x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

George Coşbuc şi dulcile tulburări ale iubirii

0
Autor: Monica Andronescu 22 Dec 2010 - 21:25
George Coşbuc şi dulcile tulburări ale iubirii
Vezi galeria foto
Unul dintre cei mai importanţi cer­ce­tă­tori ai operei lui George Coş­buc, autor al unei Istorii a literaturii ro­mâ­ne în secolul al XX-lea, criticul li­te­rar Dumitru Micu vorbeşte despre tainele lumii unui poet alături de care el însuşi şi generaţii întregi au des­co­­perit şi au redescoperit idilicul, via­ţa la ţară, lumina, simplitatea, iubirea în forma ei limpede şi caldă, existenţa ca un joc... Autor al prefeţei volumului de versuri "Balade şi idile. Fire de tort", pe care Jurnalul Naţional vi-l ofe­ră miercuri, Dumitru Micu spune o altă poveste despre George Coşbuc...

Jurnalul Naţional: Vă amintiţi când l-aţi descoperit dumneavoastră pe George Coşbuc?
Dumitru Micu: Eu sunt de ori­gi­ne ardeleană, mă trag dintr-un sat din nord-vestul Transilvaniei, între Cri­şana şi Maramureş. N-a trebuit să-l descopăr pentru că exista, aşa cum există şi Goga, în existenţa spiri­tu­ală de toate zilele a populaţiei ro­mâ­neşti ardelene. În copilărie au­zeam cântându-se pe câmp, la mun­cile agricole, versuri de Goga şi de Coş­buc. De la Coşbuc erau versuri mai ales din poezia "Numai una" pu­se pe muzică. În şcoala primară mi-a­duc aminte că se cânta la oră, dar şi în recreaţii, aşa că George Coş­buc era prezent în existenţa popu­laţiei pur ţărăneşti şi n-a trebuit să-l descopăr pentru că trăiam în el. N-am avut parte de cântece de leagăn pentru că părinţii mei au venit în Re­gat şi pe mine m-a crescut bunica, dar l-am receptat pe Coşbuc aşa cum ori­ce copil ajunge la cunoaşterea lumii prin cântecul de leagăn al ma­mei. Bine­înţeles că după ce am intrat în şcoala primară l-am cunoscut mai în­deaproape şi în mai mare măsură din manuale sau atunci când pre­gă­team programa la serbări. Mai puţin l-am cunoscut în gimnaziu. La şcoala medie, sub ocupaţie maghiară, exista tendinţa  de a ne maghiariza şi a­tunci am fost mai departe de Coşbuc...

Dacă v-aş ruga să alegeţi din existenţa lui Coşbuc un moment, o întâmplare, aşa cum aţi alege o fo­to­grafie, care să vă fi impresionat în vreun fel...
În copilărie şi chiar în adoles­cen­ţă, am cunoscut puţine date bio­gra­fice... Îmi amintesc destul de precis însă că ceea ce m-a cucerit la el în vremea aceea era faptul că nu iubea matematica. Şi această descoperire m-a dezavantajat pentru că m-a încurajat să neglijez şi eu matematica. Cum am început să versific destul de devreme, cu mintea mea de copil am socotit că pentru a deveni poet nu prea ai nevoie de matematică. Motiv pentru care eu am rămas cu această lacună în educaţie. Iar ceva mai târ­ziu, când am început să-i descopăr biografia, m-a impresionat faptul că a avut curajul să treacă ilegal graniţa în Ardeal. De la Năsăud, a venit în România pe la Vama Cucului.

