x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mihail Sadoveanu era un taciturn

0
Autor: Monica Andronescu 06 Feb 2011 - 17:27
Mihail Sadoveanu era un taciturn
Vezi galeria foto

Despre Mihail Sadoveanu şi persona­litatea lui şi fascinantă, şi controversată s-a scris şi s-a vorbit adesea şi în timpul vieţii lui, şi după moarte.

Des­pre opera lui, asemenea. Iar dintre toate romanele lui, "Fraţii Jderi" ră­mâ­ne, cu siguranţă, una dintre po­veş­tile cele mai îndrăgite în literatura română. Despre toate astea şi mai ales despre omul Mihail Sadoveanu, aşa cum apărea el în public, în şe­din­ţe­le de la Uniunea Scriitorilor, în ca­drul întâlnirilor cu cititorii, des­pre mi­cile şi marile slăbiciuni ale unuia dintre cei mai importanţi scrii­tori ro­mâni am stat de vorbă cu cri­ti­cul lite­rar Dumitru Micu, pre­fa­ţa­to­rul acestei ediţii a "Fraţilor Jderi", care şi-a amin­tit cum odată, demult, drumurile lor s-au întâlnit şi s-au intersectat o clipă...

Vezi aici ce cărţi de Mihail Sadoveanu au apărut în colecţia "Biblioteca pentru Toţi"

Jurnalul Naţional: Cine este Sadoveanu pentru dumneavoastră?
Dumitru Micu: E atât de neaşteptată întrebarea, încât mă văd con­strâns să plagiez un francez care, scriind despre Creangă, a spus în secolul al XIX-lea: "Geniul poporului român s-a întrupat într-un om şi s-a numit Ion Creangă". Ceva analog s-ar putea spune şi despre Sadoveanu, chiar dacă el nu a fost asemenea lui Creangă, un semiţăran. Dar e un produs şi o expresie a geniului românesc, într-o expresie diferită de cea din crea­ţia lui Creangă, însă  geamănă oarecum. Geniul românesc în expresie moldavă s-a încarnat cel puţin în trei variante, Eminescu, Creangă şi Sadoveanu. În mod obiectiv, Sa­do­veanu este una dintre încarnările chintesenţializate ale puterii de creaţie în expresie specific româ­nească.

L-aţi cunoscut pe Sadoveanu?
Da, sigur. După ce-am venit la Bucureşti, nu puteam să nu-l cunosc, pentru că apărea des în public, fiind preşedinte al Uniunii Scriitorilor. În anii ’50 erau mereu consfătuiri, conferinţe... În martie 1949 l-am văzut pentru prima dată la o conferinţă pe ţară a scriitorilor, în Aula Facultăţii de Drept. El era în permanenţă în prezidiu şi l-am putut vedea bine şi de aproape, şi în pauzele consfătuirilor. Era încă frig şi era îmbrăcat într-un palton verde. Aşa mi-a rămas prima lui înfăţişare. Eu eram foarte tânăr atunci, membru al filialei din Cluj al viitoarei Uniuni a Scriitorilor. Şi eram cu ochii asupra lui. Iar într-o pauză, mi-aduc aminte, a simţit pesemne că-l fixam şi s-a întors spre mine.

Vezi aici lista titlurilor apărute în colecţia "Biblioteca pentru Toţi"

Cum era omul Sadoveanu?
Era taciturn. Mai tăcut decât Bla­ga... Cel puţin în împrejurările în care l-am putut cunoaşte eu, în public, căci participa la diferite manifestări politice şi culturale. Şi nu era prea protocolar. De pildă, când era într-o şedinţă mai lungă, la un mo­ment dat şi-a scos haina, a rămas numai în cămaşă şi pe urmă a adormit.

