x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Mi-am căutat eroii dincolo de asfalt şi de beton armat"

0
16 Aug 2010 - 00:00

Octav Dessila sau farmecul erotismului în romanul interbelic



5871-129256-bpt74_iubim_vol3_supra.jpgÎn toamna lui 1936, când romanele lui Octav Dessila erau un mare succes de librărie, revista Rampa publica pe prima pagină a numărului din noiembrie un interviu cu scriitorul, acordat lui Constantin Coman. Acesta a fost preluat în partea a II-a a volumului I din antologia "Romanul românesc în interviuri", realizată de Aurel Sasu şi Mariana Vartig. Gândurile lui Octav Dessila despre propria scriitură şi despre situaţia li­teraturii române la acel moment vi le oferim spre lectură...

"Întocmai ca majoritatea inter­viurilor, şi al meu cu romancierul Dessila începe cu soneria, cu clasica subretă, cu interiorul şi amabilitatea amfitrionului. De asemeni, ca majoritatea intervievaţilor, şi dl Dessila are o bibliotecă frumoasă, are pereţi mobilaţi cu Biju, cu Miracovici, cu Sin, cu Lucian Grigorescu şi cu alţii şi mai are pe duşumea un leopard râzând, pe spinarea catifelată a căruia m-am plimbat cu plăcere. Cred însă că toate astea n-au a căuta roluri principale într-un interviu cu romancierul Octav Dessila, aşa încât trec peste obişnuitele divagaţii preliminare şi intru în materie.


● Ce-mi puteţi spune despre noul dvs. roman  "Turbă"? Mai întâi, de ce "Turbă"?

● E foarte simplu: trebuie să ştii că eu sunt moldovean, mai exact spus vasluian. Ei, la noi, la Vaslui, se spune despre un om ale cărui acţiuni ori reacţiuni trădează o anumită febră interioară, de natură freudiană, că «a intrat turba-n el!». Fireşte, noţiunea coincide cu «turbare» şi, totuşi, pe lângă forma ei inedită şi oarecum mai plastică, mi se pare că are şi un conţinut ceva mai plin, mai substanţial. În vreme ce «turbarea» e mai strânsă, mai limitată, evocând doar maladia fizică.


● Dar despre roman în sine? Su­biect, temă, personagii, caractere?...
● La întrebarea asta, Caragiale a răspuns odată aşa: «Subiect de piesă? Un băiat iubea o fată. E banal, dar nici imbecilul de Shakespeare n-a uti­lizat alte subiecte şi ai văzut ce-a scos din ele.» În «Turbă» un tânăr violează o fată. Şi asta e banal. Dar reac­ţiunea acestei fete constituie o te­mă pe care voi avea lipsa de mo­des­tie să-ţi afirm că literatura noastră n-o cunoaşte. Sunt primul care o abo­rdez. Violul ca generator de ură s-a văzut; vilouri care nu s-au bucurat decât de o lamentabilă indife­renţă din partea victimelor, iarăşi s-au vă­zut. Dar ca o fată violată şi, ceea ce e mai important, chiar violentată, să în­­ceapă a-şi iubi «agresorul» pe care pâ­nă la comiterea actului îl ura cu tă­­rie - dar ştii, să-l iubească cu furie, cu «turbă» - ei, bine, tema asta nu-mi amin­tesc s-o fi dezvoltat cineva la noi.


● Cum explicaţi reacţiunea aceasta inedită?
● Pricina e o viziune deformată a vieţii, o optică strâmtă. Iar acestea sunt rezultatele unei ambianţe reduse la aceiaşi patru ochi, la cohabitaţia ex­clusivă - în specie - cu un cocoşat, că­ruia nu-i lipsesc, embrionar, atri-butele esenţiale spre a reprezenta destul de bine idealul bărbatului pentru o femeie care n-are ochi să-l vadă decât pe el.


● Acţiunea romanului se des­fă­şoa­ră la ţară?
● Da. Într-un sat oarecare unde am vrut să fie un hangiu cu fete care în­va­ţă la oraş şi un boier cu inevitabilul său "fils a papa", care se îndră­gos­teşte de una din fetele hangiului. Pe cum vezi, romanul e lucrat pe mai multe planuri, toate dezvoltate în mediul rural, unde, din lipsa acelor agreabile şi numeroase passe-temps pe care în oraşe le întâlnim la tot pasul, oamenii sunt mai uşor şi mai des stăpâniţi de nelinişti, de «turbe». Dar mi-am căutat eroii dincolo de asfalt şi de beton armat, nu numai pentru acest motiv, ci şi pentru simplitatea fatalistă cu care ţăranul nostru ia viaţa şi pentru francheţea lui. Uite, am o fobie: ipocrizia oraşelor. Prea multă minciună în viaţă, prea multă monetă calpă în coexistenţa citadinilor. Prea multe valori false circulă în lume, cu deosebire în lumea noastră şi asupra cărora, printr-un laş consens, închideam un ochi şi murmuram blazaţi: aşa a fost de când lumea! M-am simţit cândva plin de reziduul acestor minciuni înghiţite cu docilitatea la care ne obligă bunul-simţ şi intrate în sensibilitatea mea, zi de zi, una peste alta, multe până la refuz, şi deopotrivă trist de evidenta imuabilitate a acestei stări de lucruri. Un altul ar fi scos o gazetă, ar fi făcut chiar un partid politic ori ar fi publicat cel puţin un manifest. Nimic din toate astea. Revolta mea s-a numit «Cartea cu minciuni».