Cum era omul George Coşbuc?
Era genul sănătos, chibzuit, ducea o existenţă echilibrată, ferindu-se de accidente, de abateri de orice fel de la conduita comună. Nu era deloc genul care comite excese. Coşbuc era orien­tat către valorile ultratradiţionale ale neamului românesc.
Dar ca să-i schiţez un portret lui Coşbuc ar trebui să recurg la o confesiune. M-am născut şi am crescut în poezia lui Coşbuc, dar nu pot spune că în perioada adolescenţei şi în co­pi­lărie m-a impresionat în mod de­o­se­bit. Iar apoi, în timp, în ultimii ani de facultate, tocmai pentru ce spu­neam mai devreme, că era prea să­nă­tos, prea echilibrat, iarăşi, nu pot spu­ne că mă atrăgea în mod special. Cu toţii în adolescenţă, în tinereţe, căutăm neobişnuitul, spectaculosul, ne punem întrebări, avem îndoieli, punem sub semnul îndoielii totul. Şi mă deranja la Coşbuc că el vede totul lu­minos şi idilic. Asta cu atât mai mult cu cât, ca fiu de ţăran, am cunoscut de când eram copil duritatea muncilor agricole şi a modului de via­­ţă ţărănesc care nu implică, nu su­por­tă gingăşiile, sentimentele tandre. Munca pământului, mai ales în anumite zone ale Ardealului cum era a noastră, cu pă­mânt nefertil, pietros, era cumplită pâ­nă la abrutizare, dacă voiai să scoţi spi­cul de grâu. Deci faptul că, asemenea lui Alecsandri, Coş­buc a construit o dimensiune idilică a patriarha­li­tăţii rurale mi l-a făcut în perioada tinereţii de-a dreptul anti­pa­tic. De altfel, şi acum cred că marea poezie e cea care nu linişteşte con­şti­in­ţa, ci o răvăşeşte, o agită, o cu­tre­mu­ră.

Dar undeva, la începutul anilor ’60, parcurgând o biografie a lui An­dre Gide, am aflat că acest autor, care a fost una dintre cele mai zbuciumate conştiinţe ale secolului al XX-lea, era pasionat de Vergiliu. Atât de pasio­nat, încât nici măcar în timpul plimbărilor de seară nu renunţa la el. Mergea pe străzi cu o ediţie din "Bu­co­licele" în buzunar şi din când în când se oprea la felinare şi citea. Şi atunci am avut o revelaţie. Îmi vine în minte acum un vers al lui Blaga: "Aici se vindecă setea de mântuire". Deci la ţară. Încă nu depăşisem pe­ri­oa­­da de zbucium. Şi totuşi îmi spu­neam: "Iată cum poţi să-ţi regăseşti li­niş­tea şi eul originar, întorcându-te la viaţa simplă de la ţară". Şi atunci am zis: "Dom’le, păi dacă Gide îl adora pe Vergiliu, de ce l-aş dis­pre­ţui eu pe Coşbuc?" Şi am început să mă reconsider. Şi am început să înţeleg că genul acesta de poezie ne pune în legătură cu ceea ce este simplu, cu elementarul, cu arhaicul... După po­ves­tea cu Gide am început să-l apreciez pe Coşbuc cu adevărat. Şi des­co­păr şi acum în el o poezie liniştitoare, care face să învie în me­morie o lume care s-a cam sfârşit.
Cum e iubirea la Coşbuc?
E cu tulburări benigne şi fireşti. Nici pe departe cu dramatisme ca la Eminescu. Tulburările la Coşbuc nu sunt profunde. El receptează, înfă­ţi­şea­ză şi cântă iubirea din punctul de ve­dere al femeii. Tulburări încearcă mai ales eroinele, pentru că poezia lui este lirică, dar obiectivată. N-are expresie directă, confidenţă, ci e o reprezentare obiectivă. Coşbuc n-a fost un spirit profund, el nu avea trăiri zguduitoare. Coşbuc a fost un rapsod. Suflet din sufletul neamului meu..., deci un om din popor şi plă­mă­dit asemenea celor despre care scria, asemeni ţărănimii din rândul cărora s-a ridicat. Natura lui nu era una calitativ deosebită de cea a flăcăilor şi fetelor din satele pe care le-a cunoscut şi era înclinat prin natura lui să vadă ce-i frumos în viaţă.

Era o fire optimistă, dar sensibil şi la suferinţele altora, de aici şi poeme precum "Noi vrem pământ", "Decebal către popor" sau "Un cântec barbar". Iar optimiştii sunt extravertiţi. Coşbuc a fost prin execelenţă un ex­tra­vertit şi, fiind cu privirile întoarse în afară, în cazul erosului a fost sensi­bil la suferinţele, nefericirile fetelor. Ca să dezvăluie gingăşia sufletului a recurs la partea feminină. Fiind atent la ce era delicat în viaţă era în firea lu­cru­rilor să surprindă mai ales manifes­tări ale sufletului feminin şi să fie sensibil la tristeţile fetelor care suferă de­cepţii amoroase mergând până la deznădejdea din "Cântecul fusului" sau "Fata morarului". Când surprinde psihologia masculină în stări depresive are tendinţa să o ducă mai ales înspre zona umorului, pe când la cel feminin comunică şi zbuciumul, şi nefericirea.