L-aţi cunoscut şi personal?
Am debutat editorial cu o broşură despre el în 1955, intitulată "Sensul etic al operei lui Sadoveanu". În acel an el a împlinit 75 de ani. Şi cu prilejul ăsta s-a dat o recepţie în cinstea lui. Tocmai apăruse cărticica asta şi cineva m-a prezentat. Înainte de a-i spune ceva, mi-a zis: "Te cheamă Chiş...". Numele meu originar e Chiş, care, pe ungureşte, înseamnă "mic". Am stat doar câteva minute şi discuţia s-a mărginit la câteva vorbe. Dar tot la conferinţa scriitorilor despre care spuneam mai devreme l-am văzut la un moment dat în hol. Pe vremea aceea se petrecea bine la consfătui­rile astea. Se mânca şi se bea bine, asta era partea agreabilă a regimului şi prin asta a atras adeziunea multor intelectuali şi artişti. De câte ori era o şedinţă mai importantă la scriitori se oferea bufet în pauză şi cu băuturi inclusiv alcoolice. Şi beau ca sparţii intelectualii noştri... "inginerii sufletului omenesc", cum i-a numit Sta­lin. Şi odată, la un ospăţ, Sadoveanu parcă era un boier din romanele lui is­torice, a bătut aşa din palme, p­o­run­cind: "Să se aducă vin mult". Altă dată, la o altă întâlnire cu cititorii, or­ga­ni­zatorii m-au invitat şi pe mine să vorbesc. M-am dus înainte, a venit şi el la un moment dat, dar n-a intrat direct în sala mare. Nu era solemn deloc şi mi-aduc aminte că era su­pă­rat că "vin iar ăştia cu aparatele lor să în­registreze, proiectează lumina asupra ta şi-ţi scot ochii". Şi lui i s-a părut că e aşa de spiritual ce-a spus că a început să râdă singur de propria glumă. Iar ceilalţi au râs în semn de servilism... Pe urmă l-am cunoscut la Şcoala de literatură, o şcoală care era menită să-i educe pe scriitori în spi­rit revoluţionar comunist, organizată după modelul Institutului de litera­tură Maxim Gorki din Moscova...



Propune tilturi noi de acelaşi autor

Sadoveanu e o personalitate controversată... A făcut pact cu regimul comunist?
Mi-e teamă că da... Nu era chiar un sfânt, el era un înalt demnitar comunist şi unul dintre ginerii lui era în închisoare. El a fost prin structura lui un democrat sau, mai bine zis, un demofil. După cum povesteşte el, se înhăita de când era copil cu toţi derbedeii. Şi l-a înfruntat pe tatăl lui încă din copilărie, şi asta pentru că mama lui era de origine mai joasă. A fost întotdeauna de stânga şi filorus. Aşa că a venit oarecum în chip natu­ral spre regimul comunist. Fiind şi agreat de ruşi şi simpatizând cu naţia rusă, a trecut de partea asta, pentru că avea temeiuri, dar a făcut-o şi din calcul. În 1944, s-a constituit Asociaţia pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică, şi el acolo a ţinut o conferinţă pe care apoi a publicat-o cu titlul "Lumina vine de la răsărit", în care pledează de apropierea de Uniunea Sovietică. Sigur că el nu putea să prevadă ce vor face co­muniştii după ce vor prelua puterea... O fi fost şi naivitate, şi bună-credinţă... Dar altminteri, era un om nemai­po­menit de lacom de bunuri pământeşti. Mi-a povestit cineva din Iaşi că într-o primăvară, când lucra la Copou, Sadoveanu a angajat un ţăran să-i sape grădina, ţăranul a rupt hârleţul şi scriitorul i-a luat căciula. Era un ţăran amărât, şi el nu i-a dat căciula până nu i-a plătit hârleţul. Era lacom de bani, e-adevărat că avea şi familie grea... Cerea onorarii exorbitante. Era foarte acaparator, hulpav... La premiera de la spectacolul cu "Neamul Şoimăreştilor", dramatizat de Mihail Sorbul, se pare că el umbla cu o farfurie cu cozonac şi dădea cu mâna fiecăruia câte o felie. Deci era şi zgârcit şi avea şi accese de răutate, ca într-o zi când se juca cu un câine care se pare că l-a muşcat uşor şi el l-a împuşcat pe loc, deşi era mare iubitor de animale. Povestea Cioculescu cum l-au vizitat odată acasă mai mulţi lideri ai partidului, în frunte cu Gheorghiu-Dej, şi Dej s-a apucat să-i admire panoplia de arme şi s-a oprit la una dintre ele. Soţia lui zice: "Dle preşedinte, ne-aţi face o mare onoare dacă aţi primi-o ca un dar din partea noastră". Şi Sadoveanu, când a auzit, a început să protesteze. Atunci Dej a aşezat-o la loc. Dar a făcut, se pare, şi acte de generozitate, îi ajuta pe scriitorii ajunşi la nenorocire, le trimitea pe ascuns de Crăciun mâncare.

