x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Ipoteştii înşişi fac parte din trupul meu"

0
Autor: Claudia Daboveanu 18 Ian 2010 - 00:00
 Christian Silva/Jurnalul Naţional



"Fără Eminescu am fi fost mai săraci şi mai altfel"... Dincolo de clişee, ce înseamnă pentru noi, românii, Mihai Eminescu? Răspunde domnul Valentin Coşereanu ­ trupul, sufletul şi creierul Memorialului Centrul Naţional  de Studii "Mihai Eminescu".


● Jurnalul Naţional: "Luceafărul poeziei româneşti", "Şi pentru că toate astea trebuia să poarte un nume, s-au numit simplu Eminescu", "Eminescu să ne judece" etc. etc. Domnule Valentin Coşereanu, ce ne-am fi făcut fără Eminescu?
● Valentin Coşereanu:
Toate sintagmele, toate formulele acestea au avut rostul şi acoperirea lor atunci când au fost gândite; şi se cunoaşte, se simte în ele pulsaţia unor judecăţi (dacă nu trăiri!) ­ unele esenţiale ­ venite în urma unor lecturi deloc superficiale din opera poetului. Era cât pe ce să zic poetului naţional, căci Petru Creţia spune în Testamentul unui eminescolog că această formulă este depăşită, a ajuns în desuetudine, dar este adevărată. Şi ne raliem fără nici o rezervă părerii. Ce ne-am fi făcut fără Eminescu? Am fi fost cu încă 100 de ani în urmă. Şi aşa, noi, românii, am fost tot timpul în urma a ceea ce se întâmpla în Europa de-a lungul timpului. Chiar atunci când trăia şi scria Eminescu, simbolismul european era în floare. Când cronicarii noştri scriau cum scriau, operele majore ale Franţei, Angliei şi Rusiei puneau fundamentele culturii universale. Tocmai de aceea trebuie preţuit Eminescu. El a făcut-o, în Epigoni cu poeţi de talie infinit mai joasă ca dânsul, dar fără ei, el n-ar fi ajuns unde a ajuns. Mă întreabă mulţi, mai ales dintre cei tineri şi adeseori obraznici, dar unde a ajuns? În fond, nu este mai mult decât un romantic întârziat. Le voi răspunde cu un vers din Eminescu: Non idem est si duo dicunt idem, adică: Nu este acelaşi lucru când doi oameni spun acelaşi lucru. Să nu uităm apoi că poetul a activat la vremea alfabetului de tranziţie, de la chirilic la cel latin, că regulile nu erau deloc fixate în limbă şi că el a pus bazele limbii române, în general, şi cele ale limbii literare moderne, în special. Că a tradus din Kant, inventând limbajul filozofic al limbii noastre, că a pus bazele publicisticii noastre moderne, că... Dar toate acestea se uită ori nu se ştiu. N-ar trebui uitate! E un mare păcat.


● Jurnalul Naţional: Când aţi conştientizat că destinul dvs. e implacabil legat de cel al "poetului nepereche"?
● Valentin Coşereanu:
Nu mi-am propus acest lucru. L-am conştientizat la un moment dat, când am simţit că Eminescu trece şi prin mine datorită slujirii Ipoteştilor. Am conştientizat aceasta după ce am început să scriu despre. A fost nu scopul, ci consecinţa şi m-am bucurat să fie aşa. Destinul unui om nu ţine de voinţa omului. El îţi bate în poartă încă din leagăn. Eu, unul, n-am conştientizat acest lucru decât târziu. Şi acum mă mai îndoiesc, numai că îndoiala mea este de altă natură, spre deosebire de cea a tinereţii: este de natură oarecum filozofică, ceea ce-i cu totul altceva. Eu cred că am ajuns în acest punct datorită credinţei neclintite în opera geniului, dar şi în înveşnicirea Ipoteştilor.


