Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În sălile pentru expuneri ale Casei Löwendal din centrul Bucureştiului pot fi văzute, până la 7 iulie (între orele 10:00 şi 18:00), inedite piese din colecţia privată de cămăşi şi obiecte tradiţionale româneşti a designerului Adrian Oianu. Vernisajul a avut loc chiar de Ziua Universală a Iei, la 24 iunie, într-o atmosferă plăcută, creată de ambianţa dintre tablouri - chipuri ale unor bărbaţi şi femei – majoritatea ţărani - din Bucovina, realizate de pictorul scenograf George baron Löwendal între anii '30-'60, piesele de o valoare incontestabilă pe care Adrian Oianu le-a adunat timp de zece ani şi pe care le expune pentru prima dată, nobleţea încăperilor acestei case puse în slujba culturii, melodii cântate la ţambal de un împătimit al muzicii populare şi bineînţeles asistenţa selectă – mai bine zis lumea care pune preţ pe frumos, pe ceea ce e autentic şi neperitor.
În deschiderea evenimentului, preşedintele Fundaţiei Löwendal, Ariadna Avram, menţiona că aceasta este “una dintre cele mai potrivite expoziţii pentru spaţiul ales”, în contextul dat, beneînţeles, şi că autorul nu a ales întâmplător această casă pentru a-şi prezenta colecţia, ci că, probabil, a fost “un feeling la mijloc”.
Adrian Oianu a ţinut să precizeze că într-adevăr nu este întâmplătoare asocierea dintre Muzeul Löwendal şi colecţia sa de costume. “Aţi observat pictura de pe pereţi - ţărani pictaţi cu multă pasiune de Löwendal în urmă cu mulţi. Asta m-a atras, asta m-a făcut să mă gândesc la o colaborare cu această instituţie”, a spus designerul.
Aşa cum a prezentat el expoziţia, la parterul casei sunt multe costume din zona Muşcel, Argeş, de unde a achiziţionat multe piese lucrate foarte creativ şi cu imaginaţie, în foarte multe tehnici. Vezi cămăşi în mare cusute în fir metalic, “un gen de cusătură foarte dificil, care aproape că nu mai poate fi imitat în România în momentul acesta”. La etaj, poate fi văzută o colecţie “total inedită”, cel puţin pentru Oianu, dar cu siguranţă şi pentru mulţi cunoscători - colecţia de cămăşi albe din Bihor, “care au o tehnică extraordinar de creativă şi foarte diferită”. Pot fi văzute şi costume de mireasă, la fel de frumoase, cusute în fir de mătase şi pe material de mătase. Sunt piese din Mărginimea Sibiului şi până în Făgăraş, “cu o tehnică minusculă de a construi ochi în romburi, cum se numesc elementele noastre româneşti şi care sunt total unice în ansamblul de costum popular românesc”. Adrian Oianu a mărturisit că pasiunea sa pentru semne, pentru cusături, pentru simbolistica acestor ornamente va continua şi speră ca în anii care vin să mai poată prezenta o colecţie, poate mai mare, poate mai bogată decât aceasta.
Costumele vechi şi rare sau chiar unicat le-a găsit pe la târguri şi expoziţii. “Muzeele în România nu mai achiziţionează, sunt într-o mare criză de fonduri şi atunci, vor nu vor, oamenii care le adună de prin ţară ajung în situaţia în care trebuie să le vândă”, a mai spus Oianu, el având în colecţia sa aproximativ 300 de astfel de piese, din care se inspiră atunci când creează, ca designer, propriile lucruri.