● În altă ordine de idei, domnule Dessila, ţin să aflu ce credeţi despre aşa-zisa hipertrofie a romanului românesc?
● Dezvoltare normală sau hiper­tro­fie, oricum, evoluţia romanului e în ordinea lucrurilor. Acţiunea sa (când o are), dinamismul său, viziu­nea largă, completă, generoasă a vieţii, toate astea corespund gustului şi dorinţelor epocii. Pe când nu­ve­la, orice s-ar spune, burgheză, vetustă, statică, fatal scurtă, necompletă, eliptică şi dificilă ca tehnică, rămâne mereu în urmă, ca un un vehicul tras de cai pe lângă unul mecanic. Şi apoi să nu se uite că romanul, adevăratul nostru roman, e un copil al războiului. Pe când nuvela are un trecut, unul nobil, se înţelege. Pe vremea ei (dacă pot spune astfel), cititul era un divertisment de ora cinci şi atâta tot. Mai mult se visa decât se citea. Fiindcă era timp şi nu se trăia în stradă, ca astăzi. «Foamea» lui Knut Hamsun era necunoscută de noi.


● Dar destinul poeziei cum îl ve­deţi?
● Cu poezia lucrurile sunt mult mai clare. Aici nu se poate vorbi de o criză. Sau se poate vorbi de o criză perpetuă şi atunci, dacă aşa e de când lumea şi poezia n-a murit înseamnă că nu-i nimic grav. Puţin accesibilă astăzi, necomercializabilă, poezia a fost şi rămâne deasupra oricăror socoteli practic-negustoreşti. Niciodată nu s-au câştigat bani din poezie şi nici nu se vor câştiga. Acest adevăr odată ştiut, preştiut, poeţii n-au a se plânge de cursul scăzut al talentului lor. Deziluziile sunt excluse. O ştiau şi Musset, şi Eminescu, trebuie s-o ştim şi noi. Asta nu mă împiedică să răsfoiesc mai în fiecare seară pe Samain şi Mallarme şi nu va împie­dica niciodată pe nimeni, oricâte se­cole vor trece.


● Apropo de cursul scăzut al poe­ziei. Să vorbim ceva, fiindcă subiectul e strict actual, despre drama scrii­­torului tânăr. Care ar fi răspunsul dumneavoastră la ancheta des­chi­să de un confrate, în chestia asta?
● Iată, am să-ţi răspund cu since­ritate. Există, fără îndoială, o pro­blemă a existenţei scriitorului tânăr, fără a fi însă o dramă. Se exagerează puţin şi nu de alta, ci numai din nerăbdare. Scriitorul tânăr de azi vrea să-şi depăşească opera, în loc să aştepte, cum e firesc, să-l consacre ea. Numai că tinerii de azi sunt tare grăbiţi. Şi ar trebui să nu uite că, dacă ei trăiesc, în cel mai rău caz, o dramă a existenţei materiale, apoi bătrânii de azi, aşadar tinerii de ieri, trăiau pe lângă asta o dramă cu mult mai tra­gică, una morală: răceala bătrânilor. Un scriitor care azi e cineva în lite­ratura noastră îmi povestea că în tinereţe, Coşbuc a catadicsit odată să-i întindă două degete. În ziua aceea scriitorul nostru a umblat cu capul în nori şi a făcut un chef ca să sărbătorească «evenimentul». Astăzi situaţia e alta. În rândurile scriitorilor, de la mic până la cel mai mare, domneşte o camaraderie, o fraternitate despre care cel mic nu poate afirma că nu-i prinde bine. Când scriitorul tânăr se plânge unuia din cei bătrâni c-o duce prost şi când acela îi întinde mâna sa, înţelegător - mână în care se ascunde şi «o masă» ori chiar mai multe - şi-l asigură că şi el a trecut prin astea, ei bine, asta nu înseamnă nimic?"
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Donald Trump este muza unui pictor albanez

Donald Trump este muza unui pictor albanez
Un pictor albanez, fan declarat al preşedintelui american, Donald Trump, îi dedică câteva zeci de lucrări, expuse începând de vineri la Muzeul Naţional de Istorie din Tirana, informează sâmbătă AFP şi EFE. ...

INNA pentru prima dată la Premiile Lo Nuestro alături de Thalia, Marc Anthony și J Balvin

INNA pentru prima dată la Premiile Lo Nuestro alături de Thalia, Marc Anthony și J Balvin
Galerie Foto INNA a participat pentru prima dată la Premiile Lo Nuestro care au avut loc la Miami. Artista a fost invitată să prezinte premiul “Revelația anului” la acest eveniment împreună cu Pedro Moreno și El...

