x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nichita, prenumele care conţine aura de nobleţe

0
Autor: Clara Margineanu 31 Mai 2010 - 00:00
Nichita, prenumele care conţine aura de nobleţe Ionel Cucu/

Protagonist expresiv şi personaj fermecător în timpul vieţii, îngerul blond, frumos ca un zeu nordic, poetul care a remodelat chipul poeziei româneşti în deceniul şase a devenit şi a rămas legendă.



Sunt mulţi cei care şi-l revendică sincer ca pe cel mai bun prieten, sunt mulţi fericiţi posesori ai poemelor dedicate pe şerveţele, pentru că avea puterea de a-şi ridica semenii la înălţimea spiritului său.

Spunea că poetul "nu are mulţi prieteni, în schimb are nenumăraţi". Opera şi biografia sa, înşurubate până la contopire, poartă un nume - Nichita Stănescu. Cel care a scris versul "mi-e atât de dor de dumneavoastră, de tine şi de tu", cel care spunea că "dumneata" este un "tu" alintat, a devenit "Nichita", prenumele apelativ care conţine reverenţa, respectul, aura de nobleţe.

S-a vorbit şi s-a scris imens despre Nichita, este pregnant în memoria colectivă, luminos şi puternic, este evocat, citat, adulat, prezent prin gesturile, cuvintele, necuvintele, stările sale de indicibilă graţie. Ştim că vorbea cu îngerul şi cu daimonul, dar şi cu copacul Gică: "N-am avut de treabă şi, întorcându-mă mai târziu acasă, l-am scărpinat cu unghiile pe coajă pe copacul Gică. Măgarul de copac numit Gică m-a luat în serios şi, brusc, vrând-nevrând, a început să facă parte din mine însumi".

Nichita era numismat, îşi dicta poeziile, avea cultul prieteniei. "Condamnarea la prietenie este la fel de dureroasă ca şi condamnarea la naştere." Credea că "poezia foloseşte cuvintele din disperare" şi că "un poet bun este cel care atrage la sine aprobarea majoritară a subiectivităţilor".

În amintirile scrise ale domniei sale, povesteşte că Geo Bogza l-a ridicat cândva de ceafă, "cu macaraua braţului său", şi l-a dus să îi sărute mâna lui Tudor Arghezi. "Bâlbâind, m-am trezit sărutând o mână care-şi scrisese testamentul nu pentru sine, ci pentru poezie." "Penibil!", "Penibil!", "Ai ajuns să pupi mâna mărimilor, eşti un lingav!", au fost cuvintele cu care au aruncat în Nichita unii confraţi spectatori, atoatejudecători. Poetul s-a întors şi a zis: "E gura care a sărutat mâna lui Arghezi, cel care, fiind copil, l-a văzut cu ochii lui căprui pe Eminescu. Şi cam atât. Şi aceasta mi se pare nesfârşit de mult".

Nichita Stănescu a extins graniţele poeziei, a reinventat un limbaj poetic, a plăsmuit şi recunoscut limba poezească. "Ştiu de şapte ori limba română şi de şaptesprezece ori limba poezească." Ştia, de asemenea, despre cuvinte, că pot atrage realul. "Iată-te, cuvintele mele te întâmpină şi îţi dau un trup."

Apărut în 1982, "Noduri şi semne" este ultimul volum publicat în timpul vieţii lui Nichita Stănescu. Înălţări, transfigurări, transe, stări pasionale (născute din chinuri pe care doar Dumnezeu le poate înţelege), ipostaze ale eului sunt convertite în poeme intitulate "Nod" sau "Semn" şi numerotate fără ordine. Nod 26: "M-am însingurat/ pentru că am simţit că tu nu mă mai iubeşti,/ Lacrima mamei mele de gheaţă era,/ stăteam şi rânjeam şi o rugam să plângă,/ dar iarnă se făcuse în munţi./ m-am dat de mâncare lupilor,/ dar lupii erau friguroşi şi bolânzi./ Mâncaţi-mă! am strigat la ei, am strigat./ Noi nu, mi-au răspuns,/ noi nu mâncăm om îngheţat!". Semn 5: "Ca şi cum ai vedea munţii plângând,/ ca şi cum ai ceti în deşerturi un gând,/ ca şi cum ai fi mort şi totuşi alergând,/ ca şi cum ieri ar fi în curând,/ astfel stau palid şi trist, fumegând".

Nichita Hristea Stănescu s-a născut la 31 martie, 1933, la Ploieşti, fiu al lui Nicolae Stănescu, proprietar al unui atelier de croitorie, şi al Tatianei Ceraciukin, rusoaică stabilită în România încă din copilărie. În clasa I primară, Nichita a trăit "marea alienare", revelaţia că vorbeşte, alfabetul, O-I, OI.

Avea să scrie, la maturitate: "Se cuvine o pioasă şi perpetuă recunoştinţă pentru mântuitorii lui O şi lui I, învăţătorilor clasei I primare, pentru felul cum mânuiesc această revelaţie, această pozitivă alienare a copilului prin O şi prin I, tulburătoare rădăcină a celorlalte înţelesuri". Din cauza acestei întâmplări a rămas repetent, după cum povestea cu răsfăţ, în amintirile sale. A absolvit Liceul "I.L. Caragiale" din Ploieşti, unde deja devenise o mică vedetă, datorită farmecului său personal, exprimat şi prin faptul că desena caricaturi şi compunea versuri argotice.




