x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mara, "un pas mare în istoria genului românesc"

0
Autor: Clara Margineanu 13 Sep 2010 - 00:00
Mara, Ionel Cucu/

Miercuri, 15 septembrie, apare romanul "Mara", de Ioan Slavici. G. Călinescu a catalogat această carte "aproape o capodoperă".



Eminescu l-a întâlnit pe Slavici la Vie­na. Poetul i-a citit scrierile de de­but, i-a recomandat spre lectură ca­po­dopere universale, i-a orientat drumul în literatură celui care urma să devină nuvelistul şi romancierul Ioan Slavici.

În amintirile sale literare, Sla­vici mărturiseşte ce a însemnat pen­tru destinul său întâlnirea cu Mi­hai Eminescu: "Mai-nainte de a fi sosit la Viena, citisem puţin - mai ales în limba maghiară, mai puţin nemţeşte şi franţuzeşte, de tot puţin româneşte -, iar Eminescu mă silea - aşa zicând - să citesc filosofie, ceea ce la-nceput nu mă-ncânta.

Tot îndemnat de Eminescu apoi am început să scriu, cum zicea el, în româneasca de la Şiria. (...) Şi dacă viaţa mea ar fi fost numai nopţile petrecute, discutând cu el despre toate câte sunt şi câte nu sunt, mult mi-e vrednică să fi fost trăită, mult mi-e frumoasă şi mult aş vrea să trăiesc, ca să-mi aduc aminte de ea".

Ioan Slavici a fost recomandat So­cietăţii "Junimea" tot de Eminescu, poetul girându-i povestitorului debutul în revista Convorbiri lite­rare. Titu Maiorescu avea să-i scrie lui Iacob Negruzzi o scrisoare în care îl aşază pe Slavici între cele mai re­pre­zentative nume ale spaţiului şi timpului: "Să nu uităm că Slavici este cel mai capabil scriitor al întregii Junimi".

Ardelean născut în Şiria (1848), Slavici a crezut în necesitatea unităţii culturale a românilor de pretutindeni, el fiind cel care a lansat în revista pe care a condus-o, Tribuna din Sibiu, ideea că "Soarele pentru toţi românii la Bucureşti răsare". Şi-a propus să sincronizeze literatura tran­sil­vă­nea­nă cu cea din întreaga Românie, conturând astfel o imagine de ansamblu a literaturii naţionale.

Istoria literaturii l-a clasificat pe Ioan Slavici drept al patrulea mare scriitor român, alături de Eminescu, Creangă şi Caragiale. Biografic şi cronologic, Slavici, care a trăit până în 1925, le-a supravieţuit celorlalţi.

Considerat creatorul realismului ţărănesc, Slavici a scris peste 80 de nu­vele şi schiţe în care forfotesc si­lue­tele oamenilor din spaţiul rural. Su­fle­tele lor au profunzimi nebănuite, sunt traversate de onestitate şi de trăiri nobile. Vieţile însă le sunt contorsionate de legi şi orânduiri sociale, iar adesea, mult mai grav, la limita fatalităţii, mutilate de mâna oarbă a destinului. Poveştile sunt proiectate pe fundalul folclorului, tradiţiilor şi obiceiurilor specifice locului, care exprimă, practic, felul de a simţi, de a gândi, de a reacţiona al comunităţii dintr-o anumită zonă. Satul ardelenesc din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea a fost înfăţişat magistral de Slavici în scrierile sale. Opera sa a determinat, evident, evoluţia prozei româneşti.

Primele fragmente din romanul "Mara" au apărut în 1894, când au­torul, în vârstă de 46 de ani, era în pli­nă forţă creatoare. Construcţie lite­ra­ră inegalabilă, roman-frescă, roman so­cial şi psihologic, "Mara" a apărut în volum în anul 1906. Nicolae Iorga spu­nea într-o cronică: "S-ar putea che­ma şi mai bine «Copiii Marei», pentru că Trică, Persida şi viitorul soţ al acesteia, Hubăr Naţl, pot fi vă­zuţi ca personaje principale".

