x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Literatură, psihologie şi viaţă...

0
Autor: Clara Margineanu 03 Mai 2010 - 00:00
Literatură, psihologie şi viaţă...
Vezi galeria foto

Autorul unor construcţii epice monumentale, romancier, nuvelist şi dramaturg, Liviu Rebreanu este unul dintre ctitorii istoriei literaturii române. Şi-a câştigat statutul de întâiul mare prozator modern, o dată cu apariţia şi receptarea critică a romanului "Ion" în 1920.

Investigaţia psihologică, realismul şi obiectivitatea scriiturii, capacitatea de a construi personaje memorabile i-au asigurat lui Liviu Rebreanu un loc binemeritat în conştiinţa publicului cititor şi l-au situat între cei mai prestigioşi scriitori ai literaturii române.

S-a născut în 1885, în satul Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost bursierul unei Academii militare din Budapesta, dar, iniţial, a dorit să devină medic. Într-o convorbire cu Felix Aderca, publicată în Adevărul literar şi artistic(1926), Rebreanu îşi aminteşte: "Ofiţer n-am simţit că voi fi... Eu eram scriitor. Am scris şi publicat nenumărate nuvele în ungureşte şi nemţeşte şi am scris poate o sută de piese de teatru. Ori de câte ori vedeam un spectacol, scriam şi eu o piesă. Întoarcerea spre literatura şi cultura română s-a făcut aproape fără să îmi dau seama. A fost poate ceva care n-a întrebat raţiunea".

În romanele sale de referinţă - "Ion", "Răscoala", "Pădurea spânzuraţilor" -, destinele individuale, cu sfâşierea lor sufletească dusă până la ultimele consecinţe, sunt îngemănate cu problemele naţionale şi sociale, cu contextul istoric căruia îi aparţin. Existenţa şi evoluţia personajelor sunt în fatidică interdependenţă cu legile impuse ale mecanismului social. Aspiraţia către fericire este dezarmată de istoria care constrânge. De aici dramatismul şi acuitatea scriiturii lui Rebreanu.

În timp ce acumula date şi elabora structura romanului "Pădurea spânzuraţilor", Liviu Rebreanu (îşi) explica în însemnările sale de lucru: "Apostol e cetăţean: o părticică din Eul cel mare al statului, o rotiţă într-o maşinărie mare; omul nu e nimic decât în funcţie de stat. (...)

Pe când statul e ceva fictiv şi întâmplător, putând întruni oameni străini la suflet şi aspiraţii, neamul e o izolare bazată pe iubire, chiar instinctivă". Prin aceste observaţii limpezi, concrete, poate fi înţeleasă creaţia romancierului. Rebreanu formulează clar că statul nu cere iubire, ci doar devotament şi disciplină, în vreme ce apartenenţa la un neam presupune afecţiune şi un fel primordial de iubire, cea frăţească.

În cei capabili de asemenea trăiri puternice, esenţializate, se declanşează mecanismul extins al dragostei şi compasiunii pentru întreaga omenire. "Numai într-un eu conştient poate trăi iubirea cea mare, universală - religia viitorului", completează edificator autorul.

La sfârşitul anului 1918, un prieten îi arată lui Liviu Rebreanu o fotografie care înfăţişa o pădure plină de cehi spânzuraţi în dosul frontului austriac dinspre Italia. Fotografia respectivă avea să fie arătată la conferinţa păcii, ca argument demonstrativ al tratamentului aplicat cehilor de conducătorii monarhiei austriece.

"Fotografia m-a impresionat puternic şi m-a urmărit multă vreme. Auzisem că execuţii similare ar fi suferit şi mulţi români. Mi se povestise că chiar la Bistriţa, deci în ţara mea, au fost spânzuraţi mai mulţi preoţi şi ţărani români bucovineni", avea să mărturisească romancierul. (Biblioteca critică "Liviu Rebreanu", Editura Eminescu, 1987)

Fratele scriitorului, Emil Rebreanu, student, devenit artilerist în armata austriacă, a ajuns în situaţia de a lupta împotriva românilor. A încercat să dezerteze şi să treacă de partea frontului românesc, dar a fost prins, condamnat şi executat prin ştreang. Asta se întâmplase încă din mai 1917, dar, în vremurile tulburi de atunci, informaţiile circulau cu dificultate. Romancierul, marcat puternic de cele două întâmplări, a început lucrul la "Pădurea spânzuraţilor". I se părea însă că nu găseşte ritmul, tonul, atmosfera dorite, era nemulţumit de încercările sale literare.

Din acea perioadă lasă o mărturisire cutremurătoare: "În vreme ce scriam, în liniştea apăsată, am început să percep nişte bătăi uşoare în fereastra mea, delicate, ca nişte degete imateriale. Deschideam, cercetam întunericul. Nu era nimeni şi nimic... Când însă bătăile acestea misterioase s-au repetat nopţi de-a rândul, insistent - fiindcă sunt, repet, credincios şi superstiţios -, mi-am zis că nu poate fi decât sufletul fratelui meu, care cere îngrijirea creştinească ce nu i-a fost acordată". ("Mărturisiri", Revista Fundaţiilor, 1940)

Până la urmă, la capătul unor dureroase cercetări, Liviu Rebreanu descoperă la Ghimeş, într-o livadă, la marginea fostei frontiere, mormântul fratelui spânzurat. A avut puterea să intre şi să cerceteze odaia în care fratele său îşi petrecuse ultimele ceasuri şi din care plecase spre moarte. I-a dezgropat osemintele pentru a le muta dincolo de pârâul care fusese graniţă, aşa cum Emil ceruse.

