x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nu aproape capodoperă, ci chiar capodoperă: "Mara"

0
Autor: Claudia Daboveanu 15 Sep 2010 - 00:00
Nu aproape capodoperă, ci chiar capodoperă: Muzeul Literaturii Române/
● Jurnalul Naţional: Mari critici literari - să-i amintim doar pe G. Călinescu şi pe Şerban Cioculescu - au apreciat romanul "Mara". "Mara trebuia să însemne un eveniment, şi astăzi, privind înapoi, romanul acesta apare ca un pas mare în istoria genului", spunea primul, iar cel de-al doilea a afirmat că "«Mara» este cel mai bun roman al nostru înainte de «Ion»". "Mara" e aşadar un punct de reper în literatura română, face parte dintre cărţile sine qua non ale unui adolescent literat, e... în top. De ce toate astea, cu ce anume a devansat-o "Ion" şi ce i-a lipsit să fie "aproape o capodoperă"?

Cornel Ungureanu: Suntem o literatură (foarte) tânără şi trebuie să înţelegem că marile opere ale scrisului românesc sunt legate de istoria noastră. Vin când e nevoie de ele. Exprimă un întreg al istoriei/valorii naţionale, ajută la înţelegerea locului nostru în lume. "Ion" al lui Rebreanu aparţine momentului în care România Mare intră în istorie. Era nevoie de cărţi, de scriitori care să valideze statutul unui moment inaugural - al unei unităţi naţionale. Rebreanu este un astfel de scriitor, "Ion" este un astfel de roman.

Slavici intră, după 1900, poate după 1914, într-un contratimp al nostru. Nu mai vrea România Mare, nu mai vrea ca Ardealul să fie "al Munteniei şi al Moldovei", trăieşte reacţii resentimentare care îl îndepărtează de arhitecţii lui 1 decembrie 1918. E înmormântat la Panciu şi nu la Bellu sau măcar în ţinutul naşterii sale - cel nemurit de scrisul său. E aruncat în altă geografie a literaturii. Să ne amintim că există şi un hiatus al receptării, destul de întins: abia Călinescu îl va aşeza între cei mari ai scrisului românesc. Romanului "Mara" nu i-a lipsit nimic să fie o capodoperă. Este o capodoperă, e momentul să o citim în linişte, după cum e momentul să ne ocupăm cu iubire de toată opera lui Slavici. Aşa cum a fost ea.


● O dată cu "Mara" se sfârşeşte un capitol şi se creionează o lume nouă, în realitate şi ficţiune (să nu uităm epoca în care a fost scrisă). Slavici punctează aceste lucruri în mod evident în cel de-al optulea capitol al romanului şi în ultimul. La ce ar trebui să fie atent lectorul aşa-zis inocent, întru detectarea simetriilor construcţiei slaviciene?

Lectorul trebuie să înţeleagă că Slavici este unul dintre scriitorii vii ai Europei Centrale - un mare prozator care exprimă un spaţiu şi un timp european. Trebuie să fie atent la relaţiile de contact etnic, la devenirea raportului masculin-feminin, la sociografiile unui mare creator. Şi ar trebui să recitească celelalte sociografii slaviciene. Ar trebui să fie atent la geografia literară realizată de "Mara", aşa cum e atent la geografiile literare realizate de prozatorii pe care i-aţi numit dvs.


● "Mara" e un roman care l-a făcut pe apreciatul şi regretatul Mircea Veroiu să-l ecranizeze la mijlocul anilor '70. Nume "de scenă", "Dincolo de pod". Pentru un personaj atât de complex şi de puternic precum Mara, regizorul a ales o actriţă pe măsură: Leopoldina Bălănuţă. A fost sau nu o întâlnire norocoasă a literaturii cu cea de-a şaptea artă?

Toate întâlnirile unui personaj cu un mare actor sunt întâlniri norocoase. Un actor mare recreează personajul, reface (uneori rectifică) lumea lui. Mircea Veroiu a mai lucrat cu Leopoldina Bălănuţă şi nu-i rău să scriem că un mare actor poate să mobilizeze imaginarul unui creator. Mara, în varianta Leopoldina Bălănuţă, poate fi o lecţie de literatură şi, poate, o încercare de a explica o parte din scrisul slavician. Trebuie să deplasăm un pic întrebarea şi să ne întrebăm dacă întâlnirea lui Slavici cu Mircea Veroiu în filmul "Dincolo de pod" a fost o întâlnire norocoasă. Subliniind că există momente ale filmului în care există întâlniri (norocoase!) cu un mare regizor, cu mari actori, nu cred că putem vorbi, în filmul lui Veroiu, despre o întâlnire fericită cu opera lui Slavici. Cred că "Dincolo de pod" poate fi o provocare pentru regizorii de seamă ai noştri. Să mai încercăm, există şanse.


● Aţi imaginat, în mod fericit, prefaţa actualei apariţii BPT a romanului "Mara" drept un mic tratat de literatură comparată. Unele titluri de subcapitole sunt parafraze ale unor celebre romane ale lui Garcia Marquez şi Dostoievski, există pasaje în care faceţi referire la celălalt mare roman al lui Slavici, "Moara cu noroc", propuneţi diferite niveluri de lectură, ba chiar recomandaţi - least, but not last - romanul istoricilor literari de azi, dar şi sociologilor de mâine, drept subiect de dezbateri. De unde vine, în timp, forţa acestui roman, în toate componentele sale?

Vine din existenţa acestei opere pe care încă o ignorăm, deşi există cărţi semnate de D. Vatamaniuc şi Magdalena Popescu pe care le-am uitat, pe care ar trebui să le retipărim. Dezastrul, dacă e să începem o discuţie despre Slavici, este că, la 85 de ani de la moartea sa, n-am reuşit să-i tipărim o ediţie de opere complete. Domnul Vatamaniuc stă de ani întregi în sertar cu volumele 15, 16, 17 ale ediţiei Slavici. Aflu acum că o instituţie din Arad s-a îndurat şi dat bani pentru volumul al 15-lea. De care, probabil, vom afla la câţiva ani după apariţia ei. Şi pe care n-o va comenta nimeni, fiindcă specialiştii în Slavici s-au împuţinat, dacă nu au dispărut de tot.

O specializare în fenomenul Slavici, o bună lectură a acestui roman reclamă înţelegerea literaturilor sfârşitului de secol, ale Vienei agonice, o înţelegere a literaturilor crepusculare, dar şi a vitalităţii acelei Heimatliteratur germane din secolul al XIX-lea. Forţa acestui roman vine din ambiţia lui Slavici de a construi, după Memorandum, un roman, care ilustrând vatra (apare, nu-i aşa, în revista Vatra) să numească şi impasurile unei Familii. Şi, desigur, ale persoanei întâi. Fiindcă el, contemporanul lui Freud, se transcrie într-unul dintre personajele cărţii.

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare
Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice a revenit asupra deciziei sale iniţiale, renunţând la ideea ca unele premii Oscar să fie acordate în timpul pauzelor publicitare, după criticile uriaşe ale comunită

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală
Galerie Foto Au mai rămas doar două zile până la finala națională Eurovision România, iar organizatorii pun la punct ultimele detalii ale show-ului.   Va fi o seară de gală – la Sala Polivalentă vor fi...
Serviciul de email marketing furnizat de