x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În căutarea "Ultimei nopţi de dragoste"...

0
Autor: Clara Margineanu 24 Iun 2009 - 00:00
În căutarea Arhiva familiei/

Camil Petrescu (1894-1957) rămâne în literatura română omul care a văzut idei. A fost romancier, dramaturg, doctor în filologie şi poet. S-a născut în Bucureşti, iar destinul său ieşit din comun şi-a arătat colţii de timpuriu. Rămas de mic orfan de ambii părinţi, a fost crescut de o doică, undeva în mahalaua Moşilor.



Tânărul Camil Petrescu a ales să trudească îndârjit pentru a se întreţine, pentru a se instrui şi autoeduca, pentru ca mai târziu să se afirme. A reuşit astfel, să absolve Facultatea de Filozofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti. A debutat cu versuri, în care şi-a încrustat de la început, crezul literar: ,,Dar eu/ Am văzut idei ...(...)/eu sunt dintre acei/ Cu ochi halucinanţi şi mistuiţi lăuntric/ Cu sufletul mărit/ Căci am văzut idei/."

Între 1916 şi 1918, Camil Petrescu a fost ofiţer al armatei române. Pe front, a fost rănit şi după o şedere într-un spital militar, revine în prima linie a primului război mondial, după care este luat prizonier de către unguri. Experienţa cumplită a războiului care înseamnă între altele degradare fizică şi psihică, depersonalizare şi iminenţa morţii se regăseşte în romanul "Ultima noapte de dragoste..." . Această experienţă tragică şi absurdă s-a dovedit decisivă pentru un intelectual.

Personajele sale, mai cu seamă în teatru, sunt chinuite şi contorsionate, inadaptabile, din cauza intransigenţei lor morale. De aceea, poate, Camil Petrescu a contrariat o parte a istoricilor literari, prin adeziunea sa târzie la literatura propagandistică.

În "Istoria..." sa, criticul literar Alex. Ştefănescu scrie: "Datorită, probabil, vechilor lui complexe de copil al nimănui (complexe agravate de o surzenie contractată încă din primul război mondial) Camil Petrescu nu trebuie să facă un prea mare efort moral pentru a se solidariza cu noua clasă politică a României care intonează: "Sculaţi voi, oropsiţi ai vieţii/ Voi, osândiţi la foame, sus!"

În 1939, Camil Petrescu a fost numit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti iar în 1947 a fost ales membru al Academiei Române.
Beletristica lui Camil Petrescu este o pledoarie pentru proustianism: nostalgie, fluxul memoriei involuntare, folosirea parantezei epice, dar şi pentru o literatură autentică, anticalofilă.

NEVOIA DE CERTITUDINE
Romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" a apărut în anul 1930. Este, în prima parte, povestea de dragoste dintre Ştefan Gheorghidiu şi Ela, văzută prin chinul geloziei celui dintâi, iar în partea a doua, un jurnal de război.

Gheorghidiu, însurat de doi ani şi jumătate cu Ela, o colegă de la Universitate, bănuia încă din timpul facultăţii că ea îl înşală: "Îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest...(...)". Cei doi s-au căsătorit din dragoste, săraci fiind. Un unchi "considerabil de bogat"
i-a lăsat lui Ştefan o avere impresionantă.

Noua situaţie materială, banii picaţi din cer aduc cu sine o altă condiţie socială, indiferentă idealistului Gheorghidiu, dar şi ispite mondene, de care Ela este atrasă în mod vizibil.

În peisajul cuplului conjugal Ştefan-Ela se insinuează petreceri, excursii, competiţii sportive, conjuncturi în care apare şi un anume Gregoriade. Cuceritor, sigur pe el, adorând să fie adulat, Gregoriade nu îi rămâne Elei indiferent.

"Pe drum, nevastă-mea n-a trăit decât prezenţa lui. Toate comentariile le-a făcut numai pentru el sau cu el(...). La sfârşitul mesei au cerut singuri clătite şi acest gest, făcut în comun, era la ei atât tendinţa de a se distinge ca adevărată pereche, cât mai ales un soi de educaţie a simţurilor, în vederea unei mari pasiuni".

Ela este blondă, frumoasă şi tânără, proiectată brusc în deliciile vieţii celor bogaţi. Înveşmântată în toalete noi, impuse de moda timpului, admirată şi invidiată deopotrivă, Ela, îmbătată de noul parfum al vieţii ei, alunecă în ritmul unui valsboston. În acest timp, Ştefan Gheorghidiu spumegă în tăcere.