Propune titluri noi pentru colecţia "Biblioteca pentru Toţi"

Cât de actual vi se pare azi Sadoveanu?
Depinde de pe ce poziţie îl pri­veşti, din ce unghi. Nu ştiu încotro merg preferinţele contemporanilor. Depinde dacă e privit din punct de vedere al specialiştilor sau al pu­bli­cului larg... Eu am impresia azi că toată lumea scrie şi nimeni nu mai citeşte. Există o tendinţă în rândul intelectualilor de a dispreţui tot ce e românesc sau de inspiraţie rurală, şi pe Sadoveanu îl consideră complet depăşit. Dar un consumator de artă care n-are prejudecăţi nici estetice, nici ideologice, nici naţionale, nici politice, nici religioase – şi un asemenea consumator mă pretind – nu poate judeca aşa. Ca sensibilitate, eu cred că e tot atât de actual Sadoveanu ca Eminescu, Creangă, Blaga sau Caragiale, dar, mai mult, dintre toţi scriitorii români, cred că cele mai multe consonanţe există între opera lui şi cea a lui Eminescu. Cred că proza lui e pandantul poeziei eminesciene. M-am întrebat mereu ce e un mare scriitor. Eu cred că mare e acel artist care atacă problemele capi­tale, eterne ale omului şi o face la modul adecvat cu mijloacele adecvate acestor probleme. Marele scriitor, fie că scrie în proză sau în teatru sau în versuri, e acela care revelează universalul, eternul, general umanul, în nici un caz condiţia esenţială a va­lorii nu e doar iscusinţa formală, tehnică. Or, în istoria artelor, tocmai aceste fapte de creaţie, care ţin de ineditul expresiei, se bucură de aprecieri, pentru că sunt noi şi iau sensibilitatea prin surprindere. Dar inovaţiile îşi au rolul lor, însă ceea ce e permanent e ceea ce pune fiinţa umană în raport cu eternitatea, cu absolutul, iar Sadoveanu o face. Şi o face întocmai ca Eminescu. Deci Sadoveanu este în proză ceea ce este Eminescu în poezie. Un poet al mişcării materiei cosmice. Opera lui Sadoveanu este o epopee a vieţii universale, un poem al naturii. Pentru Sadoveanu, totul trăieşte, de la om la firul de iarbă. El te pune în faţa marilor miracole ale existenţei. Şi oare nu tocmai asta defineşte specificul naturii umane?