Premiile Cesar 2019. Filmul "Jusqu'a la garde", marele câştigător al galei

Premiile Cesar 2019. Filmul "Jusqu'a la garde", marele câştigător al galei
Filmul "Jusqu'a la garde", regizat de Xavier Legrand, a fost marele câştigător al galei de decernare a premiilor Cesar 2019, organizată vineri seară la Paris, unde această peliculă, un portret sumbru al unei...

Actorul Marian Râlea, invitatul conferinței speciale FITS și TNRS

Actorul Marian Râlea, invitatul conferinței speciale FITS și TNRS
Constantin Chiriac îl va avea ca invitat al conferinței speciale FITS și TNRS din luna februarie, pe actorul Marian Râlea, într-un dialog despre teatru, prietenie și copilărie. Evenimentul va avea loc vineri, 22 f...

Dragostea celor trei portocale se joacă pe 24 februarie la Sala Gloria

Dragostea celor trei portocale se joacă pe 24 februarie la Sala Gloria
Galerie Foto Spectacolul Dragostea celor trei portocale, produs în această stagiune de Primăria Municipiului București, prin Teatrul „Stela Popescu”, condus de un an de actorul Nicolae Pungă va fi prezentat într-un nou...

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși
Pentru al treilea an consecutiv, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează maratonul de lectură „Portugalia citește românește“, pus de această dată...

“Moromeții 2”, “Charleston”, “Dragoste 1. Câine” și “Pororoca” - filmele cu cele mai multe nominalizări la Premiile Gopo 2019

“Moromeții 2”, “Charleston”, “Dragoste 1. Câine” și “Pororoca” - filmele cu cele mai multe nominalizări la Premiile Gopo 2019
Galerie Foto Charleston (regia Andrei Crețulescu), Dragoste 1. Câine (regia Florin Șerban), Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (regia Radu Jude), Moromeții 2 (regia Stere Gulea) și Pororoca (regia Consta...

Filmul „Moromeţii 2”, în topul nominalizărilor la premiile Gopo

Filmul „Moromeţii 2”, în topul nominalizărilor la premiile Gopo
Filmul Moromeţii 2, în regia lui Stere Gulea, a primit cele mai multe nominalizări la premiile Gopo 2019 - 14 -, fiind urmat de peliculele Charleston, cu 13, Dragoste 1. Câine - 12 şi Pororoca - 11. La competiţia...

Doliu în lumea muzicală! Peter Tork, basistul grupului The Monkees, a murit la vârsta de 77 de ani

Doliu în lumea muzicală! Peter Tork, basistul grupului The Monkees, a murit la vârsta de 77 de ani
Peter Tork, basistul trupei pop americane The Monkees din anii 60 şi 70 care a încercat să-i imite pe Beatles, a murit joi la 77 de ani, a declarat sora sa Anne Thorkelson ziarului The Washington Post, citat de...

Barack Obama atacă hip-hop-ul din pricina mesajului toxic promovat de genul muzical

Barack Obama atacă hip-hop-ul din pricina mesajului toxic promovat de genul muzical
Barack Obama critică muzica hip-hop pentru că perpetuează stereotipurile care pronesc de la masculinitatea toxică, conform Dailymail. Fostul președinte american a vorbit cu Steph Curry la summit-ul My...

Dezvăluiri inedite despre Game of Thrones: „Nu aveam scaune pe care să stăm”

 Dezvăluiri inedite despre Game of Thrones: „Nu aveam scaune pe care să stăm”
Este greu de imaginat că popularul serial Game of Thrones a avut un buget limitat atunci când au început prima dată filmările, în 2009, conform Metro. Acum, nu numai că este cel mai cunoscut serial, dar este...

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino
Se pare că diva pop Lady Gaga nu va păşi deocamdată în faţa altarului. Cântăreaţa şi actriţa şi-a anulat nunta pe care o plănuia cu agentul şi iubitul său Christian Carino, relatează online ziarul...

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino
Se pare că diva pop Lady Gaga nu va păşi deocamdată în faţa altarului. Cântăreaţa şi actriţa şi-a anulat nunta pe care o plănuia cu agentul şi iubitul său Christian Carino, relatează online ziarul...

Și băieții plâng! Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, o carte care demontează miturile educației băieților

Și băieții plâng!  Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, o carte care demontează miturile educației băieților
Galerie Foto Scrisă de o femeie care este nu doar psihoterapeut, ci și mama a patru băieți, cartea Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, apărută de curând la editura Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei,...

EUROVISION 2019: Preţurile biletelor la marea finală de la Tel Aviv variază între 121 şi 487 de euro

EUROVISION 2019: Preţurile biletelor la marea finală de la Tel Aviv variază între 121 şi 487 de euro
Fanii care vor dori să asiste la Concursul Eurovision, care se va desfăşura în luna mai la Tel Aviv, trebuie să plătească între 121 şi 487 de euro pentru un loc la marea finală, informează miercuri...
Serviciul de email marketing furnizat de