şi măscările. (...) Paşadia îl dispreţuia făţiş, jicnindu-l şi umilindu-l fără cruţare, de câte ori avea prilejul." Pa­şa­dia, în schimb, era "de o sobră eleganţă, plin de demnitate în port şi  vorbire, el ră­măsese apusean şi om de lume până în vârful unghiilor. (...) Cineva care nu l-ar fi cunoscut n-ar fi vrut să creadă în ce murdare şi josnice locuri mergea acel impu­nător domn să se înfunde până la ziuă."

Paşadia moare pe culmile extazului amoros: "Cu cel din urmă strop de vlagă bărbătescă, ţâşnise şi sângele şi inima încetase să mai bată." Doar pentru a puncta amestecul de plăsmuire şi realitate, amintim că povestea morţii lui Paşadia, din roman, a fost, se pare, inspirată de realitatea unei istorii a timpului, moartea lui Paul Zarifopol, amorezat adulterin de o tânără pianistă, în braţele căreia şi-a dat sufletul.

Nefericita Pena Corcoduşa, cea care scăl­­da morţii, fusese la balamuc şi se îm­băta criţă, fusese iubită de Serghie Leu­chtem­berg, în sângele căruia se în­­tâl­ni­se­ră istoriile a două familii regale. El a mu­rit ca un cruciat, în Balcani. Când tre­nul mortuar a oprit în Bucureşti pentru ono­ruri, din mulţime s-a auzit ţipătul sfâ­şie­tor al unei femei: Pena Corcoduşa. Când s-a trezit din leşin şi agonie, a trebuit să fie legată. În roman e doar o scursură bătrână şi beţivă. Una nebună din iubire.

"Crai vor mai fi cât va mai fi Bucureştiul, purtând în fiinţa lor blazonul tragic al prezentului pe care îl trăiesc. Cine are ochi de văzut îi va vedea. Sunt lucruri ticluite să rămână pentru totdeauna - de veci - sub pecetea tainei." Cu aceste cuvinte încheie Mateiu Caragiale cartea sa. În urma unui sondaj efectuat de şi printre literaţi, Craii de Curtea-Veche a fost desemnat cel mai bun roman al literaturii române. "Am trăit nopţi de însingurare şi tristeţe iraţionale, cumplite, vinovate, plimbate pe străzile Şelari, Covaci, Gabro­veni, Lipscani... Adierea Crailor mă conducea întotdeauna în vreo cafenea, cârciumă, bodegă, speluncă... Sub tălpile mele erau pietrele lor. Licorile spumante cu gust de lacrimi îmi spuneau mereu că viaţa e în altă parte, dincolo de clipa ce trece şi de biografia empirică." "Boema, odioasa şi imunda Boemă, ucide şi adesea nu numai la figurat. (...) ... după mo­men­tele de uitare de sine nu simţi în dumneata gemând demnitatea rănită?", scrie întrebându-se grav Mateiu în ro­ma­nul său. Autorul vorbea cu Craii venind dinspre Malamos, cei care băteau Bu­cu­reştiul părăsit de Grigore Ghica, la 1770... Eu mai ştiu şi azi nişte crai frumoşi, ma­teini pur-sânge, pe care îi văd purtându-şi drama şi mândria lor la cafeneaua Muzeului Literaturii Române. Câţiva dintre ei se numesc Ioan. Descântă câte o bere pe terasă sau în subsolul localului, supranumit la groapă. Coincidenţă sau nu, marelui I.L. Caragiale i se părea uneori că România e o mare berărie.
O EFIGIE A TIMPULUI
"Şi-au trăit amurgul vieţii în chefuri, în viciu, în noapte, căutând opulenţa decadentă. Aşa deşucheaţi, deocheaţi, jucători şi cheflii, sunt o efigie a timpului, care, ştearsă de praf, are parfumul şi farmecul ei." Craii de Curtea-Veche reprezintă o fabuloasă istorie a unei lumi distruse dinaintea primului război mondial. Craii dispar înainte de a începe, istoric, o altă lume. Şi-au trăit amurgul vieţii în che­furi, în viciu, în noapte, căutând opulenţa decadentă. Aşa deşucheaţi, deocheaţi, jucători şi cheflii, sunt o efigie a timpului, care, ştearsă de praf, are parfumul şi farmecul ei. Craii... sunt întruchiparea perfectă a expresiei de o ucigătoare tristeţe: "Îşi omoară timpul". De aceea cred că urmaşii lor genetici există şi azi. Opulenţa decadentă şi uciderea timpului sunt trăsături recognoscibile ale prezentului.
Oameni grăbiţi curg de nicăieri către nicăieri zilnic pe lângă Curtea Veche.
Trec şi eu adesea pe lângă şi prin­tre ruinele  fostului lăcaş domne sc, îl urc, îl cobor, îl cutreier şi, uneori, forţa trecutului îmi induce vedenii puternice. Îi văd pe Craii de atunci nişte ruine, ca şi Curtea. Poate că şi acum, cu mâna mea, scrie cineva de demult...


TRASEU RAPID PRIN ISTORIE
Construită în secolul al XV-lea din porunca lui Vlad Ţepeş, arsă de turci, Reşedinţa Domnească din Bucureşti a fost complet rezidită de Matei Basarab. Înscăunat Domn al Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu dă acestei Curţi o strălucire rară, elegantă, cu mult fast, o adevărată Curte Domnească. Pârjolită de incendii, distrusă de cutremure şi inundaţii, atacată de turci, de austrieci şi de ruşi în războiul din 1868-1774, Reşedinţa Domnească ajunge în paragină. Astfel, domnitorii îşi construiesc o nouă reşedinţă în Dealul Spirii. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, cetatea părăsită a fost invadată şi devastată de hoţi, tâlhari, cerşetori, pungaşi, făpturi decrepite, fără căpătâi. E drept, lipsea autoritatea statală. De asemenea, negustorii şi mahalagiii din împrejurimi s-au apro­vi­zio­nat, după bunul plac, cu materiale de construcţie şterpelite din palat. Mateiu Caragiale scrie "rămăşiţe de temelii boltite, găsindu-se în toată mahalaua, de pildă, sub birtul în care ne aflăm". Craii de Curtea-Veche sunt personajele acelui timp, pe­tre­că­re­ţii unei lumi depravate, oameni ai nopţii, disperaţi ai sorţii care, în haosul vie­ţii lor, chefuiesc şi jefuiesc.
 Astăzi, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat şi Muzeul Curtea Veche.
Citeşte mai multe despre:   craii,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...
Serviciul de email marketing furnizat de