"Fraţii Jderi", centrul creaţiei lui Sadoveanu
Romanul "Fraţii Jderi" e principala lui operă, în orice caz dintre romanele istorice e cel mai amplu şi nu este un altul care să-i fie superior. E un epicentru şi în sensul vizionar. Dacă luăm toate scrierile cu caracter istoric ale lui, vedem că unele evocă perioade de glorie ale Moldovei şi altele perioade de decadenţă. Iar perioada cea mai luminoasă din istoria Moldovei, domnia lui Ştefan cel Mare, se reflectă în "Fraţii Jderi" şi una de mizerie şi suferinţă în "Zodia Cancerului" şi "Vremea Ducăi Vodă". Cel puţin în scrie­rile de inspiraţie istorică, "Fraţii Jderi" e ca un astru în jurul căruia gravitează asemenea sateliţilor celelalte opere. Întrebat el însuşi la care dintre cărţile lui ţine mai mult, a spus "Baltagul", "Zodia Cancerului" şi "Fraţii Jderi". Romanul era printre operele lui preferate... Aşa încât e, dacă nu principala operă sadoveniană, printre cele mai importante capodopere.

Citeşte mai multe despre:   sadoveanu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dezvăluiri inedite despre Game of Thrones: „Nu aveam scaune pe care să stăm”

 Dezvăluiri inedite despre Game of Thrones: „Nu aveam scaune pe care să stăm”
Este greu de imaginat că popularul serial Game of Thrones a avut un buget limitat atunci când au început prima dată filmările, în 2009, conform Metro. Acum, nu numai că este cel mai cunoscut serial, dar este...

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino
Se pare că diva pop Lady Gaga nu va păşi deocamdată în faţa altarului. Cântăreaţa şi actriţa şi-a anulat nunta pe care o plănuia cu agentul şi iubitul său Christian Carino, relatează online ziarul...

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino
Se pare că diva pop Lady Gaga nu va păşi deocamdată în faţa altarului. Cântăreaţa şi actriţa şi-a anulat nunta pe care o plănuia cu agentul şi iubitul său Christian Carino, relatează online ziarul...

Și băieții plâng! Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, o carte care demontează miturile educației băieților

Și băieții plâng!  Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, o carte care demontează miturile educației băieților
Galerie Foto Scrisă de o femeie care este nu doar psihoterapeut, ci și mama a patru băieți, cartea Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, apărută de curând la editura Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei,...

EUROVISION 2019: Preţurile biletelor la marea finală de la Tel Aviv variază între 121 şi 487 de euro

EUROVISION 2019: Preţurile biletelor la marea finală de la Tel Aviv variază între 121 şi 487 de euro
Fanii care vor dori să asiste la Concursul Eurovision, care se va desfăşura în luna mai la Tel Aviv, trebuie să plătească între 121 şi 487 de euro pentru un loc la marea finală, informează miercuri...

Fructul oprit sezonul 2 episodul 23. Vlad Gherman o cere în căsătorie pe Cristina Ciobănașu

Fructul oprit sezonul 2 episodul 23. Vlad Gherman o cere în căsătorie pe Cristina Ciobănașu
Galerie Foto Sezonul 2 al serialului „Fructul oprit” revine în atenția publicului, în această seară, de la ora 20.00, la Antena 1, cu numeroase surprize, dar și cu momente extrem de importante și situații limită....

Helen Mirren, printre prezentatorii Galei Oscar din acest an

Helen Mirren, printre prezentatorii Galei Oscar din acest an
Dame Helen Mirren, Michael B. Jordan şi Elsie Fisher se alătură celebrităţilor care vor prezenta Oscarurile în acest an, a anunţat Academia Americană de Film, citată de Press Association. Cea de-a 91-a gală a...

Comori de artă ale unor colecţionari importanţi, la licitaţie. Selecţie din Colecţia de artă Lucrezia şi Ion Pacea

Comori de artă ale unor colecţionari importanţi, la licitaţie. Selecţie din Colecţia de artă Lucrezia şi Ion Pacea
Galerie Foto Casa Artmark a programat joi, 21 februarie, la ora 19:30, licitaţia unei selecţii din Colecţia Lucrezia şi Ion Pacea. Lucrezia Pacea, anterior Lucrezia Hagi, cu origini italiene din partea mamei și aromâne din...

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...
Serviciul de email marketing furnizat de