MANUALELE ŞCOLARE L-AU UCIS PE EMINESCU
● Jurnalul Naţional: Clişee, sintagme demonetizate, poate... Altădată, fetele umblau cu poeziile lui Eminescu la purtător, le citeau, le rosteau, le visau... Azi, adolescentele abia dacă au mai auzit de el. Se zice că Eminescu, dacă a murit, a fost "omorât" de manualele şcolare. Dvs. ce părere aveţi?
● Valentin Coşereanu:
S-au schimbat timpurile. Nu mă grăbesc să spun că e mai rău sau mai bine. Au trecut şi alţii prin epoci de cumpănă grea, dar Goethe a rămas Goethe, Shakespeare tot Shakespeare, Dostoievski, Dostoievski, iar Leonardo tot Leonardo. Traversăm o epocă nefastă. Lumea nu mai are timp de poezie, dar cu toate astea sunt destui poeţi în România şi am încredere în scrisul lor. Interesul societăţii de consum ­ la care ne-am raliat de curând şi noi ­ este acela de a consuma materialiceşte. Puţini sunt aceia care se dedică scrisului, creaţiei. Interesul cercetării ştiinţifice a luat-o înaintea celuilalt. E bine pentru binele omenirii. Numai că omenirea are imperios nevoie de creativitate. Americanii, prin anii '70, au scos pe uşa din dos ştiinţele umaniste din şcoli, pentru a da întâietate celor tehnice. S-au păcălit amarnic. Omul are nevoie de frumos prin definiţie. Nu ne putem închina doar produsului. Lumea se va schimba. Numai să nu fie prea târziu. Eu, unul, mai sper şi mai cred. Cât priveşte manualele şcolare, aveţi perfectă dreptate: ele l-au ucis pe Eminescu. Poate că sistemul lui Ibrăileanu de a adânci, pe parcursul unui ciclu de învăţământ, doar patru mari autori ­ clasicii, adică ­, este mult mai bun decât de a face de toate şi nimic, după modelul stalinist al înmagazinării a cât mai multe. Non multa sed multum ar trebui să ne fie deviza de la care să nu facem niciodată rabat. Lumea vestică a intrat în acest ritm. Copiii lor pleacă acasă cu lecţia gata învăţată. Ai noştri n-au timp de odihnă, căci li se dă acasă un morman de exerciţii. Când să mai citească?


● Jurnalul Naţional: Care este şansa unui tânăr din vremurile tulburi pe care le trăim de a-i plăcea Eminescu? Omul de litere Dan C. Mihăilescu propunea, ca singură ieşire din locurile comune care-l privesc pe Eminescu, "lectura virgină"...
● Valentin Coşereanu:
Formula lui Dan C. Mihăilescu este ideală. Are curăţenie de spirit şi de judecată matură, adâncă şi dreaptă. Nu e obligatoriu ca toţi oamenii să ştie de Eminescu, dar şcolarii ar trebui să ştie în mare ce-i cu el, căci este reprezentativ. De adâncit, în sensul formulei lui Dan C. Mihăilescu, ar trebui să-l adâncească doar cei aleşi s-o facă, cei cu chemare, cei care au tragere de inimă pentru opera eminesciană. Pentru întregul ei. Din păcate, se scriu atâtea gogomănii despre, încât stai şi te întrebi dacă aceşti neaveniţi n-ar trebui să fie "separaţi" de restul societăţii; fuga de idei, cărţi scrise din alte cărţi, fără să se apeleze la documente de arhivă, doctorate împărţite în două sau chiar în trei şi apoi publicate de sine stătător pentru a mai trece un grad didactic, autori bezmetici care scriu cu orice preţ pentru a-şi vedea numele pe-o carte, nu pentru a rezolva ceva, ceva de care ar fi trebuit să fie preocupaţi şi să adâncească o viaţă! Nimic din toate acestea. Toate curentele noi ale artisticităţii, dacă s-au întors împotriva celor de dinaintea lor, au pus ceva consistent şi nou în loc. Şi-au recreat locul lor. Dacă, fără să ştii autorul, decât, poate, cu totul superficial, îl "dărâmi" cu argumente deşănţate, rupte de context fără a pune nimic în loc, atunci nu faci altceva decât să-ţi sapi cu mâna ta groapa care te va înghiţi cu atâta lăcomie, încât, contrar voinţei tale, vei adăuga la numărul atâtor alţi anonimi. Şi pe bună dreptate. N-ar face mai bine dacă, aşa cum se spune în popor, ar face un copil, ar sădi un pom sau ar construi o fântână pentru a potoli setea atâtor alţi oameni?