Cine mai are nevoie acum de Coşbuc?
Mă întreb şi eu mereu...

Şi atunci ce le-aţi spune celor care nu citesc Coşbuc? Ce pierd?
Pierd în primul rând posibilitatea de a cunoaşte o lume care a existat, care-şi avea valorile ei, mai ales de na­­tură spirituală, deci se privează de cu­noaşterea unei componente totuşi de­finitorii a sufletului naţional, a psihologiei neamului românesc, se pri­vea­ză de şansa de a găsi pentru o clipă un liman de linişte, de calm. Pen­tru a recepta mai adecvat valorile mo­der­niste şi ultramoderniste e oportun să le cunoască şi pe cele tra­di­ţi­o­na­le, pentru ca, prin comparaţie, prin paralelă, prin contrast să le per­cea­pă mai adecvat şi pe unele, şi pe al­te­le. Pentru ca cineva să fie un om complet e re­comandabil să experimenteze totul sau cât mai mult, aşa că lectura lui Coşbuc e echivalentă în ordinea spiri­tu­ală cu o incursiune binemeritată în parcul Herăstrău sau pe Şoseaua Kiseleff...
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   george coşbuc

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Lemn”/„Wood”, filmul care vorbește despre tăierile ilegale de păduri din România, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film Documentar Copenhaga

„Lemn”/„Wood”, filmul care vorbește despre tăierile ilegale de păduri din România, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film Documentar Copenhaga
Galerie Foto Documentarul semnat de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger, care urmărește fenomenul tăierilor ilegale și al comerțului cu lemn din România, Peru, Rusia și China, va avea premiera internați...

Zece artiști români vor fi prezenți la NADA New York Gallery Open, unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană

Zece artiști români vor fi prezenți la NADA New York Gallery Open, unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană
Galerie Foto Galeria de artă contemporană Anca Poterașu deschide vineri, 28 februarie 2020, de la ora 19.00,  prima sa expoziție la New York, prin participarea la NADA New York Gallery Open 2020. „O cameră doar a...

PREMIERĂ - „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE” Un spectacol care provoacă la dezbatere: este tăcerea o formă de consimțământ?

PREMIERĂ - „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE”  Un spectacol care provoacă la dezbatere: este tăcerea o formă de consimțământ?
Teatrul de Stat Constanţa (TSC) prezintă cea de-a treia premieră a acestei stagiuni și prima a anului 2020, spectacolul „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE” în regia Dianei Mititelu, după piesa autoarei israeliene...

Eugen Jebeleanu, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2020 pentru „Cea mai bună regie” A SPECTACOLULUI „ITINERARII.ÎNTR-O ZI, LUMEA SE VA SCHIMBA”

Eugen Jebeleanu, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2020 pentru „Cea mai bună regie” A SPECTACOLULUI „ITINERARII.ÎNTR-O ZI, LUMEA SE VA SCHIMBA”
Galerie Foto Eugen Jebeleanu, regizorul spectacolului „Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba” produs de Primăria Capitalei, prin ARCUB în parteneriat cu Compagnie des Ogres din Franța, a fost nominalizat de către...

Concertul EMOCIÓN! pe scena Ateneului Român

Concertul EMOCIÓN! pe scena Ateneului Român
Galerie Foto Sâmbătă, 28 martie 2020, începând cu ora 19.00, pe scena Sălii Mari a Ateneului Român (Str. Benjamin Franklin nr. 3), Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Asociația Help Autism, cu sprijinul...

Maestrul Ioan Tugearu, coregraful Răzvan Mazilu și Gilda Lazăr, autoarea Întâlnirilor JTI, într-o nouă ediție a dialogurilor susținute de Octavian Saiu la Teatrelli

Maestrul Ioan Tugearu, coregraful Răzvan Mazilu și Gilda Lazăr, autoarea Întâlnirilor JTI, într-o nouă ediție a dialogurilor susținute de Octavian Saiu la Teatrelli
Ediția de la finalul lunii februarie a Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu lansează provocarea de a recontextualiza rolulcorpului și al dansului, aducând în atenția publicului...