Din 1952 până în 1957 a urmat cursurile de Limba şi Literatura Română la Universitatea Bucureşti. În timpul studenţiei, "Argoticele" sale, revizuite şi completate, făceau deliciul colegilor de facultate şi îi întreţineau lui Nichita popularitatea. În perioada aceea, Labiş era deja cunoscut. "Nu-l iubeam - eram topit de invide. Fusese îndrăgostit de femeia pe care eu o iubeam. El publica şi semnul tipărit al literei mi se părea miraculos şi de neatins.(...) Atâta vreme cât el a trăit, eu nu am publicat nici un vers. El a murit în decembrie, eu am debutat în martie. (Nichita Stănescu, "Amintiri din prezent").

După o experienţă matrimonială, trăită la 19 ani, cu Magdalena Petrescu, Nichita s-a logodit în ultimul an de facultate cu Doina Ciurea, cea despre care se spune că îi inspirase o mare pasiune lui Labiş. A trăit o intensă poveste de dragoste cu poeta Gabriela Melinescu. În 1982 s-a căsătorit cu inegalabila, fermecătoarea Dora, o prezenţă pe cât de pregnantă, pe atât de discretă.

A ars intens şi de aceea, poate, nu a putut trăi mai mult de 50 de ani. A fost laureat al Premiului Herder pentru literatură şi nominalizat la Premiul Nobel. Despre Nichita Stănescu este foarte greu să vorbeşti altfel decât cu cuvintele domniei sale. Câte vor fi rămas nespuse şi neştiute despre cel care a scris: "Tot ce nu înţelegeţi voi e rudă cu mine"... Ne-a lăsat moştenire autoportretul său, tot în cuvinte: "Eu nu sunt decât o pată de sânge care vorbeşte".

Cum am ajuns să-l iubesc pe Nichita...
Bună ziua, cititorule! Aici este scris omagiul unei tinere care, de mică, l-a descoperit pe Nichita Stănescu.
Acum trei ani, mi-a picat în mâini pentru prima oară un volum de poezii. Trebuie să fi fost la începutul unei ierni sau în orice caz o toamnă târzie. Ţin minte frigul crâncen din acea perioadă (care, desigur, nu-ţi dădea mare chef de şcoală). Probabil tocmai începeam clasa a VII-a, iar ca să mai omor din timpul plictisitor dintre ore am decis să fur o carte
din biblioteca mamei. Am găsit un volum micuţ şi elegant, cu o copertă cartonată albă, pe care stătea scris doar atât: Măreţia Frigului - Romanul unui sentiment. M-a atras la început titlul, pentru că la gândul frigului de afară nu mi se trezea nici un sentiment... de "măreţie". Aşa că mi s-a părut interesant, mai ales că până atunci nu citisem cu adevărat poezie. Mi-a plăcut. Enorm chiar.
Nu m-am dezlipit prea uşor de cărticica albă cu paginile galbene. În scurt timp, sub semnătura mamei din 1972 am scris, emoţionată, Alexandra 2007. Peste un an, au venit tezele unice. Aveam 14 ani. Neîmpliniţi... Mi s-a părut de-a dreptul enervant că aproape toată clasa, la partea de literatură, l-a ales pe Eminescu (era mai uşor, spuneau ei). M-am revoltat. Am ales să-mi scriu lucrarea de teză pe baza unei poezii de Nichita Stănescu. Poate pentru că era poetul pe care l-am "descoperit" de una singură sau poate pentru că în afara Măreţiei Frigului m-au mai impresionat, în timp, destule scrieri de-ale sale. Profesoara mea de Limba Română de atunci, doamna Marinela Ştefan, căreia îi port un respect enorm, nu m-a împiedicat. Mi-a spus doar, cu un zâmbet misterios, că am ales poezia cea mai grea... Ca de obicei, nu am ţinut cont de spusele nimănui. Dintre atâtea poezii, era doar o singură "Emoţie de toamnă". Şi atunci... "mă apropii de pietre şi tac,/ iau cuvintele şi le-nec în mare./ Şuier luna şi o răsar şi o prefac/ într-o dragoste mare".
Mare e dragostea mea pentru poezie acum, mai mare este însă pentru Nichita. Acum sunt la liceu. Între timp, am tot citit poeziile unor autori foarte diferiţi. Dar poeziile lui Nichita Stănescu vor rămâne mereu cu ceva mai speciale decât restul. Pentru că a fost primul citit? Nu neapărat, pentru că poeziile lui reuşesc să îmi readucă visarea,
calmul, oricum aş fi şi oriunde.
Nichita e, cu adevărat, un poet universal. Pentru Nichita, pentru oamenii care îl citesc şi îl simt încă, sper că am reuşit să arăt că poezia, ca parte din frumos, este pentru toate persoanele cu puţină omenie rămasă, pentru toţi şi punct.
Indiferent de vârstă.
Alexandra Revenco, cls. a X-a, Colegiul Naţional Bilingv George Coşbuc
Citeşte mai multe despre:   nichita stanescu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...
Serviciul de email marketing furnizat de