x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ioan Budai-Deleanu, scriitorul învăluit în mister

0
Autor: Monica Andronescu 27 Mar 2011 - 15:57
Ioan Budai-Deleanu, scriitorul învăluit în mister
Vezi galeria foto
Povestea epopeii "Ţiganiada" păs­trea­ză şi astăzi aproape o aură de mis­ter, căci textul lui Ioan Budai-De­leanu n-a avut în istoria literaturii ro­mâne cea mai fericită soartă... Acum, în colecţia BPT, "Ţiganiada" dez­vă­luie şi se dezvăluie ca o nouă lume şi pri­meşte şansa la (re)citire.
Despre des­tinul acestei epopei am stat de vor­bă cu Marius Chivu, unul dintre cei mai importanţi critici români ai momentului, autorul prefeţei noii ediţii a "Ţiganiadei".

Am să încep cu întrebarea dumneavoastră din finalul prefeţei. Mai poate fascina epopeea astăzi?
Marius Chivu: Eu aşa sper. Pentru că are o istorie a receptării si­nuoa­să şi interesantă, dar, mai ales, pentru că este o epopee sofisticată, plină de umor, cu pasaje şi personaje me­mo­­rabile, scrisă de un autor foarte in­teligent şi despre care nu ştim prea mul­te (De la I.B. Deleanu n-a rămas nici o fotografie, nici măcar semnă­tu­ra). Spun însă în prefaţă că pentru a mai fascina, "Ţiganiada" nu trebuie oferită cititorilor ca o operă clasicistă, aproape compilatorie şi militantă, adică drept un poem satiric-alegoric, cu cheie, îndreptat împotriva stărilor social-politice şi cultural-religioase deplorabile din Transilvania sfârşitului de secol al XVIII-lea şi înce­put de secol al XIX-lea. "Ţiganiada" este un poem epic burlesc, parodic, o adevărată "comedie a literaturii", cum la noi nu s-a mai scris până la "Le­vantul" lui Mircea Cărtărescu. Poa­te fi savurată mai bine acum decât la 1800, când a fost scrisă, pentru că, între timp, ştim mai multe despre literatură şi despre trucurile ei. Cred că "Ţiganiada" n-ar fi avut cititori dacă ar fi fost publicată atunci. N-ar fi înţeles mare lucru.

"Ţiganiada", s-a spus adesea, o spuneţi şi dumneavoastră, este una din acele opere cu ghinion... De ce a avut ghinion "Ţiganiada" lui Budai-Deleanu?
Mai întâi, pentru că, după ce că n-a fost publicată la timpul ei, vreme de un secol şi jumătate n-a avut o ediţie critică şi definitivă. Prima variantă a "Ţiganiadei", incompletă, a fost publicată în 1877, apariţie care nu a stârnit atunci absolut nici un interes. Abia în 1925 s-a publicat şi a doua versiune a poemului, cea finală, dar ambele variante au avut parte de ediţii prescurtate, ciopârţite, "doar cu paginile cele mai frumoase", căci se credea că e prea lungă şi greu de urmărit. Şi abia în 1969, Florea Fugariu a dat o ediţie definitivă, critică a epopeii, aşadar la... 157 de ani de la scrierea ei. Dar chiar şi atunci "Ţiganiada" i-a luat pe nepregătite pe cri­ticii şi pe istoricii literari, care n-au ştiu prea bine ce să creadă despre acest poem cu o structură complicată şi cu elemente hibride, fără vreo referinţă în literatura românească, ca şi inexistentă la momentul 1800. Foarte mulţi n-au ştiut, de fapt, ce anume au în faţă şi nici cum ar trebui să citească un poem ramificat, cu trei niveluri textuale, ale cărui episoade li se părea că se succed prea repede şi cu prea multe personaje etc. "Ţiganiada" a stârnit panică, iar receptarea a fost un mic haos.

Un mic scenariu... Dacă istoria receptării ei ar fi fost alta, traseele literaturii române s-ar fi desenat altfel?
E foarte posibil ca literatura ro­mâ­nă să fi căpătat o conştiinţă de sine su­perioară mult mai devreme. Poate că ar fi funcţionat ca un model şi am fi avut mult mai devreme moder­nis­mul, dar e greu de aproximat aşa ceva. Cum spuneam, ea îşi de­pă­şea cu mult epoca artistică – era o "jucărea" postmodernistă "avant la lettre" –, aşa că e posibil la fel de bine să fi fost pri­vită ca o ciudăţenie şi să fi fost trecută cu vederea de contemporani.