Cele mai bune documentare românești se văd la One World Romania 13

Cele mai bune documentare românești se văd la One World Romania 13
Galerie Foto Alături de panorama filmului documentar internațional pe care o oferă în fiecare an, One World Romania este și o vitrină a celor mai incitante producții românești ale momentului. Ediția a treisprezecea, care se...

Premiile Senatului și NOMINALIZĂRILE pentru Premiile Galei UNITER 2020

Premiile Senatului și NOMINALIZĂRILE pentru Premiile Galei UNITER 2020
Galerie Foto Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER acordă în cadrul Galei Premiilor UNITER premiul de excelenţă, premiile pentru întreaga activitate şi premiile speciale. Pe baza propunerilor...

Eveniment aniversar UNITER. Ion Caramitru: „UNITER nu este o uniune a teatrelor, ci a oamenilor care fac teatru, a indivizilor cu talent”

Eveniment aniversar UNITER. Ion Caramitru: „UNITER nu este o uniune a teatrelor, ci a oamenilor care fac teatru, a indivizilor cu talent”
Galerie Foto “Uniunea Teatrală din România nu este o uniune a teatrelor, ci a oamenilor care fac teatru, a indivizilor cu talent în diferite ipostaze ale teatrului, care sunt asociaţi în această uniune pentru a li se apăra...

Șocant. O cunoscută cântăreață a dezvăluit că a fost „drogată, violată și ținută captivă”

Șocant. O cunoscută cântăreață a dezvăluit că a fost „drogată, violată și ținută captivă”
Duffy, cântăreață galeză premiată cu Grammy, a dezvăluit că a fost „drogată, violată și ținută captivă timp de mai multe zile”, informează BBC. Vedeta, în vârstă de 35 de ani, a publicat un...

Dirijorul britanic Leo Hussain revine la Sala Radio cu un program Elgar/Sibelius

Dirijorul britanic Leo Hussain revine la Sala Radio cu un program Elgar/Sibelius
Galerie Foto Dirijorul britanic Leo Hussain – care debuta în 2016 pe prestigioasa scenă a Operei Regale (Covent Garden) din Londra cu Oedipe de George Enescu, bucurându-se de un mare succes de public - revine vineri, 28...

De Mărţişor, TVR aduce românilor magia concursului Eurovision

De Mărţişor, TVR aduce românilor magia concursului Eurovision
Galerie Foto Duminică, 1 martie, de la ora 21.00, Televiziunea Română îi invită pe toţi românii din ţară şi de pretutindeni să se bucure de magia concursului Eurovision, la Finala Naţională 2020. Sub conceptul...

George Banu și Eugen Jebeleanu, despre 30 de ani de teatru românesc în Franța

George Banu și Eugen Jebeleanu, despre 30 de ani de teatru românesc în Franța
Galerie Foto Teatrul românesc de după 1989 şi relaţiile pe care le-a construit în peisajul teatral francez sunt tema unei dezbateri organizate de Institutul Cultural Român de la Paris, în parteneriat cu Ambasada...

Little Joe – cel mai inteligent și mai stilizat thriller al anului, acum pe ecranele românești

Little Joe – cel mai inteligent și mai stilizat thriller al anului, acum pe ecranele românești
Galerie Foto Cele mai eficiente thrillere sapă adânc în temerile noastre profunde și primare.  Cele mai inteligente, nu se opresc aici: ne înfioară, dar ne și pun pe gânduri, dezgropând straturi nebănuite ale naturii...

7 zile dedicate filmului și culturii montane la Brașov, Bușteni și Predeal. Începe cea de-a 5-a ediție Alpin Film Festival

7 zile dedicate filmului și culturii montane la Brașov, Bușteni și Predeal. Începe cea de-a 5-a ediție Alpin Film Festival
Galerie Foto Cea de-a 5-a ediție Alpin Film Festival, primul și cel mai mare eveniment din România dedicat artei și culturii montane, începe luni, pe 24 februarie, la Brașov, Bușteni și Predeal. Iubitorii de munte,...
Serviciul de email marketing furnizat de