Memoriu împotriva sfidării culturii

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), care constituie cea mai largă formă de asociere de tip federativ a organi­za­ţiilor creatorilor de artă şi artiştilor interpreţi profesionişti, a adresat celor mai înalţi demnitari ai Ro­mâ­niei un memoriu cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanţei de Ur­genţă a Guvernului nr. 63/2010, act normativ care obligă la mari dis­po­nibilizări, dar şi la desfiinţarea in­s­tituţiilor de cultură aflate în subordinea autorităţilor locale.

În această petiţie scrisă şi adresată preşedintelui ţării, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, primului-ministru, precum şi miniştrilor a cinci ministere: Culturii, Finanţelor Pu­blice, Muncii, Administraţiei şi In­terne­lor şi Dezvoltării regionale şi Turis­mului, ANUC se arată îngrijorat „de destinul unor instituţii, de desfiin­ţarea lor".

Semnatarii Memoriumului - preşedinţi ai cinci uniuni de creatori ş, academicianul Mihnea Gheorghiu (Uniunea Cineaştilor), Adrian Iorgulescu (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor), Nicolae Manolescu (Uniunea Scriitorilor), Ion Caramitru (UNITER) şi Petru Lucaci (Uniunea Artiştilor Plastici) spun: „Instituţia de cultură nu este suma ştatelor de salarii lunare sau a listelor de inventar şi mijloace fixe aflate în gestiune la un moment dat. Dacă pentru corpul administrativ al unei asemenea instituţii se poate vorbi de o normare de posturi similară unor primării, consilii judeţene sau admi­nistraţii financiare, aparatul tehnic şi personalul de specialitate, artiştii, spre exemplu, dintr-o instituţie de spectacol, sau muzeografii, conservatorii sau restauratorii dintr-un muzeu au atribuţii şi norme specifice în funcţie de profilul, natura şi programele aprobate la nivelul ordonatorilor de credite, după alte reguli de­cât cele ale administraţiei".

Ei amin­tesc că fostul conducător al României din perioada comunistă n-a îndrăznit să desfiinţeze la grămadă instituţii de cultură, chiar dacă multe dintre acestea contribuiau la o rezistenţă tăcută a spiritului liber sau actului artistic de calitate".

Atrăgând atenţia că „un astfel de demers, extrapolant şi sfidător la adresa naturii specifice şi speciale a activităţii instituţiilor de cultură şi a artiştilor în mod particular, poate conduce la un dezastru naţional mai profund decât acumularea de deficite sau datorii publice, cu consecinţe pe ter­men lung, „preşedinţii uniunilor de creatori subliniază: „Considerăm că se impune, şi solicităm (...) reanali­za­rea oportunităţii luării acestor mă­suri în sectorul instituţiilor bugetare de cul­tură şi artă şi introducerea acestui domeniu la categoria excepţiilor din cadrul capitolelor bugetare". Totodată, ei solicită premierului şi miniştrilor Culturii şi Finanţelor Pu­blice o audienţă necesară explicării argumentelor invocate în susţinerea prezentului memoriu şi discutării principiilor unei reforme a insti­tuţiilor publice de cultură.