Credeţi că "Ţiganiada" a fost "supt vremi" sau deasupra lor?
A fost "supt vremi" tocmai pentru că era deasupra lor. A avut ghinion, dar asta nu i-a anulat posteritatea. Cum spuneam, cititorii de atunci n-ar fi înţeles-o oricum, din păcate, şi pentru cititorii de azi epopeea cere un oarecare efort al lecturii. Poate că avem o conştiinţă literară mai bună, dar suntem mai leneşi.

Cărui text din istoria literaturii lumii aţi asemăna destinul "Ţiganiadei"?
După cunoştinţele mele, nici o alt­ă operă n-a avut traseul "Ţigania­dei". Dar asta şi pentru că Europa avea la 1800 câteva sute de ani de li­te­ratură, avea deja o istorie literară, la noi încă nu se scrisese nimic, iar limba era, li­terar vorbind, neformată. Să nu uităm că trecuse abia un secol de la ver­siu­nea în română a Bibliei. E o mi­nu­ne cum a reuşit I.B. Deleanu să scrie acest poem cu limba de atunci.

Care a fost primul gând şi primul contact cu textul lui Budai-De­lea­nu? Ce v-a fascinat? Ce v-a ne­du­me­rit?
Prima dată am citit-o în liceu, dar abia în facultate mi-am dat seama cu adevărat ce înseamnă "Ţiganiada". M-a fascinat şi m-a nedumerit  totul: istoria şi destinul ei, limba, structura, inteligenţa, umorul, originalitatea... Aşa că m-am decis să-mi dau licenţa pe "Ţiganiada", o operă, dacă vreţi, sim­ptomatică pentru felul în care li­t­e­ratura română a tot ars etapele şi a fă­cut mereu salturi, deopotrivă uimi­toa­re, dar şi disperate, de sincro­ni­zare.

Care este episodul pe care dvs. îl percepeţi ca fiind cel mai puternic în întreaga epopee? Sau cel care vă e cel mai drag?
Notele de subsol sunt, de departe, partea cea mai puternică, cea mai inteligentă şi mai plină de umor a epopeii. Ceea ce multă vreme a fost considerat un text paralel, parazit, secundar, făcea, de fapt, corp comun cu versurile, cărora le era un fel de oglindă. Fără notele de subsol, practic, "Ţiganiada" nu există. Acolo se află geniul creator al lui I.B. Deleanu şi cine a spus că acele note de subsol au însemnat şi naşterea criticii româneşti nu s-a înşelat. Noi nu aveam literatură şi, dintr-odată, cineva scria deja un metatext. Pentru prima dată o operă artistică venea însoţită de propriul discurs critic, îşi oferea propriile posibilităţi de interpretare dar, în acelaşi, timp, le şi pa­rodia. Aşa ceva, şi la un asemenea nivel, nu doar că nu se scrisese nici­odată la noi, dar nici nu s-a mai scris de atunci. Cum ziceam, doar "Levantul" lui Cărtărescu mai poate sta aproape de "Ţiganiada".

Cum ar arăta "Ţiganiada" scrisă astăzi de un Ioan Budai-Deleanu contemporan cu noi?
Probabil că personajele ar fi politicieni, nu ţigani, şi n-ar mai discuta despre cea mai potrivită formă de gu­ver­nământ, ci despre cel mai pro­babil mod în care o să vină sfârşitul lu­mii.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   ioan budai-deleanu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

VIDEO Eurovision 2020. Au fost lansate cele cinci piese care intră în selecția Națională

VIDEO Eurovision 2020. Au fost lansate cele cinci piese care intră în selecția Națională
Galerie Foto Alcohol You, Beautiful Disaster, Cherry Red, Colors și Storm sunt cele cinci piese pe care Roxen le va cânta în Selecția Națională Eurovision, pe 1 martie. Juriul și publicul vor alege melodia...

Conferința „București, oraș european”

Conferința „București, oraș european”
Muzeul Național Cotroceni organizează marți, 25 februarie, ora 19.00, conferința „București, oraș european”, susținută de Teodor Frolu, Edmond Niculușcă, Bogdan Suditu și moderată de Matei Martin....

GEORGE MOTOI // SUB  MASCA  ACTORULUI

GEORGE MOTOI // SUB  MASCA  ACTORULUI
4 martie 2020 – Vernisaj Expoziție de Fotografie Ora 18.00, foaier Media (aripa dinspre str. Tudor Arghezi )   Miercuri, 4 martie 2020, de la ora 18.00, va avea loc în foaierul Media (aripa dinspre...

Cel mai nou proiect marca Radu Afrim, la Naționalul ieșean: „Orașul cu fete sărace”

Cel mai nou proiect marca Radu Afrim, la Naționalul ieșean: „Orașul cu fete sărace”
La sfârșitul acestei săptămâni, la Teatrul Național Iași, va avea loc un eveniment de excepție, sub inconfundabila semnătură a regizorului Radu Afrim: premiera spectacolului Orașul cu fete sărace, pe 22 și...

