x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nicolae Manolescu - Diavolul cenzurii era şchiop

0
Autor: Oana-Maria Baltoc 30 Oct 2008 - 00:00
Nicolae Manolescu - Diavolul cenzurii era şchiop

România literară sărbătoreşte anul acesta 40 de ani de la apariţie. Nume importante ale culturii româneşti şi-au lăsat semnătura în paginile publicaţiei intrate deja în istorie. Cenzură, Securitate, comunism, Revoluţia din decembrie ’89 sau adaptarea la economia de piaţă, o existenţă plămădită din bune şi rele, despre care ne-a vorbit Nicolae Manolescu, director al revistei.



În cele patru decenii care au trecut de când fosta Gazetă Literară şi-a schimbat numele în România literară, s-au petrecut multe. România literară le-a întâmpinat pe toate şi despre şi mai multe s-a scris în filele sale. Cum se văd cei 40 de ani acum, într-o epocă în care nu mai avem răbdarea şi nici timpul de a înţelege mai mult, de a medita asupra unor teme infinit mai importante decât cele care ne macină zi de zi? “Aş fi vrut ca această aniversare să ne aducă numai bucurie. Din păcate, din diferite motive, îndeosebi financiare, ne este serios umbrită. Acum lucrurile stau mai bine, orizontul se mai luminează, dar grijile nu au trecut cu totul. Viaţa ştie să împartă bucuriile cu necazurile. Sigur, 40 de ani de când fosta Gazetă Literară şi-a schimbat numele în România literară reprezintă un moment important. Revista a avut din 1968, de când poartă acest nume, mai multe etape. Şi aş spune că una dintre cele mai importante este cea de după 1990, când a trebuit să se adapteze ca toate publicaţiile din ţară la economia de piaţă. Era normal să se întâmple aşa, dar e la fel de adevărat că prima intrată în economia de piaţă a fost cultura, înaintea industriei, oarecum pe nepregătite”, mărturiseşte Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, actual director al revistei, unde a fost de-a lungul timpului şi redactor-şef adjunct, cronicar, editorialist. 

Axul literaturii romăne

România literară a reprezentat pentru publicistica şi cultura românească un fel de ax central al literaturii române, fiind considerată cea mai importantă publicaţie a Uniunii Scriitorilor, în opinia lui Manolescu: “România literară a rămas o publicaţie reper în măsura în care a ştiut şi a reuşit să se adapteze la condiţii care
s-au schimbat de câteva ori în decursul acestor decenii. Etapele pe care eu le-am prins la România literară ar fi directoratul lui George Ivaşcu, din ’72 până la moartea lui, în ’88, un interimat al lui Dumitru Radu Popescu, care era şi preşedintele Uniunii Scriitorilor în acel moment, dar şi directorul Contemporanului. Din ’90 am devenit eu însumi director. Sigur, de etapa aceasta de mijloc cu interimatul lui Dumitru Radu Popescu, de după moartea lui Ivaşcu, s-a temut foarte multă lume pentru că se gândea că revista îşi va pierde identitatea. S-a dovedit totuşi o perioadă fastă. Dumitru Radu Popescu a avut tactul şi inteligenţa de nu se amesteca în problemele revistei. După 1990 lucrurile s-au schimbat cu totul şi revista a trebuit să se descurce cumva pe cont propriu”.

Gazetă de opoziţie
Perioada regimului comunist a marcat existenţa revistei, dar nu a îndepărtat-o şi de principalul ei scop: “România literară a reprezentat principala instanţă critică din literatura română în timpul regimului comunist. Echipa de critici a revistei a asigurat o judecată corectă şi neimplicată politic, în aşa fel încât literatura română a putut avea în toţi anii aceia un canon critic corect, paralel cu canonul oficial în care existau alte cărţi, alţi scriitori, alte opere. Extraordinar a fost că acest canon a devenit şi canon didactic. Din 1970 manualele de şcoală, în ceea ce priveşte perioada contemporană, i-au cuprins pe acei autori pe care criticii de la România literară îi considerau valoroşi.

Nu pe cei oficiali sau sprijiniţi de partid. De aceea trebuie spus că România literară a fost mai mult decât o gazetă de opoziţie, în condiţiile în care vorbim despre opoziţie în epoca ceauşistă”, precizează actualul director al publicaţiei. Chiar dacă nu a scăpat de conţinutul oficial impus, celebrele discursuri ale lui Nicolae Ceauşescu ocupau primele şase-şapte pagini ale revistei, publicaţia şi-a păstrat independenţa: “Au fost foarte puţine concesii. De altfel, în decembrie ’89, când a apărut cel dintâi număr de după Revoluţie, România literară a fost singura revistă din România care şi-a făcut autocritica într-un editorial în care le-am cerut scuze cititorilor noştri pentru compromisurile pe care a trebuit să le facem. După 1990 lucrurile s-au schimbat foarte mult în cultură şi mi-e greu în acest moment să spun exact ce rol are România literară. Am încercat să avem o minimă obiectivitate faţă de ce se întâmplă şi faţă de valorile noastre şi, în acelaşi timp, să spijinim valorile literare, şi nu valorile politice implicate, de altfel, în literatură. Am încercat să nu fim nici cu puterea, nici cu opoziţia.

