x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La capitolul originalitate, nea Fane e doctor docent!

0
Autor: Claudia Daboveanu 06 Ian 2011 - 18:01
La capitolul originalitate, nea Fane e doctor docent!
Vezi galeria foto

La 12 ianuarie, apare romanul "Frumoşii nebuni ai marilor oraşe", de Fănuş Neagu. Lector doctor Răzvan Voncu recomandă: citiţi-l pe Fănuş Neagu!

Jurnalul Naţional: Domnule profesor, ce aduce nou – ca stil – romanul "Frumoşii nebuni ai marilor oraşe"? Unii critici s-au grăbit să-l eticheteze drept matein, alţii au decretat că influenţa lui Mihail Sadoveanu e vizibilă, o altă categorie de literaţi e de părere că Fănuş Neagu imită scriitura unor ro­mancieri sud-americani, ca de pildă Garcia Marquez... Sigur, "Fru­moşii..." e câte puţin din toate astea, însuşi autorul romanului şi-a declarat admiraţia faţă de scriitorii mai sus amintiţi. şi totuşi?
Răzvan Voncu: Romanul "Frumoşii nebuni ai marilor oraşe" nu este o capodoperă de stil, aşa cum mai susţin şi azi unii critici, bazaţi probabil pe lecturile din anii ’70. Nici nu inaugurează un stil – căci "stilul fănuşian" se naşte mai devreme, o dată cu cronicile fotbalistice şi cu "Îngerul a strigat", adevărata capo­doperă romanescă a autorului –, nici nu atinge desăvârşirea la acest ca­pitol. Este tocmai romanul în care în­cepe să se vadă că opţiunea autorului pentru ceea ce critica a numit "metaforită" (în descendenţa lui Ionel Teodoreanu), adică pentru un stil barochist, foarte ornamentat, reprezintă deopotrivă atu-ul şi punctul slab al acestui mare scriitor.

Nici apropierile la care trimite critica nu mi se par atât de evidente. Ce are în comun fraza temperamentală a lui Fănuş Neagu cu cea molcomă şi bine strunită a lui Sado­veanu? Şi ce legătură există între li­teratura naturală, cvasifolclorică, a lui Marquez şi cea calofilă, dominată de repere livreşti, a scriitorului român? Desigur, ştim cu toţii că nu există scriitori "genuini", care să se nască fără a purta păcatul cunoaşterii literaturii de dinaintea lor, păcatul de a fi cititori, înainte de a fi scriitori... Însă modelele lui Fănuş Neagu, câte sunt, trebuie căutate ceva mai adânc, în zona unui Vasile Voiculescu (de la care învaţă "lecţia" fantasticului), a lui Panait Istrati (de a cărui tipologie umană este fascinat), a lui Mircea Eliade (căci nu magicul trebuie căutat în proza fănuşiană, ci elementul mitic)... Mateiu Caragiale a fost, nu numai pentru acest scriitor, ci şi pentru o pleiadă întreagă de literaţi, de la marele Ion Barbu la contemporanul nostru Ion Iovan, mai mult o fantasmă decât un model. 
În privinţa "imitaţiei" de care aminteaţi, aş spune că numai cineva surd la sublim, vorba lui Călinescu, nu percepe originalitatea lui Fănuş Neagu, evidentă încă de la primele rânduri din nuvela "Ningea în Bărăgan", din volumul omonim publicat în 1959.

Fănuş Neagu începe să scrie în a doua jumătate a secolului XX (un act de curaj, s-ar zice!), când totul pare scris şi spus şi când – din punctul de vedere al artei scrisului – ni­mic nu se mai poate inventa, pentru că-n artă nu e important ce spui, ci cum spui. Unii scriitori s-au mul­ţu­mit să "copieze", alţii să (re)creeze curente mai mult sau mai puţin viabile. Putem vorbi de "aurea medio­critas" în cazul lui Fănuş Neagu?
Chiar dacă "mediocritas" înseamnă, în dictonul latin, cu totul altceva decât banala "mediocritate" din limba română de azi, nici măcar aşa n-aş îndrăzni să alătur acest cuvânt de literatura şi de personalitatea lui Fănuş Neagu. Care numai de mediocritate ori de înţelepciunea de a fi ales "calea de mijloc" nu poate fi acuzat! Mie mi se pare că, dimpotrivă, ca şi altor câtorva mari colegi ai săi de generaţie, i se poate reproşa cel mult excesul de origina­litate. Care provine tocmai din puternica sa convingere că, deşi totul pare să fi fost spus, contează mai mult cum se povesteşte decât ce se povesteşte. Capitol la care nea Fane, cum îi spun cei apropiaţi, e doctor docent!

Apropierea unora dintre personajele acestui roman (Zăvoianu, Raminţki şi Valdara) cu "VIP"-uri din lumea reală a anilor ‘60 e evidentă. Între ei, adulterina Asta Dragomirescu, "mărul discordiei", cea care tulbură apele. Un posibil subiect de telenovelă sau de articol de primă pagină a unui tabloid al zilelor noastre. Să zicem că vreţi să convingeţi un auditoriu alcătuit din tineri să citească acest roman. Pe ce aţi miza în "captatio benevolentiae", având în vedere că o astfel de poveste păleşte în faţa ştirii că fotbalistul X i-a suflat iubita, o "celebră" prezentatoare tv, interlopului Y? Mai au nevoie cei ce vin din urmă de ficţiune atâta vreme cât realitatea le oferă pe bandă rulantă câte poveşti doresc? Afirmaţi în prefaţă: "Pentru Fănuş Neagu – şi aici rezidă, probabil, reuşita «Frumoşilor nebuni...» şi secretul sucesului acestui roman complicat -, literatura e validă atunci când sparge graniţele realităţii, mutând înţelesurile pe un plan simbolic"...

Tocmai pentru că sunt profesor de literatură la Universitate, nu aş face niciodată imprudenţa şi, în fond, gestul zadarnic de a recomanda unor tineri de azi să citească. Cei predestinaţi să o facă o vor face şi fără recomandarea mea, iar cei predestinaţi să nu o facă nu vor deschide o carte nici dacă i-ar ruga personal, într-un cadru intim, "celebra" prezentatoare tv pe care o evocaţi. Însuşi Fănuş Neagu spunea cândva, într-un interviu pe care mi l-a acordat, că lite­ratura a redevenit ceea ce a fost, de fapt, dintotdeauna, şi anume o artă care îi mai interesează numai pe cei puţini care mai cred, într-o lume dominată de ban, în himere. Şi e mai bine aşa.

Care ar fi "marca fănuşiană" în literatura noastră contemporană?
Mi-ar trebui o teză de doctorat pentru a vă răspunde la această întrebare. De aceea, am să îmi încalc propriul răspuns de la precedenta întrebare şi am să mă mulţumesc să îi îndemn pe cititorii ziarului dumnea­voastră: citiţi-l pe Fănuş Neagu. Oricât de mult sau de puţin vă pricepeţi la li­teratură, veţi găsi în opera lui ceva care va rezona cu sensibilitatea fiecăruia. Asta explică popularitatea sa şi face ca scriitorul, în ciuda vârstei venerabile şi a perimării respectului faţă de valori, să fie şi să rămână ac­tual.

Citeşte mai multe despre:   fănuş neagu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...
Serviciul de email marketing furnizat de