"Nevastă-mea şi el l-au cerut de repetate ori, iar eu, care aveam de asemenea cu ea romanţa noastră preferată, am bănuit că îl vor repeta, pentru că le place şi că îl vor face un fel de memento al acestei iubiri în viitor. Eram trist, cu toată truda de a surâde". Pentru ea, dragostea este un joc de societate iar averea soţului este o scenă pentru cochetăria ei concupiscentă. În orice caz, Ela nu înţelege dimensiunea morală a lui Ştefan.

Şi tot aşa, Ştefan Gheorghidiu, personaj cu o energie uriaşă, capabil de pasiuni devoratoare, hipersensibil, se chinuie mut, îşi contorsionează sufletul în boala sinucigaşă numită gelozie. Trăieşte o criză, o criză puternică, traductibilă şi printr-o devoratoare nevoie de certitudine. Pentru că în fond, nu capătă niciodată dovada limpede, strigătoare la cer că ar fi fost într-adevăr înşelat.




"Ultima noapte de dragoste..." este, ca şi "Patul lui Procust", un roman de analiză erotică. George Călinescu scrie în "Istoria..." sa: "Bărbatul iubeşte femeia şi este robit ei, dar e în stare în acelaşi timp s-o observe, să se umple de cea mai animalică gelozie, putând să se scruteze însă pe sine: eroul e operator şi pacient, impulsiv şi lucid."

Astfel, afectivitatea şi intelectul se luptă corp la corp, pe viaţă şi pe moarte, în fiinţa străfulgerată de patimi a lui Ştefan Gheorghidiu.

IMINENŢA MORŢII...
Îl salvează însă conştientizarea unei drame oricum, mai puternice. Realitatea războiului, fatalitatea morţii. Trăieşte pe viu luptele din zona Rucăr-Bran şi de pe Valea Prahovei. Răniţi, sânge, mitraliere, baionete, deznădejde, frică în beznă, frig, gloanţe. Război.

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.
"E în mine o tristeţe mânjită, ca de moarte. E ceva de înmormântare în amurg sărac. Drama războiului nu e numai ameninţarea continuă a morţii, măcelul şi foamea, cât această permanentă verificare sufletească, acest continuu conflict al eului tău, care cunoaşte altfel, ceea ce cunoaşte într-un anumit fel". Aşa simţea Ştefan Gheorghidiu, cel a cărui inimă fusese spintecată de gândul crimei pasionale şi al suicidului din amor...

Era capabil să dezerteze pentru iubirea sa, pentru a vedea cu ochii trădarea sau fidelitatea femeii iubite... Război era şi în fiinţa sa chinuită de întâmplări: despărţirea de Ela, masca indiferenţei, căutări, aşteptări, plonjarea în zvârcolirea trupească instinctuală, cu scop de răzbunare... Până la urmă, împăcarea "o beţie de dureri amare, transformată în bucurii tari, cum se schimbă drojdiile zăcătorilor în alcool."

Dar "exploziile se succed organizat. Unele le aud la câţiva paşi, altele în mine. Nu pot gândi nimic..." Trăind în apropierea morţii, Ştefan Gheorghidiu poate privi zâmbind amar o scrisoare anonimă care îl înştiinţa că Ela îl înşală. În sufletul lui de ofiţer al armatei române, fusese dinamitat chinul din iubire. Dacă dragostea este o chirurgie eterică pe corpul energetic, războiul este o mutilare sângeroasă pe corpul fizic, dar şi în destinul unor oameni nevinovaţi.

Aşa încât, eroul-îndrăgostit crede că: "Orice iubire este ca un monodeism, voluntar la început, patologic pe urmă. Frumuseţea are pete şi e trecătoare".

Experienţa din război, trăită de Camil Petrescu, notată într-un jurnal de campanie, a fost transferată personajului din ,,Ultima noapte..." Prin talentul său, romancierul a transformat viaţa în artă pură, încărcată de autenticitatea unei experienţe dramatice. Camil Petrescu ne înfăţişează războiul adevărat, viaţa dureroasă a celor ce execută milităreşte ordine, împuşcând absurd necunoscuţi...