Lumina din întuneric

Lumina din întuneric
,,Lumina din întuneric”. Licitația Caritabilă pentru sprijinirea Casei Memoriale ,,Doina Cornea”   Marți, 24 martie 2020, ora 18:30 Athénée Palace Hilton București Expoziția Licitației...

10 exemple de egouri extreme pe care le întâlnești zilnic despre care vorbește Mike Byers în cartea „Autentic”

10 exemple de egouri extreme pe care le întâlnești zilnic despre care vorbește Mike Byers în cartea „Autentic”
„Adevărata problemă este că oamenii duc vieți care nu se aliniază eului lor autentic, fie pentru că respectă tradițiile de familie în loc să-și croiască propriul drum în viață, fie pentru că urmează ac...

5 dintre cei mai importanți cineaști ai momentului la One World Romania #13

5 dintre cei mai importanți cineaști ai momentului la One World Romania #13
Galerie Foto A 13-a ediție One World Romania, care se va desfășura între 20 și 29 martie în București, propune proiecții ale celor mai recente documentare realizate de câțiva dintre cei mai importanți cineaști ai...

În curând: Sodoma. Anchetă în inima Vaticanului de FRÉDÉRIC MARTEL

În curând: Sodoma. Anchetă în inima Vaticanului de FRÉDÉRIC MARTEL
Editura RAO va publica la începutul lunii martie un volum exploziv. Celibatul preoților catolici, interzicerea de către Biserică a folosirii metodelor de contracepție, mușamalizarea abuzurilor sexuale, demisia p...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Radu Boruzescu: „Pasiunea mea era să mă lupt cu rigoarea, să transform spații”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Radu Boruzescu: „Pasiunea mea era să mă lupt cu rigoarea, să transform spații”
Galerie Foto Teatrul românesc a avut o pleiadă de personalități care au dus oriunde în lume renumele regizorilor români, renumele unor mari scenografi ce au marcat spectacolele de teatru și de operă, regia unor pelicule...

Gala Muntelui 2020: Sportivii anului 2019, premiați la Alpin Film Festival

Gala Muntelui 2020: Sportivii anului 2019, premiați la Alpin Film Festival
Galerie Foto Gala Muntelui, evenimentul anual care celebrează la ALPIN FILM FESTIVAL performanța românească în domeniul sporturilor montane, ajunge anul acesta la cea de-a 5-a ediție. Pe 29 februarie, de la ora 14:00,...

Shonda Rhimes, creatoarea serialului Anatomia lui Grey, scrie o carte despre „Anul lui DA”    

Shonda Rhimes, creatoarea serialului Anatomia lui Grey,  scrie o carte despre „Anul lui DA”     
Este posibil să fii Shonda Rhimes, una dintre cele mai influente producătoare de televiziune de la Hollywood, și viața ta, demnă de invidie pentru ceilalți, să fie aproape de un dezastru...

A treia ediție a conferințelor Despre lumea în care trăim

A treia ediție a conferințelor Despre lumea în care trăim
Conferinţa are loc în perioada 22-26 februarie 2020, la Ateneul Român. Mircea Cărtărescu, Germina Nagâț, Cristian Mureșan, Manfred Spitzer, dr. Alexandra Martin, dr.Yuvraj Kalra, Mihai Netea și Horia-Roman...

Matei Visniec în dialog cu publicul si creatorii italieni

Matei Visniec în dialog cu publicul si creatorii italieni
În data de 26 februarie la ora 18,30, Accademia di Romania in Roma organizează întâlnirea dintre celebrul dramaturg Matei Vișniec și prof. Bruno Mazzoni, cunoscut și apreciat atât ca specialist în literatura...

Scripcarul pe acoperiș în premieră, la Teatrului Maghiar de Stat din Cluj!

Scripcarul pe acoperiș în premieră, la Teatrului Maghiar de Stat din Cluj!
Galerie Foto Vineri, 21 februarie, ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Maghiar de Stat, va avea loc premiera spectacolului Scripcarul pe acoperiș de Joseph Stein, Jerry Bock și Sheldon Harnick, regia László Béres. În...

Anul Internațional BEETHOVEN la Sala Radio: Gabriel Bebeșelea dirijează Simfonia a 2-a

Anul Internațional BEETHOVEN la Sala Radio:  Gabriel Bebeșelea dirijează Simfonia a 2-a
Galerie Foto Miercuri, 26 februarie (19:00), apreciatul dirijor român GABRIEL BEBEȘELEA, aplaudat recent la pupitrul unor importante ansambluri europene în cele mai prestigioase săli de concert ale lumii ca Auditorium-ul din...
Serviciul de email marketing furnizat de