"VREAU SĂ FIU ÎNMORMÂNTAT SUB O ALEE DE AICI"
● Jurnalul Naţional: În vorbe sărace, dar de duh, ce a însemnat, prin timp, aceasta pentru dvs., trecând prin memorabilul episod numit Constantin Noica? De ce ar prefera un român oarecare o vizită în lăcaşul pe care cu onor îl conduceţi, în locul unei întâlniri fructuoase de afaceri sau al unei descinderi într-un club?
● Valentin Coşereanu:
Memorialul de la Ipoteşti, dar şi Ipoteştii înşişi fac parte din trupul meu. E greu de explicat. Cert este că voi lăsa prin testament să fiu înmormântat sub o alee din incintă; cu cât mă vor "călca mai mulţi în picioare", cu atât voi fi mai bucuros şi mai mulţumit, în tihna de dincolo, că este vizitat, că trezeşte interesul. Până atunci, am credinţa că vor mai adăuga şi alţii, după mine, la ceea ce este, pentru a împlini acest loc despre care Eminescu spunea că este ţerâna unde zace ce a avut mai scump în lume. Cât despre Constantin Noica, sunt mulţumit şi bucuros că la Ipoteşti s-a împlinit visul încremenit al facsimilării manuscriselor eminesciene. Acum a făcut-o Academia Română, sub îngrijirea academicianului Eugen Simion şi cea tehnică a graficianului Mircia Dumitrescu, în condiţii grafice şi tehnice impecabile. A fost, după propria mărturisire a filozofului, unul dintre cele cinci mari obiective ale vieţii sale. S-a împlinit acasă la Eminescu, aşa cum ultimul articol al lui Noica a fost publicat în România literară cu un titlu onorant pentru noi: La Ipoteşti. Ce aş vrea mai mult? Şi de ce să prefere un român vizita la Memorial în detrimentul unui bar? E simplu: barurile sunt mai toate asemănătoare între ele; ca Memorialul nu există nici un alt muzeu în ţară. Unde se mai găsesc, adunate la un loc ­ şi ce loc! ­, o Bibliotecă Naţională de Poezie (nu există nici în Capitală), o casă memorială, un muzeu nou, un amfiteatru în aer liber, un muzeu etnografic pe specific local, o biserică a familiei poetului, datând de pe la 1680, o altă biserică construită în amintirea poetului, vile de cazare pentru toţi cei care vor să poposească ori să studieze în bibliotecă, pentru cei care, peste zi, vor să vadă lacul şi să se plimbe prin Codrii Baisei, atât de îndrăgiţi de Eminescu? Unde?


● Jurnalul Naţional: Întâmplător sau nu, interviul nostru are loc exact la 15 ianuarie. Să-i facem un cadou în formă de semnul întrebării... Pe vremea lui Ceauşescu era foarte clar de ce nu se publicau fragmente din publicistica lui Eminescu. Dar azi, când e atât de actuală, de ce pare că nu interesează pe nimeni?
● Valentin Coşereanu:
E delicat şi este mult de răspuns la această întrebare. Invit cititorii dumneavoastră să vină la Ipoteşti, în vizită la Memorial, să stăm câteva zile şi nopţi în fondul documentar al bibliotecii, apoi să lămurim aceste lucruri. În orice caz, mă doare inima că se întâmplă aşa. Spre deosebire de alte naţii, care ştiu să-şi cinstească marii oameni, necum geniile, înfiinţând catedre de profil, fundaţii şi institute care să adâncească şi să dea publicităţii operele acestora, noi abia aducem la zi bibliografia, după atâtea piedici puse editării operelor complete. E, probabil, ghinionul acestei naţii, care pare una fără destin. Sau, în orice caz, cu unul întârziat. Să mă înşel, oare? M-aş bucura homeric să fie aşa.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Simfonia nr. 3“ de Mahler, interpretată de Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu”

„Simfonia nr. 3“ de Mahler, interpretată de Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu”
Galerie Foto Vineri, 28 februarie 2020, de ora 19.00, Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu” vor interpreta, în Sala Mare a Ateneului Român,  Simfonia nr. 3,  în re minor de Gustav Mahler....

Street Delivery cheamă în stradă cel mai mare focus grup pe tema crizei climatice

Street Delivery cheamă în stradă cel mai mare focus grup pe tema crizei climatice
Galerie Foto Street Delivery — Orașe pentru climă București, Timișoara, Iași, Cluj, Baia Mare, Oradea, Craiova, Bacău, Sibiu și Chișinău ies în stradă la Street Delivery și formează cel mai mare focus-grup pe tema...

Vedete internaționale Eurovision Song Contest pe scena Finalei Naționale din 1 martie. Loreen, Ulrikke şi Sandro, pe scena show-ului de la Sala Sporturilor din Buzău

Vedete internaționale Eurovision Song Contest pe scena Finalei Naționale din 1 martie.  Loreen, Ulrikke şi Sandro, pe scena show-ului de la Sala Sporturilor din Buzău
Galerie Foto Duminică, 1 martie, Televiziunea Română a pregătit fanilor Eurovision un mărţişor special: prezenţa în spectacol a uneia dintre cele mai iubite câştigătoare ale concursului Eurovision Song Contest, Loreen, pr...

Grupul Noima duce Focul sacru al lui Sumedru la Art Quarter Budapesta

Grupul Noima duce Focul sacru al lui Sumedru la Art Quarter Budapesta
Galerie Foto Grupul Noima va reprezenta România, sâmbătă, 29 februarie 2020, de la ora 18.00,  la Art Quarter Budapesta (aqb) - Centrul Internațional de Artă Contemporană din Budapesta, în cadrul expoziției itinerante...