George Călinescu explică: "... n-avem de a face cu un reportaj despre război ci cu o viziune personală a lui, cu un spectacol straniu, apocaliptic, de un tragic grotesc, asemănător cu tablourile primitivilor, narative, hilare, grave. Aici Camil Petrescu este un mare prozator."

În psihicul torturat de incertitudinea iubirii absolute, se răstoarnă groaza şi panica, iminenţa morţii, cunoaşterea adevărată a războiului. Pentru Gheorghidiu, frământările care îi răniseră fiinţa, devin minore. La capătul întâmplărilor-limită, reuşeşte să cântărească viaţa sa, cu alte măsuri. Când i se vindecă rănile din război i se vindecă şi sufletul, astfel scăpat din infern, are puterea de a o întreba pe Ela, senin: "Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu, dacă ne-am despărţi?"

A doua zi se mută la hotel, lăsându-i Elei "absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preţ, la cărţi... de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul". El nu este un învins. Decizia finală dospeşte răzbunare şi dispreţ suveran, dar, mai presus de toate, eliberarea morală.

Romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" a fost o explozie în literatura interbelică. A rămas pe raftul întâi, de-a lungul timpului. Cartea aceasta este o bornă kilometrică ce ne arată drumul spre interior, spre conştiinţă, spre noi înşine. Analiza introspectă a autorului devine prin lectură şi a noastră.

În volumul de eseuri "Teze şi antiteze", apărut în 1936, Camil Petrescu scrie: "Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenţia şi răbdarea unui covor de preţ". Iar nouă ne rămâne să păşim sau să îngenunchem, să ne învelim sau să ne contopim fiinţa cu nuanţele stoarse din strigătul coloristului-artizan care a plăsmuit covorul.
Citeşte mai multe despre:   dragoste,   razboi,   noapte,   ştefan,   petrescu,   camil petrescu,   camil,   biblioteca pentru toţi,   gheorghidiu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România, cel mai mare exportator de viori din UE

România, cel mai mare exportator de viori din UE
Statele membre ale Uniunii Europene au exportat anul trecut 105.000 viori, în valoare de 23,3 milioane de euro, iar România este cel mai mare exportator de viori al UE în restul lumii, arată datele publicate de...

Muzică veche românească cu Ansamblul Anton Pann, la Festivalul EUROPALIA România

Muzică veche românească cu Ansamblul Anton Pann, la Festivalul EUROPALIA România
Galerie Foto Muzica Principelui Cantemir va fi interpretată  de către Ansamblul cameral de muzică veche Anton Pann, în faţa publicului european, în cadrul Festivalului EUROPALIA România, prin intermediul unui turneu...

Susan Sontag pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj!

Susan Sontag pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj!
Galerie Foto Sâmbătă, 14 decembrie, ora 20:00, în Sala Studio a Teatrului Maghiar de Stat, va avea loc premiera spectacolului Alice în pat de Susan Sontag, regizată de Dorka Porogi. În cadrul conferinței de presă care a...

„1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi” Fotograful Edward Serotta şi transformările Estului, într-o expoziţie-document la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu

„1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi”  Fotograful Edward Serotta şi transformările Estului, într-o expoziţie-document  la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu
Un şuvoi de entuziasm, încrâncenare, fericire, durere, eliberare, dar şi nenumărate alte sentimente şi gânduri întipărite, din întâmplare, pe peliculă. Aceste instantanee ale libertăţii, realizate în...

Cineclub OWR: Focus Germania de Est. Săptămâna #2 - Reunificarea Germaniei și întâlnire cu Sibylle Schönemann

Cineclub OWR: Focus Germania de Est.  Săptămâna #2 - Reunificarea Germaniei și întâlnire cu Sibylle Schönemann
Cineclubul One World Romania continuă sondarea punctului de cotitură pe care l-a reprezentat intersecția anilor ‘80 și ‘90 în Europa și în lume prin prezentarea unor documentare rare, realizate în toiul...

„Trăind în zen”. Colocviu despre zen, simplitatea vieții monahale și relația dintre zen și artă, cu participarea extraordinară a maestrului zen Geppo Kobori și a artiștilor asociați templului Ryoko-in, Kyoto, Japonia

„Trăind în zen”. Colocviu despre zen, simplitatea vieții monahale și relația dintre zen și artă, cu participarea extraordinară a maestrului zen Geppo Kobori și a artiștilor asociați templului Ryoko-in, Kyoto, Japonia
Sâmbătă și duminică, 14 și 15 decembrie 2019, la Muzeul Național de Artă al României va avea loc evenimentul „Trăind în zen” organizat împreună cu Asociațiile Chado Urasenke Tankokai din România și...