ŞI EU CRED CĂ AM REUŞIT”. FAŢA UMANĂ A CENZURII
În timpul regimului ceauşist, oamenii supuşi condeiului au descoperit punctele slabe ale cenzurii. Aşa au învăţat cum să-şi continue menirea demn, fără să-şi vadă creaţiile schilodite. Astfel, Nicolae Manolescu conturează o faţă mai puţin cunoscută a instituţiei cenzurii, cea umană: “Cenzura era extrem de neplăcută, cu intervenţii care mutilau şi masacrau literatura, dar această cenzură nu era fără defecte, un fel de diavol. Diavolul era şchiop. Se întâmplau şi lucruri extraordinar de critice la adresa regimului comunist în pofida cenzurii. (…) Asta nu înseamnă că cenzura era atroce, dar avea lipsuri. E un proces extrem de complicat. Cenzura era ticăloasă, dar nu era imbecilă, lucru pe care eu îl spun şi despre alte instituţii din regimul comunist. Şi Securitatea era ticăloasă, dar nu şi imbecilă. Ştiau între două rele s-o aleagă pe cea mai mică. Ce însemna cenzura până la urmă? Erau foştii noştri studenţi. I-am descoperit întâmplător acolo. Erau oameni pe care noi înşine îi formasem, mulţi dintre ei ne respectau şi atunci încercau şi ei să facă un rău cât mai mic. Există un exemplu… Marin Preda se sfătuia cu o doamnă de la cenzură, Doxănescu, de câte ori scotea un roman şi îi era recunoscător pentru că îi atrăgea atenţia asupra unor lucruri care ar fi putut să ducă la pierderea a nenumărate pagini, care ar fi fost sacrificate dacă nu era atent. Această doamnă a fost dată afară de la cenzură până la urmă, pensionată, pentru că a acceptat publicarea unui album cu icoane. Sigur, printre cenzori erau şi nemernici, care nu pot spune că erau convinşi de dreptatea lor”.

Cu mâna întinsă către speranţă
Au trecut aproape 19 ani de la Revoluţie, iar cultura continuă să stea cu mâna întinsă. S-au găsit întotdeauna, din fericire, acei oameni, puţini, dornici să ajute. “România literară a avut mai mulţi sponsori din direcţii foarte diferite. Eu însumi m-am transformat într-un fel de fund raising. Am găsit oameni generoşi dispuşi să ne dea. Fundaţia Anonimul este unul dintre sponsorii noştri de cea mai mare seriozitate. De la Ion Raţiu şi până la Anonimul am trecut prin multe mâini şi am reuşit să supravieţuim. Acum, rămâne de văzut ce va fi după aniversarea de la sfârşitul lui noiembrie, în timpul târgului de carte (n.r. – Târgul de carte Gaudeamus)”, speră Nicolae Manolescu să asistăm la o întoarcere către valorile culturale.

Nicolae Manolescu Diavolul cenzurii era şchiop“Nu-mi aduc aminte nici un scriitor important, major ori critic sau istoric literar care să nu fi trecut prin paginile revistei. Dar am destule nume pe care nu o să le dau, care nu ar fi trebuit să fie acolo”

“Cenzura era ticăloasă, dar nu era imbecilă, lucru pe care eu îl spun şi despre alte instituţii din regimul comunist. Şi Securitatea era ticăloasă, dar nu şi imbecilă. Ştiau între două rele s-o aleagă pe cea mai mică”

Nicolae Manolescu
Citeşte mai multe despre:   arte,   romania,   nicolae,   manolescu,   nicolae manolescu,   literară,   cenzurii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Muzeul Prado dezvoltă planuri pentru evacuarea operelor de artă în caz de incendiu sau atac terorist

Muzeul Prado dezvoltă planuri pentru evacuarea operelor de artă în caz de incendiu sau atac terorist
Faimosul Muzeu Prado din Madrid doreşte să-şi protejeze mai bine operele de artă de potenţiale daune, de exemplu în cazul unui incendiu sau al unui atac terorist, relatează marţi dpa. În următoarele 22 de...

Expoziția de pictură „Confluențe” semnată de Bianca Boroș, la Tel Aviv

Expoziția de pictură „Confluențe” semnată de Bianca Boroș, la Tel Aviv
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv va găzdui, în perioada 23 mai – 21 iunie 2019, expoziția de pictură „Confluențe” semnată de tânăra artistă româncă Bianca Boroș. Expoziția are ca motto...

Green Hours JAZZ Fest-11

Green Hours JAZZ Fest-11
Galerie Foto Cînd spui ”jazz” în București, te gîndești automat la Green Hours, cel mai vechi club de gen post decembrist.  În al 25-lea an de existență, Green Hours își invită publicul fidel și publicul...

”Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba”, cel mai recent spectacol de la ARCUB, și-a început călătoria

”Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba”, cel mai recent spectacol de la ARCUB, și-a început călătoria
Galerie Foto După trei reprezentații prezentate în premieră la Sala Mare ARCUB, în zilele de 15, 16 și 17 mai, spectacolul Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba se bucură de aprecierea publicului spectator, a criticilor...

Spazi Aperti XVII 2019. Expoziția colectivă a artiștilor rezidenți ai academiilor și institutelor culturale străine din Roma

Spazi Aperti XVII 2019. Expoziția colectivă a artiștilor rezidenți ai academiilor și institutelor culturale străine din Roma
Accademia di Romania in Roma, cu susținerea Institutului Cultural Român, inaugurează vineri, 31 mai 2019, orele 19.00, cea de-a XVII-a ediție a expoziţiei internaționale de artă contemporană Spazi...

Șefii Institutelor Culturale de la Madrid și București au pus bazele unui acord bilateral

Șefii Institutelor Culturale de la Madrid și București au pus bazele unui acord bilateral
Galerie Foto Institutul Cultural Român și Institutul Cervantes din Spania vor semna un acord de colaborare pentru continuarea schimburilor culturale și promovarea reciprocă. În cadrul unei întâlniri care a avut loc la...

Detalii despre turneul de revenire al trupei Spice Girls

Detalii despre turneul de revenire al trupei Spice Girls
Geri Horner, una dintre membrele Spice Girls, a oferit fanilor o scurtă incursiune în turneul care va marca revenirea formaţiei britanice, cu doar câteva zile înainte de debutul acestuia, relatează marţi Press...

Zilelor Filmului Românesc / Muestra de Cine Rumano în Tenerife

Zilelor Filmului Românesc / Muestra de Cine Rumano în Tenerife
Galerie Foto Institutul Cultural Român de la Madrid și Fundaţia Cristino de Vera - Espacio Cultural CajaCanarias organizează a II-a ediție a Zilelor Filmului Românesc / Muestra de Cine Rumano în Tenerife, în perioada 21...

Începe Gala Absolvenților UNATC 2019!

Începe Gala Absolvenților UNATC 2019!
Galerie Foto „Atenție! Motor! Acțiune!... Începe Gala!” Între 20 și 26 mai (pentru studiile de Master), respectiv 27 mai și 2 iunie (pentru studiile de Licență), Universitatea Națională de Artă Teatrală și...

Eva, eterna muză!

Eva, eterna muză!
Galerie Foto Licitaţia de grafică europeană, inclusive o selecție de sculpture de Salvador Dalí. Joi, 23 mai 2019, 19:00 Artmark. Palatul Cesianu-Racoviță Gala, Jacqueline, Jeanne, Bella… Cine au fost și ce au avut...

Miercuri, 22 mai, Jurnalul îţi oferă ultimul volum al colecţei Esoterica. "Conducătorii secreți ai României moderne. Societăți oculte și grupuri de interese"

Miercuri, 22 mai, Jurnalul îţi oferă ultimul volum al colecţei Esoterica. "Conducătorii secreți ai României moderne. Societăți oculte și grupuri de interese"
Trei momente epocale în istoria României -  Revoluţia de la 1849, Unirea Mică din 1959 şi Unirea Mare din 1918 - au fost realizate cu contribuţia masoneriei. Cartea "Conducătorii secreți ai României...

Noul single al Innei, pe coloana sonoră a unui serial produs de Eva Longoria

Noul single al Innei, pe coloana sonoră a unui serial produs de Eva Longoria
Ce au în comun INNA și Eva Longoria? Serialul TV „Grand Hotel” care va debuta pe ABC începând cu 17 iunie 2019. Piesa compusă de INNA, „Tu Manera”, este inclusă pe coloana sonoră a acestui serial, care...

Presa internațională: „La Gomera” -  un film noir cu accente comice și minunate răsturnări de situație

Presa internațională: „La Gomera” -  un film noir cu accente comice și minunate răsturnări de situație
Galerie Foto „La Gomera”, al cincilea lungmetraj regizat de Corneliu Porumboiu, a avut premiera sâmbătă seara la Festivalul de Film de la Cannes, unde participă în competiție. Echipa filmului a fost primită cu aplauze...

Filmul „Câteva conversații despre o fată foarte înaltă”, proiectat în închiderea Festivalului de Film European de la New York

Filmul „Câteva conversații despre o fată foarte înaltă”, proiectat în închiderea Festivalului de Film European de la New York
Galerie Foto Filmul „Câteva conversații despre o fată foarte înaltă" va avea premiera americană, cu sprijinul ICR New York, la cea de-a unsprezecea ediție a Festivalului de Film “Panorama Europe”, care se desfășoară...

Marcel Iureș va primi Premiul de Excelență la TIFF 2019

Marcel Iureș va primi Premiul de Excelență la TIFF 2019
Celebrul actor Marcel iureș va fi celebrat la cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. La gala de închidere din 8 iunie, pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca, unde a și...
Serviciul de email marketing furnizat de