România arată lumii tradiția Mărțișorului prin reprezentanțele ICR

România arată lumii tradiția Mărțișorului prin reprezentanțele ICR
Galerie Foto Concerte, expoziții, proiecții de film, ateliere pentru adulți și pentru copii sunt câteva dintre evenimentele oferite publicului, cu ocazia Sărbătorii Mărțisorului, de reprezentanțele Institutului Cultural...

Lucrarea 'Aripă' de Adrian Ghenie - adjudecată la 33.000 de euro

Lucrarea 'Aripă' de Adrian Ghenie - adjudecată la 33.000 de euro
Lucrarea "Aripă" de Adrian Ghenie a fost adjudecată, marţi seara, la preţul de 33.000 de euro, la licitaţia de artă postbelică şi contemporană organizată de Artmark la Palatul Cesianu-Racoviţă din...

Constantin Chiriac - Cavaler al Legiunii de Onoare

Constantin Chiriac - Cavaler al Legiunii de Onoare
Galerie Foto Directorul Festivalului Internaţional de Teatru Sibiu (FITS), Constantin Chiriac, a fost decorat, miercuri seară, cu Legiunea de onoare, în grad de Cavaler. Distincţia a fost înmânată de ambasadoarea Franţei...

UNITER, la 30 de ani: “Suntem o insulă înconjurată de intemperii ”

UNITER, la 30 de ani: “Suntem o insulă înconjurată de intemperii ”
Galerie Foto Luni de la orele 17, la UNITER, s-a desfășurat o întâlnire prin care organizația a marcat împlinirea a treizeci de ani. Președintele Ion Caramitru a făcut o serie de anunțuri importante. Întâlnirea UNITER s-a...

„Lemn”/„Wood”, filmul care vorbește despre tăierile ilegale de păduri din România, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film Documentar Copenhaga

„Lemn”/„Wood”, filmul care vorbește despre tăierile ilegale de păduri din România, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film Documentar Copenhaga
Galerie Foto Documentarul semnat de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger, care urmărește fenomenul tăierilor ilegale și al comerțului cu lemn din România, Peru, Rusia și China, va avea premiera internați...

Zece artiști români vor fi prezenți la NADA New York Gallery Open, unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană

Zece artiști români vor fi prezenți la NADA New York Gallery Open, unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană
Galerie Foto Galeria de artă contemporană Anca Poterașu deschide vineri, 28 februarie 2020, de la ora 19.00,  prima sa expoziție la New York, prin participarea la NADA New York Gallery Open 2020. „O cameră doar a...

PREMIERĂ - „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE” Un spectacol care provoacă la dezbatere: este tăcerea o formă de consimțământ?

PREMIERĂ - „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE”  Un spectacol care provoacă la dezbatere: este tăcerea o formă de consimțământ?
Teatrul de Stat Constanţa (TSC) prezintă cea de-a treia premieră a acestei stagiuni și prima a anului 2020, spectacolul „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE” în regia Dianei Mititelu, după piesa autoarei israeliene...

Eugen Jebeleanu, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2020 pentru „Cea mai bună regie” A SPECTACOLULUI „ITINERARII.ÎNTR-O ZI, LUMEA SE VA SCHIMBA”

Eugen Jebeleanu, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2020 pentru „Cea mai bună regie” A SPECTACOLULUI „ITINERARII.ÎNTR-O ZI, LUMEA SE VA SCHIMBA”
Galerie Foto Eugen Jebeleanu, regizorul spectacolului „Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba” produs de Primăria Capitalei, prin ARCUB în parteneriat cu Compagnie des Ogres din Franța, a fost nominalizat de către...

Concertul EMOCIÓN! pe scena Ateneului Român

Concertul EMOCIÓN! pe scena Ateneului Român
Galerie Foto Sâmbătă, 28 martie 2020, începând cu ora 19.00, pe scena Sălii Mari a Ateneului Român (Str. Benjamin Franklin nr. 3), Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Asociația Help Autism, cu sprijinul...

Maestrul Ioan Tugearu, coregraful Răzvan Mazilu și Gilda Lazăr, autoarea Întâlnirilor JTI, într-o nouă ediție a dialogurilor susținute de Octavian Saiu la Teatrelli

Maestrul Ioan Tugearu, coregraful Răzvan Mazilu și Gilda Lazăr, autoarea Întâlnirilor JTI, într-o nouă ediție a dialogurilor susținute de Octavian Saiu la Teatrelli
Ediția de la finalul lunii februarie a Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu lansează provocarea de a recontextualiza rolulcorpului și al dansului, aducând în atenția publicului...

Cele mai bune documentare românești se văd la One World Romania 13

Cele mai bune documentare românești se văd la One World Romania 13
Galerie Foto Alături de panorama filmului documentar internațional pe care o oferă în fiecare an, One World Romania este și o vitrină a celor mai incitante producții românești ale momentului. Ediția a treisprezecea, care se...
Serviciul de email marketing furnizat de