x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Invitaţie la muzeu. La MNAR şi MNIR, două evenimente importante

Invitaţie la muzeu. La MNAR şi MNIR, două evenimente importante

de Sebastian S. Eduard    |    28 Iul 2014   •   16:16
Invitaţie la muzeu. La MNAR şi MNIR, două evenimente importante

Muzeul Naţional de Artă al României organizează o nouă conferinţă în cadrul programului Brâncoveanu@MNAR, cu tema “Moda Brâncovenilor şi performingul de costum”, susţinută de prof. univ. dr. Rucsandra Unda Popp, coordonator al Departamentului de Modă al Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, joi, de la ora 17,30, în Galeria de Artă Veche Românească.

Potrivit unui comunicat MNAR, conferinţa propune o discuţie despre costumele purtate la curtea lui Constantin Brâncoveanu, folosind ca surse documentare jurnalele călătorilor străini şi picturile votive din bisericile şi palatele pe care voievodul le-a ctitorit. În cadrul acestei conferinţe vor fi prezentate imagini de la o inedită demonstraţie de costum ce a avut loc la palatul Mogoşoaia, inspirată de povestea dramatică a Brâncovenilor. La graniţa dintre teatru şi creaţie vestimentară, performingul de costum desfăşurat sub coordonarea Rucsandrei Unda Popp a amintit de fastul curţii domneşti şi de moda din ţara Românească în epoca Brâncovenilor, fără a fi o reconstituire istorică.

Cu prilejul conferinţei, în sala dedicată artei brâncoveneşti din Galeria de Artă Veche Românească va fi expusă pentru prima dată o preţioasă broderie - nabederniţă - din epoca Brâncovenilor, care a fost dăruită Mănăstirii Hurezi. Nabederniţa (foto) este o piesă a veşmântului arhieresc specific cultului ortodox, care se poartă la slujirea Sfintei Liturghii, legată de brâu cu o panglică şi lăsată să atârne pe piciorul drept până la genunchi. Obiectul rămâne expus până la sfârşitul lunii august.

Biletul de acces în Galeria de Artă Veche Românească poate fi achiziţionat la preţul de 10 lei sau 5 lei pentru pensionari, 2,5 lei pentru studenţi. Pentru elevi accesul este gratuit pe perioada vacanţelor.

Biletul de acces permite şi alte cinci vizite în expoziţia temporară 'Călători prin manuscris', care aduce în prim-plan un manuscris brâncovenesc redactat şi miniat în urmă cu 300 de ani, despre care se presupune că a aparţinut voievodului martir. Deschisă la parterul Galeriei Naţionale până pe 31 august, expoziţia a fost concepută astfel încât să permită publicului vizionarea integrală a manuscrisului, prin expunerea succesivă a tuturor filelor acestuia.

Centenarul Primului Război

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) inaugurează seria manifestărilor dedicate Centenarului Primului Război Mondial, prin vernisajul expoziţiei “Marele Război. Neutralitatea (1914 - 1916)”, ce va avea loc joi, de la ora 13,00, la sediul MNIR, în Sala Lapidarium. Expoziţia este în aer liber, putând fi vizitată la MNIR pe terasa dinspre Calea Victoriei, până la sfârşitul anului 2014. În cadrul expoziţiei sunt prezentate situaţia Regatului României înainte de izbucnirea conflictului, politica externă la începutul secolului al XX-lea, Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914 (la care s-a decis adoptarea neutralităţii), perioada neutralităţii propriu-zise (atitudinea societăţii faţă de război, modul în care s-au manifestat 'taberele' - antantistă şi germanofilă), negocierile diplomatice ale guvernului de la Bucureşti cu Antanta şi Tripla Alianţă, Consiliul de Coroană din 14 august 1916 (când s-a hotărât intrarea în război alături de puterile Antantei). Aceste teme sunt susţinute cu ajutorul documentelor de arhivă, fotografiilor şi materialelor de presă.

O parte consistentă a expoziţiei este dedicată evenimentelor desfăşurate în afara graniţelor. În timp ce în România neutră avem parte, vreme de doi ani, de un “război al declaraţiilor”, restul Europei era cuprins de flăcările adevăratului război. Fotografii sugestive din arhiva MNIR surprind pregătirile pentru război ale beligeranţilor, viaţa cotidiană pe diferite fronturi, dar şi ororile a ceea ce avea să fie numit “marele măcel”.

×