Proiecția filmului ”Război pe calea undelor”, în contextul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989

Proiecția filmului ”Război pe calea undelor”,  în contextul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989
Ambasada României în Republica Italiană, în colaborare cu Ambasada României în Republica Federală Germania și cu Accademia di Romania in Roma, vă invită la proiecția de film ”Război pe calea undelor”, cu...

UPDATE Președintele Academiei Române anunță că manuscrisele lui Mircea Eliade au fost retrase de la licitație

UPDATE Președintele Academiei Române anunță că manuscrisele lui Mircea Eliade au fost retrase de la licitație
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, că manuscrisele lui Mircea Eliade care urmau să fie scoase la licitaţie pe 16 decembrie au fost retrase de la vânzare. "Manuscrisele sunt scoase, din...

Stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma se încheie printr-un concert organizat în cadrul MUSEI IN MUSICA 2019

Stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma se încheie  printr-un concert organizat în cadrul MUSEI IN MUSICA 2019
Sâmbătă, 14 decembrie 2019, ora 20:30, 21:30 și 22:30, în Sala Esedra di Marco Aurelio – Musei Capitolini (Piazza del Campidoglio 1), Accademia di Romania in Roma, Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din...

GALA REMEMBER ENESCU - 20 de ani de excelență în muzica clasică la Odeon. Recital extraordinar Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu

GALA REMEMBER ENESCU - 20 de ani de excelență în muzica clasică la Odeon. Recital extraordinar Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu
În acest an Fundația Culturală „Remember Enescu” sărbătorește 20 ani de excelență în Sala Majestic a Teatrului Odeon. Joi, 19 decembrie, ora 19:00, violonistul Alexandru Tomescu și...

CRĂCIUNUL LA SALA RADIO: Crăciunul tradițional din satul românesc, alături de colindele cântate de Corul Academic Radio

CRĂCIUNUL LA SALA RADIO:  Crăciunul tradițional din satul românesc,  alături de colindele cântate de Corul Academic Radio
Galerie Foto Vă este dor de Crăciunul de odinioară, așa cum se trăia sărbătoarea nașterii Domnului în satul românesc, de la colindatul cu steaua, la mere coapte și miros de cozonac proaspăt? Lumea plină de farmec a...

„Prometeu înlănțuit”, un spectacol emblematic pentru perpetua luptă a omului cu multiplele forme de oprimare

„Prometeu înlănțuit”, un spectacol emblematic pentru perpetua luptă a omului cu multiplele forme de oprimare
Galerie Foto „În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar”, scria George Orwell. La 30 de ani de la Revoluția din 1989, Teatrul Național din Timișoara dezvoltă prin spectacolele sale...

Cine este Maurizio Cattelan?!

Cine este Maurizio Cattelan?!
Galerie Foto „În artă, ca şi în realitate, lumea apare ca şi când ar fi fost în mâinile unui zeu nebun, în timp ce zeul adevărat rămâne în afara jocului. Sunt un pesimist, dar cred că în lume sunt şi consolări...

Cristian Mandeal – finalul integralei Brahms la Filarmonica din Braşov

Cristian Mandeal – finalul integralei Brahms la Filarmonica din Braşov
Pe 12 decembrie va avea loc la Sala Patria din Braşov ultimul concert din seria integralei Brahms susţinut de Cristian Mandeal cu Orchestra simfonică a Filarmonicii din Brașov, concert ce are în program Uvertura Aca...

Tezaur național, în Licitația de Iarnă de la Artmark. Grigorescu, Luchian, Tonitza, Baba sau Ghenie, licitați la cel mai important eveniment al anului dedicat artei românești

Tezaur național, în Licitația de Iarnă de la Artmark. Grigorescu, Luchian, Tonitza, Baba sau Ghenie, licitați la cel mai important eveniment al anului dedicat artei românești
Galerie Foto Capodopere ale artei românești, semnate de cei mai importanți artiști, din colecții istorice, sunt adunate, pentru prima dată, într-o licitație festivă. Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza,...
Serviciul de email marketing furnizat de