"Este aproape de neînţeles cum nu s-a observat că, de fapt, persona­je­le prozei lui Ioan Slavici reprezintă rea­lizarea integrală a unor destine pre­stabilite şi inflexibile. «Mara» este un roman al predestinării, al îm­pli­ni­rii punct cu punct a unui program exis­tenţial", scria Mircea Iorgulescu ("Ioan Slavici, interpretat de...", Ed. Eminescu, 1977).

Mara este un personaj dintr-o bu­cată, care rămâne văduvă cu doi co­pii, "dar era tânără şi voinică şi Dumne­zeu a lăsat să aibă şi noroc". Fire foarte econoamă, pentru că este (şi ea!) chinuită de obsesia averii, "când poa­te să pună florinul, ea-l sărută, apoi rămâne aşa, singură, cu banii în­tinşi pe masă, stă pe gânduri şi în­ce­pe în cele din urmă să plângă". Apri­gă, tenace, voluntară, Mara nu vrea decât să le asigure celor doi copii ai săi o viaţă îndestulată şi o bună condiţie socială. Îşi trăieşte viziunile vii­to­rului astfel: Persida va fi preotea­să, bogată şi respectată, iar Trică - staroste al cojocarilor. Alegerile copii­lor îi vor nărui idealurile.

Persida este totuşi personajul dominant al cărţii, fie şi numai pentru frecvenţa şi intensitatea apariţiilor sale. Romanul este  povestea de iubire dintre Persida şi Hubăr Naţl, fiul unui măcelar neamţ. Dragostea lor zbuciumată este condamnată de părinţi, supusă prejudecăţilor de tot felul, naţionale şi religioase. Fiecare dintre familii consideră că "îşi spurcă sângele" prin mezalianţă cu un străin. Mara vrea pentru fiica ei, crescută şi educată într-o mănăstire, un soţ pe măsură, nicidecum o calfă de măcelar devenit birtaş falimentar. Dar Persida, puternică şi orgolioasă, este unul din­tre cele mai puternice personaje ale lui Slavici: "Era în tot felul ei de a fi ceva ce te stăpânea, încât nu puteai să-i spui decât ceea ce dânsa voia". Pâ­nă la urmă, cei doi se vor căsători în secret şi, după o lungă pribegie, vor fi acceptaţi de obşte, fără oprobriu.

Această pasiune care impune luptă este întru devenire, fortifică şi limpezeşte caractere şi conştiinţe. Doar că iubirea supusă durerii ne­me­ritate provoacă destinul să îndure o crimă, atunci când Bandi, fiul na­tu­ral al lui Hubăr îşi va ucide tatăl tră­dător şi ingrat. În ultimul capitol, in­titulat "Pace şi linişte" (!) "Bandi îl lovi cu pumnul în piept, apoi, cu­prins de un fel de turbare, se năpusti asu­pra lui şi-l muşcă în gâtlej, încât căzură amândoi unul peste altul în mij­locul casei, Hubăr, cu ochii închişi şi fără ca să se mai apere, iar Bandi, cu genunchele pe peptul tatălui său, râ­zând şi apăsând mereu câtă vreme mai simţea răsuflare în el". Persida ­ră­mâne văduvă, asemeni mamei sale. Mara se impune drept un portret me­morabil, din familia spirituală a Doam­nei Chiajna, Doamnei Clara şi a Vitoriei Lipan, caractere tari, ne­în­duplecate, pregătite să înfrunte rea­li­tatea, ele însele sursă de dramatism.

George Călinescu a considerat ro­manul "Mara" "un pas mare în is­to­ria genului românesc" şi, trecând peste rezervele unor comentatori ai timpului, îl numeşte "aproape o capodoperă".
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...
Serviciul de email marketing furnizat de