Liviu Rebreanu i-a împlinit, când a putut, fratelui său ultima dorinţă şi de-abia atunci a putut să scrie liniştit "Pădurea spânzuraţilor". Da, viaţa e mai puternică decât închipuirea şi uneori chiar decât literatura. Dar tocmai această viaţă autentică nu o mai auzim în vacarmul inutil şi fără substanţă al cotidianului.

Considerat primul mare roman psihologic din literatura română, "Pădurea spânzuraţilor" are în centru un tânăr de lângă Năsăud, care se înrolează pe front în primului război mondial. Decorat, avansat la gradul de locotenent, îl condamnă la moarte prin spânzurătoare pe sublocotenentul ceh Svoboda, care încercase să dezerteze. În momentul execuţiei lui Svoboda "simţi limpede că flacăra din ochii condamnatului i se prelungea în inimă ca o imputare dureroasă".

Când află motivele pentru care Svoboda încercase să dezerteze, Apostol Bologa este chinuit de remuşcări cumplite. Cu cât îşi caută justificări şi argumente pentru pripa cu care condamnase un om la moarte, obsesia vinovăţiei sale se amplifică. Faţă în faţă cu istoria necruţătoare, Apostol Bologa, român din Transilvania, integrată atunci imperiului austro-ungar, trăieşte experienţe-limită.

Sufletul său, scăpat de sub puterea voinţei, sângerează prin tranşeele de luptă. Lent şi dureros, îl macină şi iubirea pentru unguroaica Ilona. Încearcă el însuşi să dezerteze, să treacă pe teritoriul românesc, dar este prins, condamnat şi spânzurat. Construit din adevărul unor fapte precise, "Pădurea spânzuraţilor" este romanul unui caz de conştiinţă, al unei profunde drame morale. Există un poet, ascuns la umbra modestiei sale, care se întreba într-un vers: "Dacă Iisus ar fi murit în ştreang/ Am fi purtat la gât spânzurători?"...

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   liviu rebreanu,   pădurea spânzuraţilor

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe
Galerie Foto După un parcurs festivalier de succes, Monștri., de Marius Olteanu, ajunge în cinematografele din România pe 27 septembrie. Înainte de lansarea filmului,  publicul din țară va avea ocazia să-i...

Weekend muzical la Palatul Suțu

Weekend muzical la Palatul Suțu
Seria de concerte Museicorum, afiliate în acest an Festivalului Internațional George Enescu, se încheie cu trei evenimente de excepție care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Muzeul Municipiului...

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest
Galerie Foto Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil...

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București
Extinction Room (Hopeless.), instalația audio performativă semnată de artistul Sergiu Matiș, va avea premiera la eXplore festival #14 - Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival,...

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie 2019, de la ora 18.00, spectacolul Triburi. Codul bunelor BARIERE, în regia lui Vlad Cristache, se va juca în cadrul Festivalului Zile și Nopți de Teatru la Brăila (ediția a XIII-a,...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019
În perioada 17 – 19 septembrie 2019 a avut loc la la Sibiu, în cadrul Sibiu Opera Festival, ediția cu numărul 11 a concursului de canto „Vox Artis”. 20 de tineri artişti lirici din 7 țări au concurat în...

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto În debutul programului zilei de 20 septembrie este inclusă o nouă conferință din seria Forumul Internațional al Compozitorilor în sala de la Universitatea Națională de Muzică din București. Conferința este...

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România
Editura Nemira publică autobiografia controversatului Edward Snowden, americanul care a dezvăluit lumii întregi pericolele sistemelor de supraveghere a comunicațiilor și internetului, și a fost inculpat de spionaj...

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie
Marti, 8 octombrie 2019, indragitul scriitor Mihail Siskin, considerat cel mai important autor rus contemporan si singurul care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti, revine in Bucuresti la invitatia...

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!
Teatrul „Gong” prezintă pentru prima dată în România conceptul „Happy Manif”, un demers coregrafic inițiat de David Roland și Valeria Giuga (Franța). Spectacolul va fi prezentat publicului larg...

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!
Galerie Foto Regizorul Alexandru Darie, managerul Teatrului Bulandra, a plecat dintre noi. Mult prea devreme. Avea doar 60 de ani. Noblețe și talent. Absent și mereu supraviețuitor. Spațiul lui de zbor era...

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din București și compania de teatru rom Giuvlipen vă invită la spectacolul „Kali Traš/ Frica neagră”, primul spectaocol de teatru despre...

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia
Galeria Estopia are vești noi la început de septembrie: după deschiderea spațiului Estopia cu numărul 2 de la Lugano, Elveția, din 12 septembrie, Estopia București are plăcerea să vă invite la prima expoziție ...
Serviciul de email marketing furnizat de